Petru Dan, procurorul general al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Targu Mures, respectiv procurorii din subordinea sa directa sunt propusi spre recuzare de catre omul de afaceri Csibi Istvan, arestat in 2004 pentru frauda, tentativa de omor etc.

l In memoriul ce urmeaza a fi inaintat procurorului general al Romaniei, Csibi arata ca procurorul general Petru Dan s-a implicat din motive personale in dosarele sale l Mai mult, pentru a argumenta lipsa de impartialitate a sefului Parchetului Curtii, Csibi a sugerat ca dosarele nu vizau faptele presupus a fi fost savarsite de el, ci propria sa persoana l Petru Dan nu are nici o obiectie fata de cererea de recuzare

Procurorii de la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Targu Mures trebuie sa faca din nou fata unei provocari, dupa ce au primit din partea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) calificativul de cel mai slab Parchet de Curte din Romania.

Omul de afaceri harghitean Csibi Istvan, arestat in urma cu doi ani printr-o desfasurare masiva de forte de politie, sub acuzatiile de frauda, lipsire de libertate, tentativa de omor etc., urmeaza sa depuna o cerere de recuzare a procurorului general al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Targu Mures, Petru Dan.

In cererea adresata procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie (PICCJ) sunt propusi spre recuzare si ceilalti procurori din subordinea lui Petru Dan - adjuncta acestuia Otilia Abram si procurorii Natalia Cerghizan, Manuela Cecalacean, Liviu Moica, Mariana Milasan si Rodica Gliga.

Csibi Istvan a reamintit in cererea de recuzare circumstantele economico-politice din Harghita inainte de arestarea sa, insistand din nou ca "persoane cu mare potential politic si economic au dorit inlaturarea mea prin arest preventiv in scopul acapararii partii din piata in care isi desfasoara activitatea firmele la care sunt actionar".

Csibi a aratat ca toate rechizitoriile in cele sapte dosare care il vizau au fost confirmate de procurorul general Petru Dan, prin incalcarea competentei materiale, deoarece acestea ar fi trebuit solutionate de catre parchetele de pe langa o judecatorie sau tribunal, tinand cont de faptele incriminate.

De asemenea, omul de afaceri a acuzat ca procurorii amintiti in cererea de recuzare ar fi dovedit un interes personal, dar si profesional in cercetarea sa penala. "Din modul nelegal in care s-au efectuat acele cercetari penale rezulta ca cercetarile au fost facute impotriva mea, ca persoana si nu pentru cercetarea faptelor.

S-a lucrat dupa formula ,,Stim noi cine este Csibi Istvan, inainte de a fi cercetate faptele".

De aceea consider ca domnul Procuror General va confirma oricand si in orice conditii un eventual rechizitoriu impotriva mea intrucat din acest moment dumnealui nu mai verifica legalitatea cercetarii penale, ci priveste dosarul de urmarire penala ca ,,dosar Csibi Istvan", fara sa aiba in vedere cercetarea pretinselor fapte", a aratat Csibi in cerere.

Procurorilor li se aminteste ca omul de afaceri a fost achitat in patru dintre cele sapte dosare, ceea ce ar crea "premisele unor interese profesionale ce afecteaza conditia obligatorie a independentei si impartialitatii procurorului". In legatura cu un alt dosar aflat inca in lucru la Parchetul Curtii - nr.

67/P/2004, Csibi a amintit de transportarea sa ilegala de la Penitenciarul Botosani la cel din Targu Mures, intr-o masina fara geamuri si pe un ger de -20 grade, cat si anchetarea sa timp de 6 zile si prezentarea unui material de urmarire penala care ii fusese deja prezentat.

Incalcarea codului

Csibi Istvan nu a omis sa aminteasca de incalcarea unor prevederi din Statutul judecatorilor si al procurorilor, care le interzice magistratilor sa-si exprime opinia legat de un dosar aflat in cercetare. Cu toate acestea, in mai multe randuri, dupa cum arata Csibi, Petru Dan a facut declaratii referitoare la caz prin care a incalcat art. 10 al.

1 din Legea 303/2004, dar si principiul prezumtiei de nevinovatie, fiind sesizat CSM, care insa nu a dat nici o solutie sau raspuns. Procurorului general i se imputa si folosirea in sase dosare a martorului Szabo Lorant, catalogat drept martor de serviciu, care era cercetat pentru violarea si lipsirea de libertate a unei femei si era interesat sa primeasca o pedeapsa mai mica.

Aceleasi acuzatii de lipsa de impartialitate li se aduc si celorlalti procurori care pe principiul controlului ierarhic nu ar indrazni sa se opuna hotararilor sefului lor.

Pe langa cererea de recuzare, Csibi a intocmit si o scrisoare deschisa prin care acuza modul in care PICCJ i-a solutionat cererea de judecare a proceselor sale penale de catre procurorii de la Miercurea Ciuc.

Vom reveni, imediat ce PICCJ se va pronunta asupra cererii de recuzare.