Conferinta Energy in Central and Eastern Europe (21-22 noiembrie) a relevat ca nu exista consens pe piata energiei nici intre autoritatile statului, nici intre companii si stat, nici intre companii, nici intre politicienii care provin din tabere diferite.
Presedintele Traian Basescu viseaza la o dependenta energetica zero a Romaniei de importuri, ministrul Codrut Seres spera inca in realizarea proiectului Nabucco, in timp ce Mircea Geoana, presedintele Comisiei de Politica Externa, sustine ca Romania ar putea deveni liderul regional in domeniul inmagazinarii gazelor.
Reprezentantii Petrom OMV sunt gata sa sustina tarifele sociale la gaze naturale propuse atat de presedintele Basescu cat si de premierul Calin Popescu Tariceanu, in timp ce Dinu Patriciu, directorul general al Rompetrol, contraataca declarand ca fondul social proiectat de guvernanti este o creatie socialista-utopica.
In timp ce decidentii pe piata energiei se contreaza elegant si chiar uzand de subtilitati, noi ne intrebam retoric care sunt solutiile viabile
Organizat sub o tema generoasa "Geopolitica petrolului, gazelor naturale si energiei - rolul Europei de Est in asigurarea energiei in economia mondiala", seminarul de deschidere al primei editii a conferintei Energy in Central & Eastern Europe, creat de Forum Invest, l-a avut in prim plan pe presedintele Traian Basescu, care a deschis forumul.
Presedintele, sub inaltul patronaj al caruia a fost organizata conferinta, a evitat potentialele intrebari ale jurnalistilor despre sedinta de la CSAT programata ieri, subliniind insa ca energia a devenit o problema actuala si extrem de fierbinte nu doar in Romania.
Subtil, Basescu a atacat dependenta de un singur furnizor important de gaze naturale, sustinand ca trebuie sa ne axam efotul energetic pe cativa parametri care au nevoie de sustinere politica.
Primul si cel mai important parametru amintit de presedinte a fost predictibilitatea in aprovizionarea cu energie, astfel incat sa fie evitate incidente de genul celui din iarna trecuta, cand criza ucrainiano-rusa a lasat Europa Occidentala pentru o zi si jumatate aproape in frig.
"Din acest motiv este obligatoriu ca Uniunea Europeana sa aiba o politica comuna in ceea ce priveste asigurarea cu resurse eneregtice", a declarat presedintele.
Al doilea parametru identificat de presedinte a vizat interdependenta intre statele furnizoare si cele beneficiare, interdependenta care ar trebui sa depaseasca simpla relatie furnizor - consumator si sa se extinda prin implicarea capitalului privat occidental in infrastructura unicului mare furnizor din Europa, adica Gazprom-ul rusesc.
De asemenea, politica energetica ar trebui sa tina cont si de un alt principiu, cel al transparentei preturilor, care in prezent nu sunt reglate prin mecanismele pietei - cerere - oferta, cotatiile bursiere ale resurselor primare - ci sunt puternic influentate de factorul politic.
Cel de-al patrulea parametru amintit de Basescu care ar trebui reglementat de tarile europene ar fi cel al securitatii infrastructurii de transport, in conditiile in care multe din conductele care leaga Europa Occidentala de furnizorii de gaze si titei tranziteaza tari "inghetate", unde insa in orice moment pot izbucni conflicte care ar putea periclita aprovizionarea cu resurse energetice a Europei.
Traian Basescu a aratat ca aceste probleme identificate ar trebui discutate atat la nivelul Uniunii Europene cat si in cadrul NATO. "Am convingerea ca poate genera o politica energetica externa comuna a Uniunii Europene", a declarat Basescu legat de politica energetica la nivelul UE, uniune dependenta aproape 50% de importul de energie.
In acest context al dependentei, Traian Basescu a subliniat ca Romania nu este un stat dependent exagerat de importuri, dar pentru a diminua gradul de dependenta presedintele a apreciat ca trebuie dezvoltate capacitatile romanesti de resurse energetice, modernizarea furnizorilor de energie etc. prin dezvoltarea centralei de la Cernavoda, punerea in functiune a reactorului III, reevaluarea productiei de energie pe carbune, eficientizarea folosirii energiei prin atragerea unor parteneri precum OMV.
"Cel mai important lucru este sa gasim solutii pentru a reduce dependenta de importuri pentru ca importurile sunt mai scumpe decat costurile producerii interne de energie", a argumentat Basescu.
Presedintele, mai ales in contextul actual cand se vehiculeaza tot mai mult un parteneriat cu OMV pe tema inghetarii preturilor la gaze naturale prin crearea unui Fond social, a afirmat despre proprietarul Petrom ca "daca i s-a parut ca nu este, il informez ca va deveni un partener strategic".
Hub energetic
Urmatorii vorbitori veniti oarecum cu un handicap dupa discursul prezidential - reprezentanta ONU - Soknan Han Jung si country-manager-ul Enel Romania, Matteo Codazzi, au atacat o alta problema sensibila pe piata energiei, cea a resurselor regenerabile si alternative.
Daca Soknan a afirmat ca s-au facut progrese in aceasta directie, Codazzi a sustinut ca energia regenerabila si cea nucleara sunt prioritati ale companiei Enel, motiv pentru care si investitiile sunt canalizate in aceasta directie. "In urmatorii cinci ani vom investi 80 de milioane de euro in infrastructura, servicii. Investind in Romania avem sansa sa contribuim la dezvoltarea tarii dvs. in contextul european", a subliniat Codazzi.
Mariana Gheorghe, directorul general al Petrom, a punctat ceea ce a atins doar presedintele Romaniei, si anume posibilitatea ca Romania sa reprezinte un hub pe piata energetica. In aceasta directie si-a integrat directorul general al Petrom prezentarea despre strategia de dezvoltare a companiei in urmatorii ani.
Astfel, politica de expansiune a Petrom, integrata celei a OMV, va viza in primul rand dezvoltarea capacitatilor de produtie si exploatare, nefiind neglijata nici distributia, proiect caruia ii sunt dedicate 3 miliarde de euro care urmeaza sa fie investiti pana in 2010. Obiectivele urmarite de Petrom pentru dezvoltarea capacitatilor de productie, exploatare etc. vizeaza oprirea declinului productiei, inlocuirea ratei de rezerva, securizarea resurselor energetice, retehnologizarea rafinariilor, dar si investitia in resurse alternative, astfel incat pana in 2010-2011 5,7% din productie sa fie reprezentata din biocarburanti.
Mariana Gheorghe nu a evitat nici mult discutata privatizare a companiei, subliniind ca valoarea Petrom este de trei ori mai mare decat la momentul privatizarii. "Privatizarea a fost un mare succes", a afirmat directorul general.
Seres si iluzia Nabucco
Codrut Seres, ministrul Economiei si Comertului, a avut o prestatie mai degraba de aparare, in sensul ca a incercat sa arate ca ministerul a facut progrese in ultimii doi ani de cand a preluat acest portofoliu.
Astfel, a aparat contractul de privatizare al Petrom, aratand ca OMV este un partener strategic al Romaniei si in proiectul Nabucco, proiect realizabil in opinia ministrului, a sustinut ca Romgaz nu trebuie privatizat decat eventual dupa 2008 cand piata gazelor naturale va fi complet liberalizata sau a incercat sa explice cresterea tarifului la gaze naturale prin corelarea cu pretul titeiului.
Ultimul vorbitor al primei zile, Mircea Geoana a demontat piesa cu piesa cele sustinute de antevorbitorii sai , declarand ca contractul social propus de resedintele Basescu este simplist abordat, o metoda haiduceasca de constituire unui fond social.
De asemenea, Geoana a subliniat ca proiectele Nabucco sau Constanta - Trieste, de creare a unor conducte de transport gaze naturale, respectiv titei au sanse minime de realizare in conditiile in care alte proiecte de acest gen sunt mult mai avansate si ocolesc, parca deliberat, Romania.
In acest context, Geoana a avansat o propunere interesanta, sustinuta in a doua zi a conferintei si de catre liderul Rompetrol, Dinu Patriciu, de transformare a Romaniei intr-un lider regional in domeniul inmagazinarii de gaze naturale.
Preturi politice
Cea de-a doua zi a fost dedicata strategiilor companiilor care evolueaza pe piata energiei, gazelor naturale, petrolului pentru a face fata provocarilor globale, precum si finantarilor proiectelor interstatale in domeniul gazelor naturale si petrolului.
Werner Schinhan, adjunctul directorului general al Petrom, in afara ca a readus in discutie strategia Petrom de dezvoltare in urmatorii ani, a pus accentul pe parteneriatul propus Guvernului de livrare a gazului social pentru consumatorii casnici, in conditiile in care intreaga productie de gaze naturale a Petrom este destinata consumului intern.
Prezentarea adjunctului Petrom a fost contrazisa de expunerea lui Dinu Patriciu, care a atacat monopolul Petrom pe campurile petrolifere, dar si solutia sociala propusa de guvernanti, care ar eluda mecanismele de piata.
