Aflam de pe Hotnews ca sase membri ai Congresului SUA cer Parlamentului din Romania sa modifice Legea Educatiei Nationale. Motivare: legea ”este in detrimentul autonomiei universitare, a democratiei si libertatii academice a universitatilor private si independente”. Pe baza unei lecturi presupus atente, cei sase ajung la concluzia ca “anumite articole ale Legii Educatiei par a fi in mod special daunatoare”. Ministrul Educatiei, Daniel Funeriu, sugereza ca lectura celor sase nu a fost totusi atat de atenta. Exista probleme serioase de hermeneutica. Diferentele intre ce crede americanul ca este in lege si ceea ce se pare ca se afla scris in document sunt mari. Si amuzante. Ce ar fi trebuit sa fie o lovitura de mare efect dramatic devine brusc farsa. Nu stim daca cei sase “au fost victimele unei dezinformari” cum zice ministrul. Stim sigur ca nivelul de cunoastere a limbii romane le este precar. Motiv care-l indreptateste pe Funeriu sa declare ca “vom transmite prietenilor nostri americani varianta in limba engleza a Legii Educatiei Nationale”. Farsa se tranforma in comedie.
Pana sa ne lamurim daca incidentul se datoreaza unor probleme lingvistice, hermeneutice sau unei dezinformari, sa recunoastem ca avem totusi de a face cu o interventie bizara. De unde si pana unde grija celor sase pentru reforma invatamantului romanesc? Ca ce chestie?! Incidentul pune rapid in miscare morisca speculatiilor. Expertiza romaneasca in teoria conspiratiei nu dezamageste. Cum, cand si cu cat au fost cumparati congresmen-ii? De cine? In ce imprejurari? E vreo legatura intre aceasta interventie si cutare sau cutare persona sau eveniment? Sa fie USL? Sa fie PSD? Sa fie d-l Geoana? Sa fie primarul de la 5 si mirobolanta sa expeditie washingtoniana? Intrebarile zboara in aer. Unde sunt intrebari sunt si raspunsuri… Cate raspunsuri, atatea conspiratii.
Este contextul in care autorul de fata se simte instigat sa-si dea si el cu parerea, ca tot romanul. O oarecare experienta de munca si viata in Washington DC, o oarecare interfata profesionala cu sistemul politic american, reprezinta firave dar legitime justificari ale acestui impus de a se pronunta speculativ intr-o tema atata de tenebroasa. Iata cateva ganduri:
- E foarte putin probabil ca cei sase sa fi fost platiti de cineva din Romania. O asemena operatiune, pentru o asemena miza si cu o asemena acoperire este tehnic imposibila din Romania azi. Si este practic imposibila in SUA, aproape in orice conditii de ieri si de azi.
- E foarte putin probabil ca cei sase sa fie montati, influentati etc de PSD sau USL. PSD nu mai are nici influenta, nici capacitatea de a executa astfel de operatii in DC. Colapsul d-lui Geoana nu numai ca a atras colapsul retelei de sale de sustinere in DC dar mai mult, a devenit un avertisment pentru toti lobistii si agentii amatori de aventuri si investii in proiecte romanesti. Teapa luata de cateva figuri grele ale lobby-ului de pe Potomac, care au pariat de d-l Geoana, ii va face sa sufle in iaurt pe multi. Multi ani de acum inainte.
- Pierzandu-l pe d-l Patriciu, PNL a pierdut singurul sau canal credibil spre capitala americana. Nici nu se pune problema ca PNL sa aiba la aceasta ora vreo influenta prin zona. Daca cineva crede ca noua conducere a PNL e luata in vreun fel in serios in DC – de lobbisti sau decidentii politici – probabil ca priveste la alt film. In afara de lobby-ul pentru Rosia Montana nu cred ca mai exista cineva pe o raza de 1000 de km in jurul Washingtonului care sa aiba vreun interes practic in ce este si ce vrea PNL.
- In ciuda celor de mai sus, nici ideea ca cei sase s-au autosesizat din dragoste de autonomie universitara nu sta in picioare. Cineva i-a montat totusi. Intrebarea este deci: Daca instigatorul nu sunt anumite forte politice, atunci cine este?
- Probabil ca raspunsul trebuie cautat in zona lobby-ului religios. Ne putem imagina urmatorul scenariu. O universitate privata confesionala (sau poate mai multe) se simte amenintata de noua lege a invatamantului. Spre deosebire de imensa majoritate a predecesorilor sai, D. Funeriu chiar vrea sa reformeze invatamantul superior. Reforma tulbura multe ape. Probabil ca liderii romani ai vreunei universitati care se considera in pericol – fie pe motive administrative, fie pe motive confesionale, fie pur personale – a facut apel la puternicul lobby neoprotestant din DC. Acesta a activat reteta tipica si bine-cunoscuta. A contactat congresmen-ii aflati pe lista lor de aliati, congresmeni ce depind de votul comunitatilor religioase americane pentru realegere. Li s-a dat un text printr-un consilier care e omul de legatura cu lobby-ul in cauza. Fiecare din cei sase a semnat ca primarul, cum fac de obicei in aceste cazuri. Scrisoarea (datata 10 martie 2011) a fost initial folosita ca instrument de presiune in culise. Apoi cand s-a constatat ca in privat nu da randamentul scontat, a fost facuta publica. Restul se stie.
- Singura problema este ca romanul, tot roman. O avea el contacte la Washington, o fi el activ in sfera universitara si o fi el renascut intr-un spirit religios mai profund decat ortodoxismul neaos. Tot roman ramane. Partea cu cititul atent, tradusul si interpretatul cifrelor si literelor intr-o anumita ordine (in general partea cu concentrarea pe o treaba temeinica) a fost intotdeauna o mare provocare pentru neamul nostru. Si asa aflam de la D. Funeriu ca cei sase semneaza perle precum “art. 18 din LEN, care potrivit congresmenilor americani transfera proprietatea privata a universitatilor catre stat stipuleaza in realitate aspecte legate de… curriculum din invatamantul preuniversitar“. Cum am lua-o, cum am pune-o, intre nationalizarea bunurilor academicesti si organizarea programului de cursuri si activitati la gradinite, scoli generale si licee e o diferenta notabila. Pana la proba contrarie, ceea ce ar fi trebuit sa fie o lovitura de mare efect dramatic devine brusc farsa. Farsa se tranforma in comedie. Si urmeaza probabil sa fie re-jucata la matineu in sala parlamentului de la Bucuresti.
Citeste tot articolul si comenteaza pe Contributors.ro
