Linistea prahovenilor din comuna Tataru a fost tulburata de un santier pe care exploatarea miniera din Ceptura l-a deschis, fara nici un fel de jena, spun ei, pe terenurile lor. Aproximativ 100 de familii din localitate au protestat ieri impotriva distrugerii de catre utilajele minei din Ceptura a celor mai fertile terenuri pe care mai aveau si ei cultivat cite ceva.

”Nu mai avem ce lasa mostenire copiilor nostri. Ne-au distrus tot si nu mai stim unde sa ne ducem si ce sa facem”, ne-au spus oamenii adunati in fata sediului primariei din comuna. Primarita Elena Dobroteanu a interzis exploatarii miniere, la inceputul acestei luni, sa efectueze sapaturi pe terenurile localnicilor.

”Am incheiat un proces verbal prin care mina din Ceptura se obliga sa sisteze lucrarile facute pe terenurile agricole ale localnicilor si sa readuca solul la forma sa initiala”, a declarat primarul comunei.

Documentul in cauza a fost semnat de primar si de seful de sector al minei, Marian Carpen, dar proprietarii de terenuri din zona sustin ca, dupa incheierea acestui document, utilajele miniere ar fi continuat sapaturile. Terenul in cauza arata ca un adevarat peisaj selenar.

Amenintari cu plingeri penale

Locul, pe care cindva era cultivat porumb, acum este o imensa groapa plina de noroi, iar oamenii au devenit furiosi. Au pus bariere pe ici si pe colo, pentru ca masinile de la mina sa nu mai intre pe terenurile lor, dar degeaba. Obstacolele au fost ridicate si activitatea a continuat.

Unii dintre ei sunt hotariti sa depuna plingere penala impotriva exploatarii miniere pentru ca le-a distrus terenurile agricole. Reprezentantii minei din Ceptura nu au fost de gasit.

Contactati telefonic, acestia au promis ca vor veni la fata locului pentru a-si sustine punctul de vedere, dar in cele din urma au preferat sa lase lucrurile asa cum sunt si sa evite intilnirea cu proprietarii de terenuri.

In anii trecuti, intre mina din Ceptura si localnicii din Tataru au existat niste conventii prin care minerii puteau folosi terenurile oamenilor pentru a exploata zacamintele de carbune din zona, in schimbul unei sume platite ca despagubire si ulterior sa aduca terenurile la forma initiala.

Dupa cum sustin oamenii, aceste conventii nu mai sunt valabile, asa incit ar fi trebuit sa fie din nou contactati de reprezentantii minei si sa fie incheiate alte documente.

Cei mai multi sustin insa ca n-ar mai fi de acord ca paminturile lor sa fie folosite pentru sapaturi miniere, indiferent ce sume de bani ar fi in joc, pentru ca aceste terenuri sunt singurele din zona pe care ei mai pot sustine o cultura agricola.