O noua descoperire a fost realizata de arheologii clujeni. Echipa condusa de Felix Moraru si Emilian Bota a gasit pe santierul arheologic deschis in zona Sapca Verde de la marginea municipiului Cluj-Napoca, un cadran solar, confectionat din calcar.
Aceasta piesa este o raritate, sustin istoricii, pentru ca doar cei mai importanti patricieni romani dispuneau de astfel de instrumente de masurare a timpului.
Cadranul este impartit in sectiuni, care indica ora cu ajutorul umbrei unui bat, ce se profileaza pe una sau alta dintre partile obiectului, in functie de pozitia soarelui. Cele mai multe dintre aceste pise erau fabricate in Roma, in Egipt ori in Grecia.
Desi erau foarte scumpe, istoricul francez Rene Burri este de parere ca respectivele cadrane nu erau foarte exacte, daca erau duse pe o alta latitudine a globului pamantesc decat cea pe care fusesera fabricate. Totusi, ele erau insemne ale bogatiei proprietarilor.
Cadranul de la Cluj, care va fi expus la Muzeul National de Istorie al Transilvaniei, a fost gasit in ruinele unei mari proprietati, Villa Rustica, care functiona pe terenul dintre Cluj-Napoca si comuna Floresti. Arheologii au reusit sa cerceteze pana acum doar una dintre laturile constructiei principale, din piatra, care are o lungime de 90 de metri.
In zona, istoricii au gasit ingropata si o parte din vesela de argint a proprietarilor. Explicatia imbogatirii acestora ar putea fi oferita de cuptoarele imense descoperite in curtea vilei. Acestea erau folosite pentru producerea de tigle si de caramizi. Cel mai probabil, proprietarul vilei avea cateva sute de sclavi care munceau pentru el.
Caramizile si tiglele erau vandute in orasul Napoca, azi Cluj-Napoca, ori satelor din zona. De altfel, in Napoca locuia, probabil, si patricianul care detinea antica "fabrica de caramizi". Acolo, el avea posibilitatea sa negocieze tranzactiile cu materialele de constructie. La Villa Rustica, patricianul statea cel mai mult vara, gonit de arsita din oras.
Regiunea a prosperat
Astfel de vile romane nu sunt tocmai rare in jurul fostului oras Napoca. Recent, istoricul Carmen Ciongradi a descoperit, in Sanicoara, un altar roman votiv, pastrat excelent in nisipul din lunca Somesului. Si acest altar apartinea unei mai proprietati rurale.
Patricienii romani preferau orasul pentru ca Napoca devenise cel mai important centru comercial al Daciei romane de nord. Asezarea, exclusiv civila, era protejata de un lant de castre, cum ar fi cele de la Turda, Gherla, Casei, Gilau, Moigrad, Apulum ori Bologa. Toate acestea erau legat de o retea de drumuri strategice.
