Dupa cum am anuntat in editia trecuta, Saptamana Clujeana continua demersul de radiografiere a industriei hoteliere clujene, oprindu-se de aceasta data in special asupra sumelor pe care aceasta activitate le-a atras in oras.

Avand in vedere ca, in 2005, la bugetul Primariei s-au strans 552.000 lei prin colectarea taxei hoteliere de 2%, rezulta ca suma totala incasata de hotelierii clujeni, respectiv cheltuita de turisti, se cifreaza la 27,6 milioane lei, adica 7,885 milioane de euro.

Un calcul similar, pe baza sumei incasate de Primarie in primele cinci luni ale acestui an, indica faptul ca in aceasta perioada, turistii au platit pentru cazare in oras suma de 13,9 milioane lei, echivalentul a 3,97 milioane euro.

Potrivit informatiilor oferite de Directia Regionala de Statistica Cluj, in 2005 au fost inregistrate 280.919 cazari pe raza judetului. In primele patru luni ale acestui an, numarul cazarilor a ajuns la 85.557, depasindu-l pe cel inregistrat in perioada similara a anului trecut, cand acesta a fost de 76.903.

Visand la Oficiul de Turism

Taxa hoteliera reprezinta un punct nevralgic pentru cei care isi desfasoara activitatea in industria hoteliera clujeana. Unii manageri de unitati de cazare se plang de faptul ca taxa platita Primariei este la valoarea facturata, si nu la cea incasata efectiv, avand in vedere ca pentru cea mai mare parte a incasarilor sunt nevoiti sa achite comisioane.

Astfel, desi aceasta a fost majorata din 2005 la 2%, pana atunci cuantumul ei fiind unul relativ simbolic, de 0,5%, implicarea institutiei in stimularea turismului si implicit, a sectorului hotelier din oras, este nula.

Suma cu care sectorul hotelier a contribuit in 2005 la bugetul local este substantiala, de 552 mii lei noi, iar in primele cinci luni ale acestui an, taxa hoteliera a reprezentat 278 mii de lei noi.

Desi proprietarii sau managerii hotelurilor doresc ca aceasta taxa sa fie evidentiata separat si macar o parte din ea sa fie utilizata in folosul celor care o platesc, respectiv a turistilor, oficialii Primariei au declarat ca taxa hoteliera reprezinta o componenta a bugetului local, iar destinatia acestuia este stabilita de Consiliul Local, prin aprobarea bugetului.

Si Adrian Roman, reprezentantul Autoritatii Nationale pentru Turism pentru zona de Nord-Vest, considera ca este nevoie de o implicare mai activa a autoritatilor locale pentru dezvoltarea turismului in oras. El da in acest sens ca exemplu Oficiile de Turism care functioneaza in tarile Uniunii Europene.

Acestea activeaza sub tutela Primariei, care finanteaza 2/3 din bugetul acestor institutii, in vreme ce o treime o reprezinta cotizatiile voluntare ale membrilor aderenti. In schimbul acestor cotizatii, hotelierii dintr-un anumit oras sunt reprezentati la diverse targuri de turism, fiind astfel promovati atat ei, cat si regiunea in care sunt amplasate respectivele hoteluri.

Hoteluri, vile, pensiuni

Pe langa cele 32 de hoteluri care functioneaza in Cluj-Napoca, prezentate in editia precedenta de Saptamana Clujeana, exista si sapte pensiuni urbane si 11 vile. Adrian Roman a explicat diferentele existente intre cele trei tipuri de unitati de cazare.

Astfel, daca in cazul hotelurilor, in functie de numarul de stele, acestea trebuie sa aiba un numar minim de camere, in cazul vilelor, legislatia in vigoare reglementeaza numarul maxim pe care aceste unitati il pot avea, tot in functie de categorie.

In cazul pensiunilor, cele rurale pot avea un numar maxim de 10 camere, in vreme ce pentru pensiunile din mediul urban, numarul maxim de camere este dublu. O alta diferentiere care apare intre cele trei tipuri de unitati se refera la suprafata minima pe care trebuie sa o aiba camerele.

O camera cu un pat la un hotel de de 3 stele de exemplu va trebui sa aiba minim 13 mp, iar o camera cu doua paturi minim 15 mp. Pentru vilele de 3 stele, suprafata minima a unei camere cu un pat este de 14 mp, iar cu doua paturi, 16 mp, in timp ce o pensiune de trei stele este obligata sa aloce o suprafata de 10 mp pentru o camera cu un pat si 13 mp pentru o camera cu doua paturi.

O alta diferenta majora intre hoteluri si vile pe de-o parte, si pensiuni, pe de alta parte, consta in faptul ca, in cazul pensiunilor, camerele trebuie dotate cu grup sanitar propriu incepand de la 3 stele, in vreme ce pentru hoteluri, aceasta obligatie apare de la doua stele.

Apar importuri pe piata muncii

Insa, pe langa aceste dotari cantitative, cuantificabile, exista si o parte calitativa a serviciilor oferite de o unitate turistica. Aceasta tine in principal de pregatirea personalului angajat. Hotelierii clujeni deplang dezechilibrul existent pe piata fortei de munca specializata, cererea depasind cu mult oferta.

Anca Jucan, administrator al vilei de trei stele Siesta, sustine ca a fost adepta promovarii tinerilor absolventi. Insa, de cele mai multe ori, dupa ce acestia capata o oarecare experienta, aleg sa plece la alte unitati, dar mai cu seama in alte tari, atractia exercitata de obtinerea unor castiguri salariale consistente fiind mare.

Problema lipsei personalului calificat conduce la imposibiliateate alegerii celei mai potrivite persoane pentru un post, iar situatia nu este specifica industriei hoteliere, ci intregului sector turistic, aici fiind incluse si agentiile de turism si barurile si restaurantele.

Si Toth Csaba, proprietarul Pensiunii de cinci stele Deja Vu, considera ca „daca trimiti oameni afara, la specializare, risti sa nu se mai intoarca.”