Vremurile in care constatenii se relaxau vizionand un film la cinematograf au apus demult. Dar nu pentru ca nu ar mai exista cinefili, ci pentru ca ... judetul Constanta nu mai are cinematografe.

Potrivit reprezentantilor Regiei Autonome de Distributie si Exploatare a Filmului (RADEF) Romania Film, filiala Constanta, din cele 200 de sali de cinema si gradini cinematografice, care functionau la incepul anilor ’90, actualmente au mai ramas foarte putine: un cinematograf in Constanta si cateva gradini de vara in statiunile de pe litoral.

Acestea sunt cazurile "fericite”, daca se poate spune asa, pentru ca particularii care le-au inchiriat, in 2004, de la RADEF, isi mai aduc aminte, chiar daca doar din cand in cand, sa mai ruleze cate un film.

Candva infloritoare, mai ales din punct de vedere al venitului pe care il aduceau statului, cinematografele constantene au ajuns intr-o stare jalnica.

Incercarea de a privatiza acest segment s-a dovedit a fi un total fiasco, nu pentru ca nu ar fi fost nevoie de ea - caci, dupa cum admit si reprezentantii Romania Film, de investitii si concurenta este intotdeauna nevoie - ci pentru ca normele legislative adoptate si persoanele pe mana carora au ajuns au contribuit decisiv la ruinarea lor.

Iar exemplul cel mai elocvent este al cinematografului "Republica” din Constanta, care a fost plimbat de la stat la particulari, pentru a se realiza intr-un final, ca este mai profitabila functionarea lui, decat transformarea in cine stie ce. Dar asta abia dupa ce cinematograful a fost practic distrus: ecranul este sfasiat, scaunele au fost rupte, iar lambriurile facute bucatele.

Pentru repunerea lui in functiune, Romania Film are nevoie de peste trei miliarde de lei. Punctul de cotitura in „destinul” cinematografelor constantene l-a constituit anul 2004, cand sefii de la centru au hotarat inchirierea lor unor investitori. Singurele conditii puse au fost obligatia de a prezenta in continuare filme si de a da investi cel putin 150.000 de euro per obiectiv.

Cat de mult s-au straduit noii proprietari sa respecte clauzele contractuale, se poate observa. Singurul cinematograf din Mangalia, „Pescarus” a fost transformat intr-un club disco, de unul dintre afaceristii locali. Initial, institutia a avut circa 300 de locuri, fiind una dintre cele mai aglomerate - cel putin cu ani in urma - sali de cinema de pe litoral.

La un moment dat s-a ajuns ca peliculele sa ruleze pe un ecran improvizat, spectatorii fiind „invitati“ sa ia loc la mese de bar, in apropierea unor „custi“ pentru dansatoarele la ... bara! Dupa care, investitorul a hotarat ca e mai profitabil sa pastreze fetele si sa renunte la filme.

O soarta similara au avut si salile de cinema din Eforie Nord, „Perla” si „Neon” si gradina de vara din Eforie Sud, ai caror vecini s-au invatat deja cu galagia din noile baruri. Partea hilara este ca ecranul de proiectie al salii din Eforie Sud este situat pe un teren revendicat, drept pentru care noii proprietari vor putea avea oricand surpriza de a ramane fara ecran.

Inchirierea acestor cinematograre si gradini de vara a venit, de altfel, si ca o incununare a unui lung demers de a desfiinta salile de cinema. Potrivit lui Dumitru Vlaescu, directorul Romania Film, filiala Constanta, dupa Revolutie, cinematografele din Constanta au inceput sa dispara, unul cate unul.

"A trebuit sa parasim locatiile in care eram chiriasi, pentru ca proprietarii au crescut preturile foarte mult. Din acest motiv s-a inchis sala de cinema din Navodari, unde inchiriasem o cladire de la Fabrica de Ingrasamant”, ne-a declarat Dumitru Vlaescu.

O alta problema au constituit-o si retrocedarile, caci odata cu ea, reprezentantii RADEF s-au vazut nevoiti sa renunte la cinematografele „Majestic”, „Tineretului” si „Bulevard” din Constanta si la sala de cinema din Cernavoda.

Cat depsre salitele de cinema de prin sate, acestea au fost printre primele care au disparut, si nu pentru ca oamenii nu ar fi fost interesati, dupa cum ne-a precizat directorul Vlaescu, ci pentru ca situatia financiara nu mai permitea plata chiriei locatiilor. Un alt cinematograf care a avut o soarta nefasta a fost „Lumina”, situat pe bulevardul I.C.Bratianu.

Acesta a fost transformat in magazie pentru filiala constanteana a Romaniei Film, in momentul in care au trebuit sa renunte la locatia de pe strada Mircea cel Batran, in favoarea Bibliotecii Judetene „I.N.Roman” Constanta.

La ora actuala, RADEF mai are o parghie de control asupra situatiei din cinematografe - fie si numai pe hartie, pentru ca in realitate verificarile au tot fost amanate - pentru a vedea modul in care sunt respectate clauzele contractuale: este totusi proprietara acestor locatii. Se preconizeaza insa ca in curand nu va mai avea nici un rol.

Si asta pentru ca, la inceputul lui 2007, a intrat in vigoare hotararea de Guvern prin care toate cinematografele si gradinile de vara pot fi vandute.

Sindicatul RADEF a reusit sistarea aplicarii acestui act normativ, prin atacarea lui in contencios, dar angajatii Romania Film traiesc in continuare cu sabia lui Zamolxe deasupra capului: in orice moment, instanta poate hotara in favoarea legiutorului, iar cinematografele nu vor mai avea nici o sansa de reabilitare.