Desi cunoaste situatia de ani buni, de opt ani fiind rector, Dumitru Oprea da vina pe catedre. „Prefera sa le tina ascunse pentru a le da la rude si prieteni“, spune el. Cu aceste numeroase posturi vacante multi profesori isi umfla veniturile, la „Cuza“ acestea ajungind si chiar depasind binisor suta de milioane de lei pe luna.
Tot aici, unii profesori plini par a munci cit patru. Care este situatia la celelalte universitati?
Sute de posturi didactice din universitatile Iasului sint tinute la secret. Majoritatea facultatilor nu isi declara posturile vacante, aceasta devenind o practica de ani buni. De cistigat au in primul rind profesorii plini, care isi pot dubla leafa prin ore sau norme suplimentare, dar si universitatile, care, astfel, nu mai platesc impozite la stat.
Nu se stie, insa, care este cistigul studentilor si cum este afectata calitatea actului didactic, avind in vedere ca numarul posturilor vacante reprezinta pina la jumatate din totalul normelor. Ceea ce duce la o supraaglomerare a cadrelor didactice angajate.
De exemplu, la Universitatea "Al.I. Cuza", fiecare profesor ajunge sa tina in medie o norma si jumatate. Conducerea institutiei recunoaste gravitatea situatiei, dar arunca vina la nivelul catedrelor. "Prefera sa le tina ascunse pentru a le da la rude si prieteni", spune rectorul Dumitru Oprea. El nu a facut insa nimic in cei opt ani de cind e la conducere, pentru a curma situatia anormala.
La concurs se scoate "cu tiriita"
Potrivit unei liste oficiale a Ministerului Educatiei, Universitatea "Cuza" avea in luna ianuarie 833 de posturi didactice ocupate, 498 vacante si 1.331 normate. Practic, toate normele libere erau tinute de cadre didactice deja angajate la "Cuza" si de colaboratori.
In mod normal, toate aceste posturi ar fi trebuit declarate la primul concurs de posturi didactice, adica cel din primavara acestui an. Numai ca facultatile au preferat sa pastreze "secrete" mai mult de o treime din acest norme.
Astfel, din cele 498 de posturi vacante, universitatea a scos la concurs in luna aprilie doar 173. "Fiecare facultate isi face propria politica a posturilor. Oricum, nu se declara niciodata toate normele vacante pentru ca nu se stie citi studenti o sa fie in anul urmator. Daca numarul studentilor scade foarte mult, profesorii pot ramine si fara norma de baza", sustine prof.dr.
Constantin Salavastru, prorector pentru activitate didactica in cadrul Universitatii "Cuza".
Politica proprie a facultatilor de la "Cuza" a dus insa la o anomalie. Astfel, la un simplu calcul reiese ca fiecare cadru didactic al institutiei are mai mult de o norma si jumatate. Situatia nu este insa echilibrata pe intreaga universitate. Asa se face ca unele cadre didactice se mentin la o singura norma, in timp ce altele acapareaza cite doua, trei sau mai multe.
Astfel, daca norma unui profesor universitar, asa cum este ea legiferata in Statutul personalulul didactic, este de 4 - 6 ore pe saptamina, la Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor o mare parte din profesori au sustinut saptaminal in acest an universitar cite 15 ore, adica echivalentul a 2-3 norme, ridicind si salarii pe masura, ce ajung si chiar depasesc 100 de milioane lei vechi pe luna.
Desi are aceasta functie de aproape 8 ani, rectorul institutiei declara si el ca tinerea "la dos" a posturilor vacante reprezinta un fenomen cu adevarat ingrijorator. Pentru nasterea si perpetuarea lui, rectorul Dumitru Oprea arata insa cu degetul catre catedrele din institutie. "Totul se intimpla la nivelul catedrelor, care au deplina libertate in declararea posturilor vacante.
Multi dintre membrii acestor catedre prefera sa le tina ascunse pentru a le da la neveste, rude si prieteni. In ultimii ani am incercat sa stopez aceste fenomen. Astfel, nu mai platim la cumul de norme, ci doar cu ora. In plus, obligam facultatile sa aiba ocupate cel putin 50-75% din posturile totale normate", a precizat rectorul Dumitru Oprea.
Masurile de stopare a acestui fenomen au fost introduse abia in ultimii ani de rectorul Oprea, chiar daca el era cunoscut de toata lumea de ani buni. Chiar si asa, ele nu par deocamdata a avea vreun rezultat notabil.
Universitatea de Arte, in criza de specialisti
Situatia este si mai grava la Universitatea de Arte "George Enescu", unde erau in ianuarie 140 de posturi ocupate, 140 vacante si 280 normate. Practic, fiecare cadru didactic angajat al universitatii tinea doua norme. Conducerea institutiei recunoaste anomalia posturilor vacante, insa pune aceasta situatie pe seama specificului universitatii.
"E foarte greu sa gasim oameni care sa respecte toate criteriile. Numai pentru postul de asistent universitar trebuie sa fii inscris deja la doctorat, in timp ce pentru lector, conferentiar sau profesor trebuie sa ai deja titlul de doctor.
Doctoratul in arte s-a infiintat la noi numai de 5-6 ani, iar numarul locurilor este extrem de mic, doar zece pentru acest an", sustine rectorul Viorel Munteanu.
In aceasta situatie, conducerea institutiei a preferat sa apeleze la colaboratori sau sa ofere cadrelor didactice deja existente cite doua norme, cu specificatia ca pentru cea de-a doua norma se acorda salariul la grila minima. Chiar si asa, un profesor universitar cu peste 35 de ani vechime, si cu doua norme (n.r.
o norma pentru un profesor universitar este de 4-6 ore), poate ajunge la un salariu lunar net de peste 7.000 RON.
La UMF, cele mai afectate sint Medicina si Farmacia
Argumentul lipsei de specialisti in domeniu nu poate fi utilizat si de Universitatea de Medicina si Farmacie "Gr.T. Popa", desi se confrunta si ea cu o situatie asemanatoare in privinta posturilor didactice vacante. Astfel, UMF avea la inceputul acestui an 914 posturi ocupate, 365 vacante si 1.279 normate.
Cu toate acestea, la concursul din primavara institutia nu a declarat vacante decit aproximativ 100 de posturi.
Conducerea institutiei sustine ca scoaterea la concurs a posturilor didactice tine de strategia fiecarei facultati, care isi evalueaza necesarul de oameni dupa propriile criterii. "Am preferat sa platim cadrele didactice pentru o singura norma, dar sa incarcam norma la numarul maxim de ore prevazut de lege.
Oricum, fiecare facultate are propria strategie de declarare a posturilor vacante, dar nimeni in universitate nu este platit la cumul de norme, ci cu ora", ne-a spus prof.dr. Mircea Covic, cancelarul UMF.
Situatia posturilor vacante nu este insa valabila pentru toate facultatile de la UMF. "Cea mai mare parte a posturilor vacante provine de la facultatile de Medicina si Farmacie", mai spune profesorul Covic. Celelalte doua facultati din cadrul UMF - Medicina dentara si Bioingineria - se regasesc exact la polul opus, ambele inregistrind un excedent de cadre didactice.
Astfel, daca raportul normal dintre numarul de cadre didactice si de studenti este de 1 la 5, la Facultatea de Medicina Dentara in anul universitar trecut era inregistrat un profesor la 2,5 studenti.
Situatia anormala a fost creata de prof.dr. Vasile Burlui, pe cind era decan al facultatii, care a angajat fara acoperire prin norme didactice zeci de cadre, in incercarea de a creste artificial dimensiunea facultatii si numarul sustinatorilor sai in Senatul institutiei.
UTI sta cel mai bine
Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara "Ion Ionescu de la Brad" se "lauda" si ea cu 159 de posturi ocupate si 79 vacante, in timp ce Universitatea Tehnica "Gh. Asachi" dispune de doar 131 de posturi vacante la cele 880 ocupate.
Numarul redus de norme libere in cazul acestei ultime universitati se explica mai ales prin scaderea dramatica a numarului de studenti in ultimii ani.
Practic, au fost ani in care UTI s-a confruntat cu un excedent de cadre in raport cu numarul de norme disponibile. Iar asta deoarece, daca inainte de '89 era cea mai cautata universitate, dupa revolutie UTI nu a reusit sa depaseasca pragul unei concurente de doi candidati pe loc, la cele mai multe dintre facultati.
