La sfarsitul lunii iunie, deliberativul judetean a inceput demersurile pentru realizarea, la Pata Rat, a unui centru zonal de procesare ecologica a deseurilor.

In paralel, la inceputul lunii octombrie, Primaria va demara o licitatie pentru delegarea gestiunii de colectare a gunoiului menajer din oras, la care se adauga si o capacitate de depozitare a deseurilor, adica tocmai o groapa ecologica.

Asadar, ambele afaceri au in proiect realizarea unei gropi ecologice, dar, conform normativelor europene, in raza judetului Cluj se va putea autoriza o singura rampa ecologica.

Cine va realiza groapa, Consiliul Judetean Cluj sau Primaria Cluj-Napoca? In surdina, se duce o lupta incordata intre administratia locala si cea judeteana, care are si miza politica locala: eterna concurenta intre PD si PNL. CJ Cluj a inceput procedurile de licitatie mai repede. Conform unui document obtinut ieri de ZIUA de Cluj, situatia s-a inversat.

CJ Cluj a anuntat societatile participante la licitatie ca prefectul Alin Tise a contestat in contencios administrativ procedurile de licitatie si ca aceasta este suspendata pana la incheierea procesului dintre Prefectura si CJ Cluj. Astfel, licitatia din 28 august, organizata de CJ Cluj, a fost anulata.

Tise a sesizat ca administratia judeteana a grabit licitatia, anuntul de intentie nefiind publicat in Monitorul Oficial. Chiar si asa, fara anunt, la licitatie s-au inscris patru societati, care au primit informatiile pe cai cunoscute si batatorite deja.

Printre participanti se afla compania Brantner-Veres, controlata de grupul austriac Brantner si de fostul director al societatii Salprest, Eugen Veres, societate care administreaza groapa de gunoi de la Pata Rat.

Trio: Eugen Veres, Ionel Farcas si CJ Cluj

Consiliul Judetean a gandit afacerea in asociere cu Consiliul Local al comunei Apahida, care ar urma sa participe cu o suprafata de teren in apropierea gropii de la Pata Rat. Ionel Farcas, primarul Apahidei, a fost racolat recent de PNL. Cel mai mare atu pentru CJ Cluj la realizarea rampei ecologice il reprezinta, astfel, terenurile cedate de primarul Farcas.

In afacere, Eugen Veres, directorul Bratner, poate juca un rol important, deoarece este proprietar al mai multor parcele de teren situate in zona Pata Rat. Dar, in acea zona detine teren si Consiliul Local Cluj-Napoca. O alta problema majora este pozitia intransigenta a prefectului Alin Tise, care urmareste cu atentie licitatia si va ataca un eventual aranjament, ce se prefigureaza deja.

Surse de pe piata acrediteaza posibilitatea ca acesta sa constituie episodul II al afacerii Power Pack, anchetata de fostul PNA.

Interese politice in jurul rampei ecologice

De cealalta parte, Consiliul Local are in mana afacerea colectarii de deseuri, pentru ca orasul Cluj-Napoca produce cea mai mare cantitate de reziduuri menajere din judet. Deci, operatorul care va prelua deseurile din oras in urma licitatiei din luna octombrie va avea un cuvant greu de spus in calcularea pretului la kilogram.

Numai ca, potrivit celor declarate de directorul tehnic al Primariei, Sorin Apostu, licitatia de delegare a colectarii de deseuri are in componenta si eventuala depozitare intr-o rampa ecologica, la standardele pe care le cere Uniunea Europeana.

Asadar, doua proiecte de gropi ecologice diferite. In plus, Primaria mai are un as in maneca: vechea groapa de gunoi Pata Rat va trebui inchisa, cel putin teoretic, pana la sfarsitul anului. Inchiderea gropii infecte poate reprezenta o afacere de milioane prin colectarea biogazului rezultat din descompunerea reziduurilor.

O alta parte avantajoasa a afacerii o constituie colectarea selectiva, in rampa, a deseurilor de metal, lemn, polietilena si sticla, care, prin vanzarea lor, aduc profituri consistente.

Punctul forte al Primariei este acela ca detine Pata Rat, pe care o administreaza, prin contract, firma lui Eugen Veres. Punctul slab este implicarea in afacere a Primariei Apahida si faptul ca administratia judeteana detine deja un studiu de prefezabilitate privind groapa ecologica si un studiu de management al deseurilor, platite de CJ Cluj inca din 2004.

Sorin Apostu a recunoscut ca cele doua afaceri, a CJ Cluj si a Primariei, nu se exclud una pe alta, decat in ceea ce priveste groapa ecologica.

Numai ca groapa ecologica reprezinta, de fapt, intreaga afacere a CJ Cluj, care, daca va mai pierde mult timp in instantele de judecata pentru a legaliza licitatia, s-ar putea sa piarda, in detrimentul Primariei. O varianta vehiculata in mediul politic clujean este legata de un eventual troc politic intre PNL si PD.

Chiar si asa, cine va realiza prima groapa ecologica din judet va castiga un capital de imagine consistent.