Privatizarea societatii "CupruMin" SA Abrud, care administreaza ultima exploatare miniera din judetul Alba, s-a "agatat" in jocul intereselor din Ministerul Economiei si Comertului.
Cinci ofertanti, printre care se regasesc firme puternice din Elvetia si Marea Britanie, au depus scrisori de intentie pentru a cumpara una dintre cele mai mari exploatari miniere de suprafata din Europa, dar caietul de sarcini nu a fost tradus in limba engleza, ceea ce reduce sansele concernelor straine in favoarea unor companii romanesti apropiate ministrului Comertului, Codrut Seres.
Insule Virgine, intentii necurate
Reprezentantii ministerului au "uitat" sa traduca caietul de sarcini si in limba engleza, lucru care ingreuneaza, daca nu cumva face imposibila, depunerea de oferte de catre investitorii straini.
Prin urmare, pana acum au cumparat caietul de sarcini doar consortiul format din firmele romanesti "Cuprom" SA Bucuresti, "Energo Mineral" SA Baia Mare si "Washington Group International" Bucuresti.
"Cuprom" SA are ca si actionari 6 societati inregistrate in Cipru: "Wesbroom Limited" Larnaca (20%), "Aastra Consultancy Limited" Limassol (20%), "Kelveich Limited" Limassol (15%), "Teletrex Limited" Agiou Prokopiou (15%), "Consel Consultancy Limited" Agiou Prokopiou (15%) si "Runcom Limited" Larnaca (15%).
Administratorii companiei sunt, conform datelor Oficiului Registrul Comertului, trei persoane fizice din Bucuresti: Horia Schiopu Simu, Horia Pitulea si Mircea Ionut Costea. Primii doi sunt actionari si la "Energo Mineral" SA Baia Mare, insa detin doar cate o singura actiune, la fel ca alte doua persoane fizice tot din Bucuresti: Razan Florin Calangiu si Mircea Stroe.
Actiunile pe care le au Schiopu si Pitulea sunt suficiente pentru a demonstra legatura dintre cele doua firme din interiorul consortiului.
Pachetul de 99,992% din actiunile "Energo Mineral" Baia Mare este detinut de un offshore din Insulele Virgine - "Energo Mineral Trading Ltd". Actionariatul acestor doua societati spune totul despre transparenta cu care isi desfasoara activitatea.
O companie offshore este o firma inregistrata intr-o tara "paradis fiscal" sau "paradis de impozit", denumita asa pentru ca nu este impozitata sau este impozitata numai intr-o mica masura. Identitatea proprietarilor de firme offshore nu poate fi aflata.
Elvetienii se concureaza intre ei
Scrisori de intentie au depus si trei dintre cei mai mari "jucatori" pe piata mondiala a concentratelor de neferoase: "Glencore International AG" Elvetia, "MRI Resources AG" Elvetia si "Mineco AG" Elvetia, aceasta din urma formand un consortiu impreuna cu "Metanet Group" Romania si "Rudnik, Rudnik G" Milanovac - Serbia.
Intentia de a participa la privatizarea "CupruMin" SA Abrud a fost exprimata si de compania britanica "First Cooper PLC". Firma din Muntii Apuseni administreaza exploatarea miniera de cupru de la Rosia Poieni, una dintre putinele din Romania care scoate profit de pe urma concentratelor de cupru.
Profitul a fost determinat, in principal, de cresterea spectaculoasa a pretului acestui metal pe piata internationala.
Mina produce cu cei 750 de angajati 3.800 de tone de concentrat pe an, aproape dublu fata de anul 1990, cand la Rosia Poieni lucrau 3.200 de mineri. Firma vinde concentratul la pretul bursei de la Londra, care in prezent oscileaza intre 7.000 si 7.500 de dolari pentru o tona de cupru.
Afacerea pare sa fie buna, in conditiile in care Guvernul s-a angajat sa stearga toate datoriile la momentul privatizarii.
De fapt, ceea ce se intentioneaza cu societatea din Muntii Apuseni nu este o privatizare reala, Ministerul Economiei si Comertului propunand un proiect de asociere intre investitor si Statul Roman pe o perioada de trei ani, dupa care, in functie de investitiile realizate si de succesul afacerii, sa se treaca la vanzarea efectiva a agentului economic.
Ideal pentru viitorul mineritului de la Rosia Poieni ar fi prezenta aici a unui investitor strain puternic, care detine o pozitie importanta pe piata mondiala a concentratelor de neferoase.
La sfarsitul acestei perioade nu se stie, insa, ce se va intampla intrucat Statul Roman nu ofera nici un fel de garantie cu privire la vanzarea catre investitor a intregii afaceri sau la inlocuirea acestuia cu un eventual client politic.
Lipsa acestei prevederi nu este, insa, intamplatoare. Se pare ca jocurile la minister sunt facute in favoarea consortiului in care rolul cel mai important il are "Cuprom" SA, societatea care administreaza in Transilvania doua afaceri in domeniul metalelor neferoase, la Baia Mare si Zalau.
Angajatii, prinsi la mijloc
Cei peste 700 de mineri de la "CupruMin" asteapta nerabdatori luarea unei decizii cu privire la viitorul societatii. Foarte probabil, aproape toti vor decide sa se inscrie pe listele de disponibilizare, chiar daca Ministerul Economiei va derula proiectul de parteneriat cu unul dintre ofertanti.
Oamenii sunt neincrezatori ca isi vor pastra locurile de munca si dupa 1 ianuarie 2007, data de la care "CupruMin" nu va mai primi nici un leu subventie de la stat. Tot de la inceputul anului viitor nu vor mai putea fi acordate salarii compensatorii.
In aceasta situatie, un miner va prefera sa incaseze peste 200 milioane lei salarii compensatorii si sa primeasca timp de doi ani o suma de aproximativ 8 milioane lei lunar decat sa ramana angajat pentru sapte sau opt milioane ca venit.
Ramane de vazut care va fi succesul demersului initiat in ceasul al 12-lea de Ministerul Economiei. Depunerea ofertelor pentru participarea la privatizare mai poate fi facuta pana in 10 noiembrie 2006. Dupa aceasta data mai ramane o luna si jumatate pentru a salva "CupruMin" de la inchidere. Sau poate se urmareste tocmai vinderea la bucata a combinatului.
