Hotnews utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența Dumneavoastra pe site-ul nostru. Am actualizat politicile pentru a integra în acestea modificările specificate de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Va rugam sa cititi modul in care Hotnews.ro prelucreaza datele cu caracte personal. Prin continuarea navigării pe site-ul nostru confirmati acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform 
- HotNews.ro a realizat un tabel comparativ pentru a scoate in evidenta modificarile aduse de Presedintie proiectuluid e revizuire a Constitutiei intocmit de Guvern
Una dintre modificarile importante aduse de presedintie proiectului propus de Guvern se refera la caracterul licit al averii dobandite. In forma propusa de presedintie, paragraful (8) spune ca "Averea dobandita licit nu poate fi confiscata" si se elimina precizarea din actuala Constitutie care stipuleaza: "Caracterul licit se prezuma".
Principalele propuneri de modificare a Constitutiei cu impact economic major vin din partea Presedintiei. Astfel, fata de varianta propusa de Guvernul Boc, Presedintia a stabilit: eliminarea controlului judecatoresc pe deciziile care privesc politicile fiscale si bugetare; restrictionarea limitelor de deficit bugetar (la 3% din PIB) si de datorie publica (60% din PIB); contractarea imprumuturilor externe numai in domeniul investitiilor; Informarea permanenta a UE asupra proiectului de buget; Cresterea presiunii pe magistrati pentru deciziile gresite.
O alta modificare deosebit de importanta facuta de catre Presedintie asupra proiectului propus de Guvern se refera la perchezitia, retinerea sau arestarea parlamentarilor. Astfel, Presedintia a introdus aliniatele care stipuleaza ca "Urmarirea, perchezitia, retinerea, arestarea sau trimiterea in judecata penala a parlamentarilor, pentru fapte care nu au legatura cu voturile sau cu opiniile politice exprimate in exercitarea mandatului, se poate face numai de catre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie", eliminand prevederea actuala care spune ca parlamentarii "nu pot fi perchezitionati, retinuti, sau arestati fara incuviintarea Camerei, prevedere mentinuta in varianta propusa de Guvernul Boc.
Vezi in documentul atasat care sunt diferentele intre proiecte si ce modificari apartin Presedintiei
O alta modificare adusa de Presedintie la propunerea de proiect inaintata de catre Guvern se refera la retinerea persoanei, care, in forma propusa, nu poate depasi 48 de ore, fata de 24 de ore cat este stipulat in prezent.
Presedintia a modificat varianta de revizuire a Guvernului si in materie de angajare a raspunderii executivului in fata Parlamentului, stipuland ca acest procedeu se poate realiza doar o singura data pe sesiune, exceptand legea de buget al statului si a asigurarilor sociale.
In ceea ce priveste Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), modificarile privind comopozitia Consiliului, precum si alegerea sau numirea membrilor vin din partea Guvernului. Astfel, Executivul a stipulat in proiectul sau de revizuire a legii fundamentale ca 10 membri ai CSM vor fi alesi in adunarile generale ale magistratilor si validati de parlament (5 judecatori, 5 procurori), iar ca 6 reprezentanti vor fi din partea societatii civile (3 numiti de catre Parlament, 3 numiti de catre Presedintele Romaniei).
Varianta Guvernului stipula totusi ca mandatul membrilor CSM ar urma sa fie de 4 ani, in loc de 6 cum e in prezent. Presedintia a decis pastrarea actualei durate de 6 ani pentru un mandat, dar stipuleaza clar ca mandatul "nu poate fi prelungit sau innoit".
Potrivit variantei propuse de guvern, presedintele CSM este ales pentru un mandat de un an, ce nu poate fi innoit, insa presedintia a decis sa modifice aceatsa prevedere si sa stipuleze ca mandatul presedintelui CSM poate fi innoit o singura data o singura data. Mandatul acestuia nu poate fi prelungit.
Poate cea mai importanta modificare din dreptul CSM vizeaza caracterul hotararilor luate de Consiliu si a fost introdusa in proiectul de revizuire a Constitutie de catre Presedintie. Astfel, daca in prezent hotararile CSM se iau prin vot secret, in forma de revizuire a Constitutiei, hotararile CSM vor fi publice si se vor motiva.
Vezi aici proiectul de revizuire intocmit de Guvernul Boc in 2010
Vezi aici proiectul trimis de Presedintie la Consiliul Legislativ
In propunerea Cabinetului Boc, singura camera a Parlamentului ar urma sa fie numita "Camera Reprezentantilor", insa presedintia nu a acceptat aceasta propunere si a preferat denumirea generala de "Parlament".
O alta modificare adaugata de presedintie proiectului intocmit de executiv se refera la "Alte atributii" ale presedintelui tarii. Astfel, conform variantei presedintiei, seful statului "confera si retrage decoratii si titluri de onoare".
Tot presedintia a adaugat si completari in proiectul de revizuire a Constitutiei in ceea ce priveste Consiliul Suprem de Aparare a Tarii, care ar urma sa transmita Parlamentului, "in vederea aprobarii, strategia de securitate nationala" si rapoartele asupra activitatii desfasurate, in vederea examinarii acestora.
Cum s-a ajuns la realizarea proiectului de revizuire a Constitutiei
Discutiile privind proiectul de revizuire a Constitutiei au inceput dupa referendumul din noiembrie 2009 cu privire la trecerea la un sistem cu parlament unicameral si la reducerea numarului actual de parlamentari la maxim 300. Referendumul a fost validat, cu o prezenta de 50,95%. 77,78% dintre cei care s-au prezentat la referendum au spus "Da" pentru Parlament unicameral, iar 88,84% s-au pronuntat pentru reducerea numarului de parlamentari.
Conform articolului 150 din Constitutie, revizuirea legii fundamentale poate fi initiata de presedintele tarii la propunerea Guvernului, de cel putin o patrime din numarul deputatilor sau al senatorilor, precum si de cel putin 500.000 de cetateni cu drept de vot.
Revizuirea Constitutiei este definitiva dupa aprobarea ei prin referendum, organizat in cel mult 30 de zile de la data adoptarii proiectului sau a propunerii de revizuire.
In aprilie 2010, Parlamentul Romaniei a infiintat Comisia de revizuire a Constitutiei, for ce are sarcina sa aplice rezultatele referendumului din 2009 si sa intocmeasca un proiect de modificare a legii fundamentale.
PDL a propus dupa rezultatul referendumului din noiembrie 2009 constituirea unei comisii pentru revizuirea Constitutiei, iar dupa lungi negocieri si certuri, parlamentarii PSD si PNL au acceptat ca si reprezentantii independentilor sa fie acceptati in comisie, insa cu o conditie esentiala: proiectul de constitutie sa fie adoptat cu votul a doua treimi din componenta comisiei. Votul urmeaza sa fie secret, ceea ce diminueaza sansele revizuirii, pentru ca PDL plus UDMR si independentii nu au doua treimi, ci doar un vot in plus, fata de PSD si PNL, adica 13 la 12.
Proiectul de revizuire a Constitutiei realizat de Guvernul Boc in 2010 - criticat pentru articole fara sens
La doar o zi dupa infiintarea Comsiei parlamentare, pe 21 aprilie 2010, Guvernul a prezentat un proiect propriu de revizuire a Constitutiei pentru trecerea la Parlament unicameral, care ar urma sa se numeasca Camera Reprezentantilor, si limitarea numarului de parlamentari la maxim 300. Proiectul a fost inaintat presedintelui, cel care il trimite Parlamentului spre dezbatere si adoptare.
Proiectul revizuirii Constitutiei propus de Guvern in 2010 a fost criticat intrucat continea si articole care nu aveau sens, cum ar fi cele care reglementeaza aderarea la NATO si UE, realizata in 2004 respectiv 2007.
Articolele 148 si 149 fac parte din titlul VI al Constitutiei din 2003, referitor la Integrarea euroatlantica, iar singura diferenta fata de modificarile propuse de Guvern este ca referirea la cele doua camere ale parlamentului dispare, fiind inlocuita cu termenul generic Parlament. Una din explicatii ar fi ca expertii care au lucrat la proiectul de revizuire timp de o luna, cum sustine premierul Emil Boc, au inlocuit pur si simplu din vechea Constitutie toate referintele la Camera Deputatilor si la Senat, avand in vedere ca proiectul de revizuire are ca principala tinta trecerea la Parlament unicameral. Insa expertii par sa fi uitat sa mai verifice daca modificarile propuse au sens.
"Unele articole, cum sunt acestea, trebuiau eliminate pentru ca sunt caduce. Proiectul de revizuire pare sa fie facut de oameni de la partid, nu de experti constitutionali", au declarat atunci pentru HotNews.ro experti care au lucrat la comisia pentru revizuirea Constitutiei. Nu e clar insa cine sunt autorii proiectul de revizuire, numele lor nefiind dat publicitatii.
Mai multi experti si consilieri de la Cotroceni care au elaborat in 2009 raportul comisiei prezidentiale pe tema modificarii Constitutiei au declarat pentru HotNews.ro ca n-au fost consulati la elaborarea actualului proiect de modificare a legii fundamentale. Premierul Emil Boc a declarat intr-o conferinta de presa ca la proiect au lucrat timp de o luna atat experti de la Guvern, cat si de la Presedintie.
In varianta propusa de presedintie si trimisa pe 1 iunie 2011 la Consiliul Legislativ, Articolele 148 si 149 sunt schimbate in totalitate fata de varianta propusa de guvern si reflecta actualitatea situatiei Romaniei in context euroatlantic.
De asemenea, presedintia a mai modificat si articolul 155 in care stipuleaza ca "Proiectele de legi si propunerile legislative in curs de legiferare se dezbat si se adopta potrivit dispozitiilor legii de revizuire" si ca "Dispozitiile legii de revizuire se aplica incepand cu urmatoarele alegeri parlamentare".
Cat despre comparatia cu Cuza, situatia e cam pe dos. Cuza a creat institutii romanesti (primele universitati de ex.) iar Basescu distruge cat poate invatamantul, sanatatea si institutiile fundamentale ale statului. Comparatiile nu-si au locul (decat in mintea unora). Mai degraba Basescu va ajunge la groapa de gunoi a istoriei alaturi de alti titani ai politicii cum ar fi Iliescu, Vacaroiu, etc.
dar de schimbarile propuse de el ce zici ?
aha ... ma gandeam eu.
Inafara faptului ca reducerea numarului de parlamentari ar arunca in aer USL cu tot caci listele sunt deja facute, mai sunt acolo niste articole care, daca ar fi schimbate ar insemna puscarie pentru cateva "personalitati" importante care sustin USL si anume Voiculescu, Vantu, Patriciu, Nastase, Mitrea si alti corifei ai penalului romanesc.
Ganditi-va doar la faptul ca judecatorii ar trebui sa raspunda pentru sentintele lor si restul vine de la sine. Adio spaga, adio justitie corupta, adio libertate! Ar fi dezastru pentru moguli si pentru majoritatea conducatorilor USL.
Daca mai adaugam la asta si scoaterea articolului din Constitutie in care orice avere este considerata prin prezumtie licita, avem intreaga fotografie a disperarii USL, care e in stare de orice, numai sa nu se ajunga la asa ceva.
Cat despre lupta anticoruptie a USL, nevazuta vreodata, se ma indoieste cineva acum ca de fapt "Hotii striga hotii!"?
Daca se aproba aceste propuneri probabil ar fi a doua mare reforma de la Cuza incoace.
Iar istoria il va compara pe B. cu Cuza.
Daca da, parca scriai mai bine. Iliescu va fi comparat cu Gh.Gh.Dej. Sans doute.
Daca nu esti cea adevarata, tot aia....
Viitor de AUR Romania are!
La mai mare!
Uraaaa! Uraaaa!!!!!
Ar acorda o sansa tuturor, nu numai mafiei, de care nu mai putem scapa. Am ajuns in situatia in care nu se mai aplica legea. Si nu raspunde nimeni pentru asta.
Iar daca opozitia nu doreste sa negocieze, poate ca ar trebui negociat cumva cu societatea civila. Cred ca sunt multi oameni obisnuiti, simpatizanti ai tuturor partidelor importante, care agreeaza aceste prevederi 'dure'.
Ce ma face pe mine sa cred ca daca modifica sau nu costitutia va pune in aplicare,nu numai PDL a mintit ci si PSD&PNL, au procedat la fel, adica au mintit.
Clasa politica este prea corupta si omogena, atacurile pe care le fac la tv si in presa sunt pentru naivi,au demonstrat de atatea ori votand impotriva imunitati iar aia care au mai trecut pe la mititica a fost tot un joc de glezne pentru amai prosti prosti.
Cine comanda intoxicarea asta persuasiva ? Cei carora le este bine spre foarte bine in situatia actuala si care simt ca orice modificare ii va afecta profund, ba chiar trimite la puscarie.
http://en.wikipedia.org/wiki/Romanian_parliamentary_reform_referendum,_2009
9,320,240 - Total voturi
8,665,422 - Voturi valide
6,740,213 - DA - 77.78%
1,925,209 - NU - 22,22%
Ce ar mai fi de adaugat ? Ca jumatate nu au venit la vot ? Ii priveste ... Cine nu voteaza, nu conteaza.
Sa ne amintim de Romania 2004, cand Alianta D.A era privita drept salvatoarea natiunii din ghearele unui PSD profund corupt...
Ca 85% dintre romani se simt amenintati de actuala conducere, ramane de vazut in 2012, la vot...
Dupa comiterea unui act antisocial, a unei infractiuni, incepe cautarea vinovatului care sa fie pedepsit conform legii.
Initial, politia face investigatii, intocmeste o lista de suspecti si incepe cautarea probelor pe baza carora sa restranga lista, pana la un singur suspect. Intervine si procuratura, in cazul unei infractiuni.
In aceasta faza, in care organele statului, cele care apara legea, politia si procuratura, intocmesc un dosar, il finalizeaza, aceste institutii trec din faza suspiciune , in faza certitudine, in ceea ce priveste vinovatia unuia ce aparea initial pe lista suspectilor.
Initial, in cazul tuturor suspectilor, functiona 'alternativa' : 'vinovat/nevinovat'. Nu functiona 'prezumtia de nevinovatie'.
'Alernativa' functiona ca 'o balanta' a dreptatii, similara cu cea ce simbolizeaza aplicarea actului de justitie (implicarea judecatorilor).
'Alternaativa' asigura echitatea in cazul fiecarui suspect.
Principiul 'Prezumtia (presupunerea, banuiala, ipoteza) de nevinovatie nu este aplicat de catre politie si de catre procurori, atunci cand , pe baza de probe, intocmesc lista suspectilor dintre care, in final, il descopera pe cel vinovat.
Dosarul cu probe, intocmit de procuror, este supus analizei si deciziei judecatorului. Acesta va trebui sa respecte actele normative din justitie, fundamentate pe urmatoare principii (o parte a celor existente) :
"Scopul Tribunalului presupune înfăptuirea justiţiei prin aplicarea legii şi a principiilor generale ale activităţii jurisdicţionale, care îşi au suportul legal în dispoziţiile constituţionale fiind concretizate sau precizate în diferite acte normative. Principii generale care guvernează activitatea jurisdicţională sunt:
- principiul legalităţii
- înfăptuirea justiţiei în numele legii
- dreptul la apărare
- prezumţia de nevinovăţie
- egalitatea cetăţenilor în faţa instanţelor judecătoreşti
- realizarea
ALTERNATÍVĂ, alternative, s.f. 1. Posibilitate de a alege între două soluții, între două situații etc. care se exclud. 2. Relație între două judecăți în care, dacă o judecată e adevărată, cealaltă e neapărat falsă. – Din fr. alternative.
- interzicerea înfiinţării de instanţe speciale
- independenţa şi supunerea magistraţilor doar faţă de lege
- garantarea exercitării căilor de atac în condiţiile legii
- accesul liber la justiţie."
Unul dintre principiile de drept, fundamentale, mentionate mai sus este 'Prezumtia de nevinovatie".
Iata ca, in aceasta faza, nu mai functioneaza 'alternativa vinovat/nevinovat'.
Judecatorul care trebue sa faca dreptatea simbolizata de balanta dreptatii, pe care o poarta in maini zeita dreptatii, legata la ochi-simbol al dreptatii absolute, este obligat sa faca abstractie de varianta 'vinovat', din alternativa pe care as numi-o 'a dreptatii', sa inceapa judecarea cazului in speta, de la ipoteza ca cel pe care dosarul intocmit de catre avocatul acuzarii il considera vinovat, nu ar fi vinovat.
Procurorul este 'avocatul acuzator', in numele apararii legii.
Judecatorul trebue aplice 'audiatur et altera pars', deci sa il asculte si pe avocatul apararii celui acuzat de catre procuror.
Se consiera ca acest mod de amputare a 'alternativei' dreptatii este impus de 'respectarea drepturilor omului'.
Dupa ce asculta ambele parti- acuzarea si apararea- judecatorul ar trebui sa intre in 'alternativa dreptatii', si, 'legata la ochi' (fara 'partie pris'), de pe pozitia de perfect echilibru, sa conchida, prin decizia pe care o va lua la finele procesului de judecata, care dintre cele doua variante ale 'alternativei dreptatii' este cea ce se retine, care iese invingatoare.
Ce s-ar intampla, cum ar fi incalcate drepturile omului daca judecatorul ar aplica 'alternatvia', deci daca nu ar exista principiul 'prezumtia de nevinovatie', acest principiu punandu-l , de la inceput, pe o pozitie de infrioritate pe avocatul acuzarii.
Daca tot se admite aceasta pozitie a judecatorului, de ce sa nu se admita ca acesta ii adreseaza aceleasi vorbe (aprecieri)si avocatului aparaii, chiar in momentul inceperii procesului de judecata, ca dovada de pozitie echitabila, nepartinitoare, adica, altfel zis, sa functioneze si 'prezumtia de vinovatie'. Absurd !.
Propunand scoaterea din actuala constitutie a propozitiunii :'Caracterul licit se prezuma', presedintele ataca principiul 'prezumtia de nevinovatie'. Asa spun cei ce vorbesc in numele constitutiei.
Despre procuror (avocatul acuzarii) nu se spune ca 'face negru-din-alb' si 'alb-din-negru', cum se spune despre unii maestri ai avocaturii, cei care isi fac un titlu de glorie ca l-au scos 'basma curata', de multe ori, pe un criminal. Acesti maestri lucreaza pe bani extrem de multi, nu pe o leafa fixa, cum lucreaza procurorul (avocatul acuzarii).
Cand ajung la concluzia ca un suspect este adevaratul vinovat, procurorii sunt convinsi ca au fost corecti, cinstiti.
Unii maestri ai avocaturii, abuzand de obligatia judecatorului de a vaduvi 'alternativa dreptatii', reusesc, prin diverse chitibuserii, sa il scape de dreapta pedeapsa pe unul despre care ei, ca oameni, sunt convinsi ca este vinovat.
Judecatorul nici nu-l mai chestioneaza, decat sumar, pe cel acuzat, asigurand audienta larga avocatului aparator care si-a instruit clientul ce sa vorbeasca si , mai ales cum sa taca, ca sa nu perturbe planul de scoatere de sub acuzatie.
Procesul este, 90%, o lupta dintre avocati, prezumtivul vinovat fiind pitit pe undeva, prin sala de judecata, lovit de boala muteniei, a pierderii memoriei, avocatul lui stiind, mai bine decat el, cum 'devine cazul'.
Si apoi despre a patra putere - presa/tv, de exemplu sa nu se permita monopoluri, oamenii din aceasta breasla sa fie intr-adevar liber cuvantatori.
Si, cum mai zicea cineva, limitarea numarului de mandate la doua pentru toate categoriile de alesi: consilieri, primari, parlamentari, etc.
"Urmarirea, perchezitia, retinerea, arestarea
sau trimiterea in judecata penala a
parlamentarilor, pentru fapte care nu au legatura
cu voturile sau cu opiniile politice exprimate in
exercitarea mandatului, se pot face numai de
catre Parchetul de pe langa inalta Curte de
Casatie si Justitie. Competenta de judecata
apartine inaltei Curti de Casatie si Justitie"
Poate ar trebui sa fie fara
"...pentru fapte care nu au legatura
cu voturile sau cu opiniile politice exprimate in
exercitarea mandatului..." . Oricum nici un cetatean nu poate fi arestat pentru vot sau opinie politica si in al doilea rand un parlamentar arestat ar putea pretinde ca a patit-o din cauza exprimarii unei opinii politice.
In rest, sunt modificari care lovesc puternic actuala "aristocratie".