Domnule ministru, tema autonomiei teritoriale, cuprinsa in Programul UDMR, este foarte dezbatuta. Marko Bela a sustinut-o, dar a dat inapoi cand a fost vorba de referendumurile locale. Este un pas inapoi?
Nu, tocmai de aici vine consecventa. Noi nu am ascuns acest deziderat: autonomia. Acesta este un mijloc prin care o comunitate minoritara poate sa-si pastreze identitatea. In principal, vorbim de autonomie culturala si teritoriala. Cea culturala se defineste prin proiectul Legii Statutului minoritatilor, care se afla in dezbatere in Parlament.
Autonomia teritoriala nu este, in acceptul nostru, bazata pe criterii etnice, ci confera drepturi egale oricarei regiuni ori mai multor judete care vor sa se asocieze.
In ceea ce priveste Tinutul Secuiesc, acesta ar avea o caracteristica in plus, fiind locuit in majoritate de maghiari. Acest lucru s-a intamplat la Miercurea Ciuc, unde s-a lansat ideea de asociere intre administratiile publice locale, care vor sa participe la o asociere printr-un ONG.
In ceea ce priveste problema referendumurilor evocate de CNS si UCM, nu exista cadrul legal. UDMR a fost consecventa pe aceasta linie. Vrem sa ne atingem obiectivele doar pe cale parlamentara, prin negociere politica.
Dar o autonomie teritoriala ar presupune si un cadru institutional.
Da, intr-adevar. Trebuie sa fie un consiliu ori un for de conducere ales prin vot direct si o forma de executiv local care se aseamana cu actualul primar ori presedinte de Consiliu Judetean.
Iar banii ar trebui sa ramana acelei regiuni autonome, sa nu mai plece la Bucuresti?
Regulile fiscale raman aceleasi in ceea ce priveste cota parte din TVA ori impozite care se platesc la bugetul de stat. Autonomia financiara ar tine de posibilitatea de a decide cum o comunitate foloseste banii care raman acolo.
Din punct de vedere financiar, judetele Harghita si Covasna sunt sarace, iar contributia lor la bugetul statului este redusa.
Sunt judete sarace, intr-adevar, dar aceste judete tocmai de aceea nu pot sa atraga investitii sau sa-si defineasca proiecte de dezvoltare. Pentru ca fac parte dintr-o regiune de dezvoltare impreuna cu inca alte opt judete cu care nu au nimic in comun.
Conform statisticilor, Harghita si Covasna contribuie foarte putin la bugetul de stat in comparatie cu alte judete. Daca vor fi autonome, cum vor trai?
La fel cum traiesc si acum. Doar ca atunci vor reusi sa-si dezvolte proiecte de dezvoltare.
Dar, atentie, acum primesc inapoi, de la buget, mai mult decat cota contributiei lor.
Prin redistribuire. Redistribuirea va functiona in continuare, doar ca nu se mai da unor judete. Se va da unor regiuni.
Dar e corect? Daca o regiune doreste sa functioneze autonom, sa beneficieze de aceeasi protectie sociala de la bugetul de stat?
Pot plati mai putin la bugetul central. La nivel european exista 17 forme de autonomie teritoriala. De ce se vorbeste in Romania despre descentralizare si marirea puterii decizionale si financiare a autoritatilor locale? Pentru ca, cu cat ajunge decizia mai aproape de oameni, cu atat mai mult poate raspunde nevoilor si cerintelor lor.
Sunt judete sarace, produc foarte putin, si daca asociezi saracie cu saracie rezulta, cred, tot saracie.
Eu spun altceva. Doi sunt mai multi decat unul, iar doi isi pot defini mult mai bine ideile si nevoile de dezvoltare. Regiunile de dezvoltare actuale s-au dovedit mult prea mari pentru a dezvolta niste proiecte care sa fie benefice la nivelul intregii regiuni.
In momentul in care o zona formata din Harghita si Covasna si o parte a judetului Mures isi poate defini niste idei concrete de dezvoltare, fie pe turism, fie pe infrastructura, devine mult mai atractiva.
Sa nu uitam ca aceasta regiune se suprapune cu un criteriu etnic.
Se suprapune, dar nu este criteriul definitoriu, pentru ca acest cadru legal pe care vrem sa-l cream este acelasi pentru orice regiune din tara. Pot admite, insa, ca aici a gresit UDMR. A abordat subiectul doar prin prisma acestor judete la care ne referim, si nu ca o idee generala, pentru intreaga Romanie.
Ceea ce rezulta, in permanenta, din discutia despre autonomie este ca, sub pretextul acestei asocieri, se ascunde interesul UDMR ori UCM de a controla o zona etnica.
Exista cateva mituri. Primul mit este ca o autonomie teritoriala in mijlocul Romaniei ar insemna o rupere a acestui teritoriu din corpul Romaniei. Este fizic imposibil, ca sa nu mai vorbim de faptul ca niciodata nu va accepta Parlamentul Romaniei o astfel de lege. Nici noi nu dorim asa ceva.
Un alt mit care trebuie demontat este ca romanii din zonele respective ar ramane fara drepturi ori ar avea probleme de identitate.
Nu este asa. Si acum romanii de acolo sunt reprezentati la nivel de conducere, in functiile numite sau chiar in functiile alese. La fel va fi si in cadrul unei structuri autonome. O formatiune politica sau alta va putea sa controleze o regiune sau alta, daca raspunde nevoilor cetatenilor respectivei regiuni. Daca nu, nu.
Si in momentul de fata avem exemple, cum ar fi Odorheiul Secuiesc, unde UDMR peirde a nu stiu cata oara alegerile acolo. Probabil ca UDMR local nu reuseste sa raspunda nevoilor cetatenilor.
Transilvania ar fi o regiune prea mare?
Este o zona care s-ar putea crea ca o regiune istorica, la urma urmei, de dezvoltare. Problema este, insa, aceasta diferenta mare intre judetele transilvanene in dezvoltare si nevoile de dezvoltare pe viitor. Si ar mai fi si lipsa convergentei politice pentru a se putea defini proiecte la nivelul intregii regiuni.
