“Fiat money” exclude marile falimente suverane

de Cristian Dogaru     http://cristiandogaru.blogspot.com/
Marţi, 2 august 2011, 18:32 Actualitate | Opinii

“Defaultul” SUA e o gluma buna. Cum sa intre in faliment un stat care poate tipari cat doreste? Portugalia, Italia,Spania? Noi credite de la BCE asteapta pe “teava”. Cand datoria publica urca in stratosfera iar banii nu sunt legati de vreun activ forte, nu se pune problema daca detinatorii de obligatiuni isi vor recupera investitia, ci la ce putere de cumparare li se vor rascumpara detinerile. Cititi mai jos care poate fi refugiul investitorilor din bonduri guvernamentale in perioada urmatoare.

M-au amuzat discutiile din ultima vreme despre “falimentul” SUA. Se indoia cineva ca plafonul de indatorare urma sa fie ridicat? Intre a starni nemultumiri printre pensionari, soldati, asistatii social, etc in pre-an electoral si ridicarea plafonului de indatorare, deci inchiderea gurilor cu dolari mai multi si mai “slabi”, ce varianta credeati ca vor alege politicienii? “In trecut, ridicarea plafonului de indatorare era rutina. Din 1950, Congresul a aprobat-o mereu si fiecare Presedinte si-a pus semnatura. Reagan a facut-o de 18 ori, George W Bush de 7 ori. Iar noi va trebui s-o aprobam pana pe 2 august, altfel nu vom putea sa ne onoram angajamentele” spunea Barack Obama recent. Chiar nu mai e nimic de adaugat. Cand platesti cu “hartii”, ti se returneaza hartii la scadenta, e simplu, numai ca nu se precizeaza nicaieri la ce putere de cumparare.

  • Paranteza: ati observat cum s-a comportat dolarul dupa anuntul privind ridicarea plafonului de indatorare in SUA (luni)?

Apreciere fata de euro dar scadere fata de francul elvetian (in urma cu un an, raportul dolar/franc era de 1,05, acum a coborat la 0,78), francul atingand noi maxime atat fata de dolar cat si fata de euro. Sigur, dupa evolutia din ultima vreme, e greu sa recomanzi fara rezerve francul, exportatorii lor sunt tot mai vocali, cerand actiune din partea Bancii Centrale a Elvetiei; ideea este ca marile valute ale lumii au probleme la fel de mari si n-are sens sa ne tot refugiem de pe dolar pe euro si invers (asta daca nu aveti nimic impotriva ingrasarii bancilor cu comisioane). Francul e doar una dintre supape, poate cea mai vizibila, monedele din Rusia, Africa de Sud, Brazilia, Norvegia dar si cele ale tarilor cu un echilibru bugetar mai bun pot fi de asemenea alternative viabile la euro si dolar. Inchid paranteza.

Tarile care s-au supraindatorat, care au facut din consum o religie si care n-au resurse energetice la discretie, vor trebui sa stranga cureaua in viitor. Si care este cel mai bun mod de a face acest lucru, fara convulsii sociale majore, deci fara taieri brutale de prestatii sociale? O devalorizare lenta a monedelor, in tandem cu o reducere in pasi mici a prestatiilor sociale. Investitorii vor fi din ce in ce mai reticenti sa acopere cheltuielile publice, fondurile de pensii vor fi mai prudente pe masura pensionarii generatiei baby-boom, bancile isi vor proteja mai atent capitalul. Guvernele vor fi deci obligate sa puna pe taraba ceva masuri de austeritate, nici intr-atat de draconice incat sa provoace electoratul sa le mature la viitoarele alegeri, nici absolut decorative incat sa sperie nevroticii cumparatori de bonduri. In paralel, slabirea monedei face bine serviciului datoriei, mai ales cand esti dator unor entitati din exterior carora le poti returna dolari/euro “slabi” chiar daca ti-au imprumutat banii cand monedele erau mult mai puternice. Banii si standarul de viata din Vest se vor subtia lent, sa speram ca fara convulsii majore care sa impuna deturnarea atentiei populatiei.

  • Unde migreaza detinatorii de bonduri?
Cand ai miliarde de plasat, cand esti mare administrator de fond de pensii sau de investitii, nu ai prea multe optiuni. Titlurile de stat erau considerate pana acum refugiul ultim, ratingul era pe masura, piata era foarte lichida. Miscarea care incepe acum in piata bondurilor e asemenea celei a placilor tehtonice. Lenta, dar consistenta. Investitorii vor incepe sa se uite foarte atent la gradul de indatorare, deficite, executia bugetara. Cum spuneam, nu se asteapta nimeni sa nu isi ia banii la scadenta bondurilor americane, intrebarea este “ce fel de bani”? Vor fi tot mai preferate statele care au deficite si datorii mici, resurse energetice in spate. Companiile solide s-ar putea sa adune in curand mai repede bani decat statele in dificultate, mai ales daca emisiunile de obligatiuni sunt denominate in valute mai sigure decat euro si dolarul. Plasamentele in marfuri si actiuni ale unor companii cu capacitati productive vor fi tot mai cautate, terenurile agricole vor arata mai bine in portofolii decat ansamblurile rezidentiale.

Citeste si alte texte ale lui Cristi Dogaru


Citeste mai multe despre   























Material sustinut de Superbrands

Recomandari de vara de la librarii Humanitas

Librariile Humanitas au aparut ca entitate juridica in anul 1993, insa primele doua librarii au fost deschise sub egida Editurii Humanitas inca din 1991. Cu peste 25 de ani in piata de distributie si vanzare de carte din Romania, compania isi propune sa ramana in continuare lantul de librarii cu cea mai mare pondere de carte din Romania, acordand editurilor nationale si locale, dar si autorilor romani, sansa de a ajunge la public.

3192 vizualizari

  • +5 (9 voturi)    
    texte de cristian dogaru (Marţi, 2 august 2011, 18:54)

    ampersand [utilizator]

    ca de obicei, dl dogaru aruncă doar cu câteva cifre şi citate peste consideraţiile-i proprii ca să le dea o aură de "articol economic".

    Ce omite domnul dogaru să spună este că SUA, spre deosebire de alte ţări, are prevăzut în legislaţie un plafon de îndatorare - iar asta e valabil atât pentru ţară, cât şi pentru statele componente. Din cauza acestei legislaţii, e foarte uşor să ştii, din România, când americanii se supraîndatorează - domnul dogaru nu va fi în stare să spună când Rusia, România sau Brazilia s-au împrumutat un pic mai mult - din acest motiv, prin ochelarii de cal economici ai dlui, Rusia, România şi Brazilia sunt "the good guys", iar SUA - obviously - "the root of evil".

    Pe de altă parte, dacă dl dogaru ar STUDIA cu adevărat problematica datoriilor, ar fi descoperit în presa britanică câteva articole care arătau că datoria publică (nu cea suverană) a Angliei e, procentual, mai mare decât a SUA (~80% vs 70%), cu rata de creştere mai accentuată chiar. Doar că, spuneau autorii britanici, "noi n-avem prag".
  • +3 (5 voturi)    
    ?!? (Marţi, 2 august 2011, 18:57)

    gigi [anonim]

    Oare autorul articolului se pricepe cit de putin la economie?
    • 0 (4 voturi)    
      Probabil ca nu (Marţi, 2 august 2011, 19:21)

      nano2k [utilizator] i-a raspuns lui gigi

      Probabil nu se pricepe, insa ce zice rau? Ca e imposibil ca o tara care poate tipari oricand bani sa dea faliment?

      Bineinteles, "tipari" si "oricand" sunt termeni nuantabili, ca nu o fac chiar oricand si oricum, insa tine numai de vointa lor. Le poate zice Rusia sa se opreasca sa tipareasca? Daca China ar fi in locul SUA oare tot asa ai pune problema?

      Plus, sa nu uitam ca nu SUA "tipareste bani" ci o banca PRIVATA care indatoreaza SUA.
      Dupa ce banca ii "tipareste" ii imprumuta catre guvernul SUA, apoi SUA cumpara bunuri si servicii din afara (Europa, Asia - fraierii astia chiat muncesc pentru verzisorii proaspat tipariti!) si isi intretine razboaiele care mentin $$$ ca valuta forte.

      Bineinteles, asta provoca inflatie scazand puterea de cumparare a $$$ pe care fraierii ii tin in buzunare, prin asta "parazitand" bineinteles restul economiilor (o sa te supere ca il citez pe Putin probabil, dar asta e...).

      Nici eu nu stiu economie, insa daca e gresit ce am afirmat, lumineaza-ma tu te rog, cu multumiri anticipate.
  • -1 (11 voturi)    
    Bun articol economic! Felicitari. (Marţi, 2 august 2011, 19:24)

    AlinN [utilizator]

    Toti se invart in jurul cozii si nu spun lucrurilor pe nume. SUA chiar paraziteaza economia globala. Cum se cheama cand creezi din nimic doua trilioane de dolari pe care cumperi produse muncite de altii. Parazitare. Tot la fel de adevarat este ca statele care sunt partenere in acest "dans" isi au partea lor de vina. (Rusia, China).
    Povestea cu SUA - economie de consum este un lucru strigator la cer. Adica chinezul munceste de-i sar capacele face un casetofon si vine "economu' de consum" si-i cumpara casetofonul cu bani creati din nimic, fara valoare. Ma intreb cum atata lume a fost atat de proasta atat de mult timp?
    • +5 (9 voturi)    
      sunt curios (Marţi, 2 august 2011, 20:14)

      ampersand [utilizator] i-a raspuns lui AlinN

      Spune-mi cinci mărci chinezeşti ce le foloseşti în viaţa de zi cu zi, în ce vrei tu - îmbrăcăminte, mâncare, băutură, maşini, motociclete, biciclete, film, muzică, computere, electrocasnice, farmacie, telefonie, aparate de fotografiat, orice...
      • +1 (13 voturi)    
        eu sint si mai curios (Marţi, 2 august 2011, 20:39)

        AlinN [utilizator] i-a raspuns lui ampersand

        Spune-mi te rog ce produs din ce folosesti in viata de zi cu zi NU este fabricat in China. Tot este "made in China". Cred ca si tiparnita de dolari. Aici este cinismul situatiei. Dar daca sunt prosti si accepta situatia, problema lor. Poate fiecare nu are decat ce merita.
        • +7 (11 voturi)    
          ai cont în RMB? (Marţi, 2 august 2011, 20:58)

          ampersand [utilizator] i-a raspuns lui AlinN

          Sunt sigur că n-ai :D Pentru că, în afară de chinezi, nimeni nu dă doi bani pe yuan. Tot ce s-a construit în China şi tot ce exportă China e bazat pe dolari. Asta tocmai pentru că nimeni nu e-n stare să spună cinci branduri chinezeşti din viaţa lui de zi cu zi. Nici chiar chinezii - că, din nou, tot ce s-a construit în China şi tot ce exportă China e cu branduri americane, japoneze, germane, engleze, sudcoreene. Vina, în cazul Chinei, nu-i a dolarului, ci a propriei lipse de creativitate - mână de lucru ieftină era şi-n SUA, şi-n Germania, şi-n Japonia... s-a scumpit, hai în Taiwan, în Indonezia, în Malaezia... s-a scumpit, hai în China. Aşa cum s-au dezvoltat, pe baza manufacturii, Taiwanul, Indonezia, aşa se va dezvolta China. Apoi, vor veni probabil Bangladeshul, India... Tot cu dolari, nu cu yuani.
        • 0 (0 voturi)    
          şi încă ceva (Marţi, 2 august 2011, 23:01)

          ampersand [utilizator] i-a raspuns lui AlinN

          Apropos de asta... Ca să ne mai destindem, îţi recomand un articol, să-i zicem "haios", din Business Insider: În China, Apple e "precum Partidul Comunist" - mixajul foto e tare :D

          http://www.businessinsider.com/apple-in-china-2011-8
  • +1 (1 vot)    
    pentru dl dogaru (Marţi, 2 august 2011, 23:21)

    ampersand [utilizator]

    Un subiect în temă cu articolul, la fel de proaspăt, dar mai aproape de pielea noastră:

    "Deutsche Bank s-a scăpat de 11 miliarde de dolari în bonduri ale guvernului italian"

    http://www.businessinsider.com/a-war-of-words-that-erupted-after-deutsche-bank-dropped-11-billion-in-italian-government-bonds-2011-8

    Poate-l includeţi în evoluţia de azi a burselor, a cotaţiei bondurilor pe 10 ani ale americanilor, respectiv italienilor.
  • 0 (0 voturi)    
    "tehtonic" (Miercuri, 3 august 2011, 10:40)

    m.o [utilizator]

    Placille "tehtonice" sunt altceva decat cele "tectonice"?


Abonare la comentarii cu RSS





Buchete.ro de 12 Ani: Florarie Online cu Livrare Flori la Domiciliu in Bucuresti

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Vineri