Sute de mii de mape neinregistrate la CID cu surse de informatii (membri PCR) au fost distruse dupa folosirea temporara a acestora strict pe caz cu aprobarea primilor secretari de judete, municipii sau orase in cazul civililor sau secretarii de consilii politice de mare unitate, in cazul militarilor.

Sursele prinse in schema in decembrie 1989 au fost printre cele dintai care au intrat in 22 decembrie 1989 in birourile primilor secretari si au distrus caietele cu aprobarile de partid. Paradoxal, marea desecretizare a dosarelor de siguranta nationala este efectuata de generali si colonei activi sau in rezerva, tributari sistemului de represiune comunista.

In arhivele Departamentului Securitatii Statului se mai gaseste doar o treime din dosarele retelei informative si de interes operativ intocmite intre anii 1978-1989. Nu facem referire la zecile de mii de dosare distruse in focul Revolutiei, la Berevoiesti sau aiurea.

Sute de mii de mape neinregistrate la CID cu surse de informatii (membri PCR) au fost distruse dupa folosirea temporara a acestora strict pe caz cu aprobarea primilor secretari de judete, municipii sau orase in cazul civililor sau secretarii de consilii politice de mare unitate, in cazul militarilor.

Sursele prinse in schema in decembrie 1989 au fost printre cele dintai care au intrat in 22 decembrie 1989 in birourile primilor secretari si au distrus caietele cu aprobarile de partid. Paradoxal, marea desecretizare a dosarelor de siguranta nationala este efectuata de generali si colonei activi sau in rezerva, tributari sistemului de represiune comunista.

Desecretizarea totala a Securitatii ceruta de societatea civila si presedintele Basescu va da apa la moara securistilor, care vor demonstra populatiei ca munca de politie politica era o activitate secundara in comparatie cu volumul de dosare privind acte de coruptie si abuzuri care au incalcat siguranta nationala in randul demnitarilor comunisti, pe linie de contraspionaj, antiterorism, apararea secretului, antiiredentism si contrainformatii in sectoarele militare si economice.

La CNSAS au ajuns numai dosarele lasate cu bunavointa de Virgil Magureanu, papusarul serviciilor secrete romanesti post-decembriste. Si nu doar al celor post-decembriste!

In randurile ofiterilor SRI circula informatii potrivit carora in anii de putere iliesceana, zeci de mii de activisti FSN, FDSN, PD-FSN si PDSR au reusit sa-si stearga numele din mapele de surse cu aprobare de partid ante-decembriste.

La Berevoiesti au fost distruse toate documentele privind legaturile suspecte ale conspiratorilor KGB-isti din cercul lui Ion Iliescu cu Moscova, precum si ale consilierilor sai apropiati care au fost folositi de Securitate la intoxicare cu stiinta grupului conspirativ de extractie sovietica.

Nu ne surprinde socul inimaginabil suferit zilele trecute de Constantin Ticu Dumitrescu, presedintele CNSAS, cand s-a trezit in mana doar cu cotorul si sina mapei de dosar de sursa cu aprobare de partid al academicianului Razvan Theodorescu, ex-ministrul iliescian al Culturii.

Daca ar fi purtat o discutie civilizata cu persoanele initiate, oarece securisti mai titrati, nu tortionarii sai, ar fi aflat ca dosarele membrilor de partid din reteaua Securitatii s-au volatilizat in timp, conform cutumelor comuniste.

La fel cum procedeaza astazi ofiteri ai SRI-ului si serviciilor secrete din Germania, Franta, Danemarca, Olanda si Marea Britanie (tari europene condamnate de UE in cauza), in trecut, ofiterii de securitate din Serviciul IA informatii interne au folosit spioni si informatori in presa scrisa si audiovizuala de stat comunista.

De regula, corespondentii AGERPRES care il insoteau pe Ceausescu in strainatate erau membri PCR si erau folositi cu aprobare de partid de la sectia de politica externa a CC a PCR de catre UM 0544 (CIE sau centrala de informatii externe), condusa pana la urcarea pe tron a lui Ceausescu de catre bunica lui Bogdan Olteanu, presedintele Camerei Deputatilor, tortionara kaghebista Gizela Vass.

De la ziaristi comunisti, la patroni capitalisti

Cu siguranta ziaristul Constantin Alexandroaie, redactorul-sef al postului de radio Vocea Americii, Sectia Romana, fost sef al corespondentilor AGERPRES si insotitor al lui Ceausescu pana la defectarea controlata de SIE de la vizita de pe continentul african, nu le-a soptit baietilor cu ochi albastri de la CIA sau din Congres despre legatura sa informativa din tara cu securistii bazata pe nume conspirative si note informative scrise.

Nici macar despre ginerele sau, Ivanescu, prieten cu ofiterii de contrainformatii militare si fiu de colonel de securitate care isi facea aprovizionarea de la magazinele cu circuit inchis ale CC-ului.

De altfel, cea mai insemnata activitate a SIE s-a bazat pe recrutarea sau compromiterea ziaristilor de la Europa Libera, Radio France Internationale, BBC, Vocea Americii si Deutsche Welle, aflati in solda Congresului SUA sau a parlamentelor Frantei, Marii Britanii si Bundestag-ului.

Pe plan intern, recrutarile erau mai usoare, ziaristii comunisti cu carnete de partid in mana se inghesuiau la portile unitatilor de securitate (in cvasitotalitate acestia au urmat stagiul militar la trupele de securitate sau la scoala Gradiste) in vederea obtinerii unor functii de conducere in ziarele, radioul sau televiziunea de stat.

Aproape toti erau activisti de partid intr-un domeniu special (presa) si se foloseau de legitimatii pentru obtinerea de bunuri alimentare si de imbracaminte pe sub tejghea, mana in mana cu ofiterii de militie economica.

La Academia de Partid “Stefan Gheorghiu”, ziaristii comunisti, astazi patroni de presa capitalisti, il adulau pe Nicolae Ceausescu si ii infierau cu manie proletara pe imperialistii de peste ocean. Astazi, acestia au schimbat macazul si s-au grupat sub aceeasi cupola condusa de excomunistii Vasile Secares, Vladimir Pasti si Mugur Isarescu.

Sansa vietii lor a fost dupa Revolutie, cand au disparut aproparile politice de furnizare de informatii date catre Securitate de la sectia Presa-Tiparituri din CC al PCR, condusa de kaghebistul Gogu Radulescu, protectorul Anei Blandiana si a altor dizidenti de salon.

Din punct de vedere tehnic, aprobarile politice de partid erau date pe perioade stricte intre 6 luni si 1 an cu posibilitate de prelungire, la fel ca la retinerile in arest in cazurile procurorilor. Nu se intocmea dosar penal (de informator, colaborator sau gazda casa de intalniri), ci numai o mapa de sursa cu aprobare de partid.

Momentul Pacepa

Pana la tradarea lui Mihai Pacepa (respectiv pana in toamna anului 1978), mapele cu surse de partid erau inregistrate la CID (Centrul de Informatica si Documentare al Securitatii).

Dupa plecarea tradatorului, intr-o sedinta furtunoasa care a avut loc la CC, Ioan Coman, ex-ministru al Apararii Nationale, investit de Ceausescu in functia de sef al sectiei militare al CC al PCR (similara cu cea a lui Sergiu Medar, fostul subordonat si prieten al celui dintai), a primit ordin de la Ceausescu sa nu mai permita securistilor lui Postelnicu si Vlad sa mai recruteze membri de partid fara aprobarea primilor secretari sau a secretarilor de consilii politice de mare unitate. Din acest moment, mapele cu surse informative membri de partid din cazuistica Securitatii nu au mai fost inregistrate la CID.

Presupunem ca Ticu Dumitrescu a gasit doar urmele de dosar de sursa cu aprobare de partid ale lui Razvan Theodorescu dintre anii 1974-1978, cand pe banda mapei mai aparea un numar inregistrat la CID. Atunci va descoperi Ticu “drumuri printre amintiri” securiste ale lui Buhoiu si Theodorescu cand va face plopul pere si rachita micsunele.

Din randurile ziaristilor vor cadea unele capete neinsemnate pentru fosta Securitate, bieti utecisti care au dat un angajament si o nota informativa pentru a primi o garsoniera in chirie mai repede de la Sfatul Popular, un loc mai caldut in redactie langa soba de teracota sau calorifer, precum si un banut pentru cornul si iaurtul de dimineata sau halba de bere de dupa-amiaza de la Gambrinus.

Membrii PCR si activistii UTC de la Scanteia, respectiv Scanteia Tineretului, furnizau informatii de natura politiei politice in plan paralel: la Partid si la Securitate. Ziaristii parliti de rand nu aveau acces la partid. In schimb, unii dintre acestia, nemultumiti de spagile pe care le luau cei dintai din deplasarile in tara si strainatate, ii cautau pe baietii de la Securitate.

Este o mare greseala ca acestia sa fie incriminati ca marii faptuitori de politie politica din regimul trecut.

Vanatorii de vrajitoare

Adevarata politie politica a fost consemnata in sedintele de partid si de UTC in care activistii au incriminat cu manie proletara orice abatere de la etica si echitatea socialista, mergand pana la excluderea ziaristilor din presa in cazul unor manifestari dusmanoase la adresa conducerii superioare de partid si de stat.

Toti ziaristii de astazi care stau cu sabia lui Damocles deasupra capului, legat de colaborarea cu fosta Securitate, trebuie sa iasa in fata fara rusine si sa explice conjunctura istorica a momentului semnarii angajamentului. Este interesant faptul ca au iesit la bataie impotriva securistilor tocmai taticii Corondan si Tapalaga, care au binemeritat de la patrie.

Asertiuni de genul ca microfilmele Securitatii sunt in copie la FSB (fostul KGB) sunt aruncate in presa pe post de sperietoare. Dupa tradarea lui Pacepa s-a incetat orice cooperare informativa reala cu sovieticii.

Conducerea UDMR cere dosarele SIE. In scurt timp, Ladislau Csendes ii va cunoaste pe acei ofiteri ai contraspionajului roman la CNSAS, institutie care nu are nici un birou de protectie contrainformativa.

Desi sunt de ani buni in Uniunea Europeana, polonezii au cerut abia acum ca demnitarii cu rang inalt sa declare daca au fost surse ale politiei politice fara ca lustratia sa actioneze impotriva acestora.

Vechii contraspioni polonezi, pastrati in noile organe de siguranta au reusit sa prinda spioni rusi, remarcandu-se in fata opiniei publice.

Vechii contraspioni romani, alungati din noile organe de siguranta, ar fi reusit sa-l prinda la timp pe Hayssam si sa demaste spionii rusi, care actioneaza pe plaiurile mioritice.

Intarirea spionajului strain

Deconspirarea dosarelor de siguranta nationala va intari pozitiile spionilor arabi, rusi, ucrainieni, moldoveni si unguri pe teritoriul tarii noastre. Autorii dosarelor spun ca vor dovedi in mare parte lucrurile bune facute de catre contraspionii romani. Nu este nevoie ca ofiterii SRI sau DGIA sa mai paseze informatiile ziaristilor.

Unii dintre acestia s-au angajat in scris atunci cand au fost trimisi pe ochi frumosi sa urmeze Colegiul National de Aparare ca vor urma indicatiile primite in functie de pregatire si contextul geopolitic dat. Cei mai marunti sunt simpli ofiteri in rezerva ai DGIA scoliti la Centrul de Instructie de la Fagaras cu sarcini informative in presa locala din centrele regionale militare.

Mai dureros este faptul ca desecretizarea dosarelor de siguranta nationala care ii vizeaza pe politicieni este efectuata de generalii si coloneii de armata din CSAT, SRI, Palatul Cotroceni, SIE si DGIA. Oameni care au urmat o cariera clasica (liceul militar, scoala militara, academia militara) legata de functii de conducere in organizatiile UTC si PCR din armata RSR.

Organizatii in care au avut o conduita cel mai adesea la sedinte si verificarile de cadre mult mai apropiata de activitatile de politie politica cu care sunt incriminati astazi ofiterii de contrainformatii militare si de spionaj sau contraspionaj.

Fostii atasati militari comunisti spun astazi ca nu au facut politie politica atunci cand au spionat unitatile si ofiterii NATO, in vreme ce ofiterii de contrainformatii militare ramasi in tara sunt incriminati pentru dosarele lor pe linia apararii secretului si a alungarii cozilor de topor sovietice sau iredentiste maghiare din unitatile militare, pastrate cu sfintenie de cei dintai la Pitesti.

La fel se pronunta si un vicepresedinte de organizatie judeteana a PD-ului din Dambovita, ca nu a facut politie politica atunci cand a spionat in cadrul SIE tarile occidentale. O analiza judicioasa la nivelul NATO si a initiatilor din Parlamentul Romaniei va dovedi contrariul.

Ar fi interesant ca specialistii NATO din Romania sa-i intrebe pe generalii Medar, Sarpe, Nicolaescu, Rotaru, Paun, Croitoru, Radici, Marin samd unde le sunt documentele de la DIA din decembrie 1989 care vizau rezistenta fata de structurile nord-atlantice si gradul de penetrare informativa a acestora. Vom reveni.