Tare ca marca germana. Bine construit ca un automobil Mercedes Benz. Castigator ca Die Mannschaft (echipa nationala de fotbal). Brutal ca un Panzer. Mai mult aproape decat orice tara sau natie Germania si poporul ei evoca multe si puternice sentimente in randul oricarui roman. Profund marcati de greselile stramosilor care au inceput doua dezastruoase si devastatoare razboaie mondiale in prima jumate a secolului XX, politicienii germani au fost pana de curand reticenti sa isi asume mantia de leaderi ai Europei. Criza economica a ultimilor doi ani i-a impins insa, abil condusi de Cancelarul Angela Merkel, in lumina reflectoarelor. De aceea recenta furtuna mediatica pe tema posibilei amanari a intrarii Romaniei (si Bulgariei) in zona Schengen nu trebuie sa duca la decizii politice pripite sau emotionale mai ales in conditiile in care, in mare, Germania este un suporter si aliat al Romaniei in multe domenii esentiale.
Descriptio Germaniae
Germania este cea mai populata tara din Europa (excluzand Rusia) cu 82.3 milioane de locuitori. Economia Germaniei, cea mai mare din UE si a patra din lume (in termeni reali), este de aproximativ 20 de ori mai mare decat cea a Romaniei. Germania este al doilea exportator al lumii (dupa China) si primul daca ajustam pentru valoarea adaugata. Cresterea economica, estimata la 4% pentru 2010, este de departe cea mai mare din UE. Prima de risc suveran este in jur de 0.5%, similara cu cea a SUA si cea mai mica dintre marile tari europene si reflecta in mare parte ingrijorarea ca Germania va trebui sa sustina financiar PIGS. In consecinta, Germania se poate finanta la ratele cele mai mici din zona euro. Somajul este mic (7%), productivitatea mare si in crestere, politicienii competenti si responsabili. Cancelarul Merkel (care a crescut si studiat in RDG!) este cel mai influent om politic european si Axel Weber este favorit in cursa pentru ocuparea postului de Guvernator BCE dupa ce mandatul lui Jean Claude Trichet va expira in Octombrie 2011.
Un amuzant aforism american spune ca regula de aur (The Golden Rule) este „he who has the gold rules”, cu alte cuvinte cine are banii face regulile jocului. Perfect adevarat in cazul Germaniei. Desi initial extrem de reticenta de a sari in ajutorul Greciei, prima tara din UE care nu a mai putut sa se finanteze singura, Germania este acum vazuta ca principala finantatoare a Uniunii Europene. Toate mecanismele si organizatiile creata in 2010 pentru a lupta cu criza datoriilor suverane precum si principalele masuri luate de BCE au fost concepute sau aprobate la Berlin. Fara a intra in prea multe detalii tehnice, Germania si-a pus la bataie platitorul de taxe in sprijinul proiectului european si in schimb a capatat rolul de primus inter pares (primul dintre egali).
Ce este Schengen?
Inainte de examina impactul Tratatului Schengen asupra relatiei romano-germane merita analizat ce este el! Tratatul Schengen a intrat in vigoare in Iunie 1985, initial independent de structurile UE, si consta in prezent din 25 de tari participante cu o populatie totala de 400 de milioane de oameni si o suprafata de 4.3 milioane de kilometri patrati.
Principalele prevederi ale tratatului sunt disparitia controalelor vamale de granita si calatoria fara pasaport intre tarile participante cu intentia evidenta de a incuraja comertul si mobilitatea individuala. Trei tari din afara UE sunt membre (Elvetia, Norvegia si Islanda) si doua din UE nu participa (Marea Britanie si Irlanda) in principal din cauza implicatiilor de securitate nationala rezultate din disparitia controlului de pasapoarte la frontiera. In mare parte acest tratat a adus beneficiile asteptate dar problemele imigratiei ilegale si, recent, a terorismului au pus mare presiune pe granitele externe cu tarile non-membre.
Noii membri ai UE (inclusiv Romania) nu devin automat membri in Schengen dar sunt obligati sa implementeze prevederi de natura tehnica si de securitate. La ora actuala, Romania, Bulgaria si Cipru sunt singurii noi membri UE care nu participa formal la tratat. Este important de subliniat ca impactul economic al Schengen asupra semnatarilor recenti (in principal fostile tari comuniste) a fost minimal insa noile granite externe au avut implicatii sociale si politice. Granita Schengen, dura si sofisticata, a ajuns sa simbolizeze pentru tarile non-UE de cealalta parte (Ucraina, Moldova, Albania si fostele tari din Yugoslavia) o noua cortina de fier.
Prietena Romaniei?
Scrisoarea din 21 Decembrie 2010 semnata de ministii de interne ai Germanie si Frantei prin care se recomanda amanarea semnarii Tratatului Schengen (programata initial pentru Martie 2011) a starnit o adevarata furtuna politica si mediatica pe malurile Dambovitei. Desi Romania (si Bulgaria) au indeplinit conditiile tehnice de aderare, amanarea a fost motivata de necesitatea de a face „progrese ireversibile” in lupta impotriva coruptiei (Romania) si a crimei organizate (Bulgaria). Lasand la o parte meritul acestor aprecieri, aceasta motivare reprezinta o schimbare oarecum brusca a regulilor in timpul jocului si, initial, a creat un val de indignare politica in Romania. Au fost vehiculate in mod haotic o serie de posibile represalii la adresa Germaniei precum blocarea aderarii Croatiei la UE, denuntarea unilaterala a mecanismului MCV si ne-ratificarea Tratatului de la Lisabona. Trecand la o parte peste faptul ca toate aceste masuri au si efecte secundare ceea ce ar face Romania nepopulara intr-o serie de alte tari europene, este esential pentru clasa politica romana sa puna aceast neindoios esec in perspectiva.
In primul rand Romania are si va avea nevoie in anii care vin de finantare externa in termeni favorabili – asa dupa cum am aratat mai devreme cheia seifului este la Berlin. O pozitie economica slaba inseamna o pozitie politica slaba pe scena europeana si regionala. Germania este unul din cei mai importanti sprijinitori ai Romaniei in relatia dificila cu Rusia atat in domeniul economic cat si mai ales in cel politic. Sprijinirea Republicii Moldova in eforturile de orientare catre UE si de iesire din sfera de influenta rusa reprezinta o chestiune de interes national pentru Romania si una din prioritatile zero ale diplomatiei romanesti. Germania si Cancelarul Merkel au fost suporteri consistenti si consecventi si merita recunoscuti ca atare. Amanarea aderarii la Schengen, simbolica de fapt, trebuie contracarata prin obtinerea unui plan de remedii concrete si un calendar aferent si nu prin antagonizarea Germaniei.
PS De nu gandim creativ si folosim asul din maneca al etnicilor germani atat din Romania cat si din Germania? Cu putin efort sunt convins ca Primarul Sibiului Klaus Johannis si, de ce nu, recenta castigatoare a premiului Nobel pentru literatura Hertha Mϋller ar fi dispusi sa fie canale de comunicare pentru a rezolva tensiunile aparute.
