Initial au fost incluse in acest proiect localitatile Gilau, Floresti, Feleacu, Apahida, Baciu, Chinteni, Jucu si Cojocna. Ramane de vazut daca structura a fost p`strata in aceasta forma. Actualul proiect a fost realizat de societatea Cuantum Lip.

Astfel, dupa mai bine de doi ani de cand autoritatile au pus pe tapet aceasta problema, straduindu-se sa-i convinga pe primarii din comunele limitrofe de necesitatea constituirii unei metropole puternice, in sfarsit, proiectul pare sa-si urmeze propriul drum.

Dupa ce primim proiectul pentru zona metropolitana, vom organiza o dezbatere publica iar apoi fiecare consiliu local va avea posibilitatea sa decida, a spus arhitectul judetului, Radu Spanu.

Spaime de primar

La prima intrunire pe tema constituirii zonei metropolitane, primarii comunelor vizate pentru acest proiect si-au exprimat temerea ca puterea lor pe linie administrativa s-ar putea diminua sau chiar ar putea fi anulata.

De asemenea, pentru ca initial se vehicula ideea ca nu toate localitatile afiliate acestor comune vor fi inglobate in proiectul metropolei, primarii au reactionat cu si mai multa reticenta. Prima data cand s-a vorbit despre realizarea unei zone metropolitane am inteles ca se dorea ca primariile si consiliile locale sa-si piarda obligatiile pe linie administrativa.

Cu acest lucru nimeni nu ar fi fost de acord. De asemenea, pentru Apahida, de pilda, s-a propus ca numai doua din localitatile afiliate comunei sa fie inglobate in proiect. Si asta era de neconceput, a spus primarul din Apahida, Ionel Farcas.

Cine conduce metropola

Arhitectul Radu Spanu spune ca toate aceste nelamuriri s-au clarificat si ca primarii au inteles ca ceea ce se doreste prin acest proiect nu le va afecta in nici un fel puterea de decizie. Administratiile locale vor avea in continuare acelasi statut juridic. In schimb, proiectul faciliteaza amenajarea integrata a teritoriului la nivel regional, spune Radu Spanu.

El a explicat ca probleme precum cele de infrastructura sau economice vor fi inventariate de executivul metropolei, urmand sa fie solutionate prin diverse metode. Fie ca se va recurge la atragerea de fonduri europene, la valorificarea de terenuri, la realizarea unor parcuri industriale, toate acestea vor avea ca scop dezvoltarea teritoriului metropolei.

Managementul metropolei ar putea fi asigurat de un consiliu director, mai spune Spanu. In afara de acest for, ar trebui sa existe in primul rand Adunarea Generala, a carei reprezentanti sa fie numiti de administratiile comunelor integrate in zona metropolitana.

Pentru conducerea Consiliului Director ar trebui sa fie nominalizati toti primarii din comune, urmand ca mai apoi, dintre acestia, sa fie ales si un presedinte, explica Spanu, dupa formula unei asociatii similare ce functioneaza la Oradea.

Pe langa acest Consiliu Director, este necesar sa functioneze si o echipa executiva - adica un director economic, un jurist, un arhitect si alti functionari, care sa se ocupe de initierea unor proiecte, de managementul teritoriului, asa cum face in prezent executivul Consiliului Judetean.

Terenurile, mina de aur

Bugetul propriu al executivului metropolei trebuie asigurat de consiliile locale - fiecare sa atribuie fonduri dupa propriile venituri - dar, mai ales, din resurse proprii. Spanu a explicat ca in comunele limitrofe Clujului suprafete imense de teren stau nefolosite pentru ca proprietarii nu au gasit inca metoda prin care sa poata scoate profit de pe urma acestora.

Interesul nostru este sa dezvoltam aceste zone. Putem negocia cu proprietarii astfel incat sa aiba numai de castigat. Venim si le parcelam terenul, il echipam. Pentru ei va fi mult mai usor sa vanda o parte din teren daca o alta parte ramane la noi, a explicat Spanu. Iar asta pentru ca executivul va putea sa atraga investitii pe terenurile respective.

Comunele mizeaza pe investitiile in infrastructura Primarul din Apahida, Ionel Farcas, a declarat ca este interesat de acest proiect. Proiectele comune de dezvoltare ne-ar ajuta enorm, spune Farcas. Acesta a declarat ca metropola va fi acceptata de consilierii locali cu conditia ca toate satele afiliate comunei sa intre in acest proiect.

Drumurile dintre comune, o centura ocolitoare pentru comuna, transportul in comun, acestea sunt doar cateva dintre chestiunile care sper sa se solutioneze, a explicat Farcas. Primarul din Feleacu, Ioan Tantau, spune ca asteapta cu nerabdare proiectul comandat de CJ.

Noi am si emis o hotarare de Consiliu Local care prevede asocierea cu celelalte comune incluse in proiectul metropolei, spune Tantau. Acesta spune ca sunt multe probleme cu care se confrunta comunitatea pe care o administreaza. Infrastructura doare cel mai rau, drumurile, retelele de gaz si apa, pentru acestea avem nevoie de bani, spune Tantau.

La randul sau, primarul din Floresti, Ioachim Vancea considera ca afilierea la zona metropolitana este un pas important, cu conditiile ca forul local sa-si pastreze autonomia administrativ-financiara.

Cand s-a discutat initial despre zona metropolitana s-a propus sustinerea echipei manageriale a Metropolei din bugetele consiliilor locale, insa deciziile la nivel local trebuie sa ne apartina, a comentat Vancea.

Fondurile structurale, mai accesibile

In ce priveste avantajele proiectului metropola, primarul din Floresti extinde paleta. Cred ca s-ar putea realiza o mai buna colaborare intre comune, si ma refer aici la o rezolvare a problemelor de fond funciar. Sunt localitati in care terenuri importante ca marime, ori n-au fost revendicate, ori n-au fost date, ele au ramas libere.

Acestea pot fi, insa, atribuite persoanelor din localitatile in care terenurile au fost deja impartite, a explicat Vancea. De asemenea, legat de transportul in comun, Vancea considera ca s-ar putea face o linie care sa includa atat Gilau, cat si Foresti, pana in zona industriala din Manastur.

Primarita din Chinteni, Lucia Suciu, spune ca a participat la un seminar privind constituirea zonei metropolitane. Am inteles ca mai sunt orase din tara in care astfel de asocieri functioneaza foarte bine. Astept sa vad un proiect concret. Deocamdata sunt de acord cu propunerea CJ. Stiu ca nu pot sa fac nimic cu cei 3000 de locuitori din Chinteni.

Fie ca vreau sa atrag niste fonduri structurale sau sa realizez niste piete de gros, spune Lucia Suciu. Ea considera ca o structura de tipul metropolei va atarna altfel atunci cand se va pune problema accesarii unui program de dezvoltare.

Cadru legal pentru metropola

Arhitectul judetului, Radu Spanu, spune ca exista un proiect de lege care defineste teritoriul metropolitan. Deocamdata acest proiect a ramas in stand-by, insa si noi am mai trimis propuneri si cred ca destul de curand acest proiect va fi adoptat, spune Spanu.

El a precizat ca este vorba despre crearea unui cadru legal necesar constituirii, organizarii si functionarii zonelor metropolitane si care urmeaza sa se substituie Legii 350 privind urbanismul si amenajarea teritoriului.

De asemenea, in urma cu doi ani, Ministerul Lucrarilor Publice a mai initiat un proiect - AMTRANS 1A01 - legat de dezvoltarea durabila a zonelor functionale - metropolitane si a aglomerarilor urbane.

Avantajele si dezavantajele metropolei Pe site-ul CJ a fost postat un studiu legat de dezvoltarea zonei metropolitane Cluj. Acesta include atat avantajele, cat si dezavantajele unei astfel de constructii.

La categoria avantaje este inclusa diminuarea dezechilibrelor create intre centru si zona limitrofa provocate de dispersarea in planul structurii demografice, sociale si economice de dezechilibrele legate de transportul in comun, finantarea infrastructurii, rezervele de spatiu pentru locuire si servicii, cresterea competitivitatii economice a localitatilor din zona metropolitana cu regiunile invecinate, managementul eficient si performant, dezvoltarea durabila, ameliorarea conditiilor de mediu.

La categoria dezavantaje sunt incluse problemele legate de trafic, blocajele, mai exact, poluarea mediului, colaborare formala si suprapunerea unor nivele decizionale, dificultatea coordonarii intre instrumentele locale si zonale de planificare sau dificultatea realizarii unei politici unitare de utilizare a rezervelor centrale.