Obiectivele propuse de summit-ul NATO par sa fie indeplinite: au fost adoptate noul concept strategic si decizia privind un scut antiracheta al NATO integrat cu proiectul american, Rusia a fost invitata sa participe la acest sistem antiracheta si si-a dat acordul de principiu, iar decizia privind inceperea transferului responsabilitatii de securitate fortelor afghane va incepe in 2011 si este preconizat ca afghanii sa aiba controlul asupra teritoriului propriu in 2014. Numai ca sunt o serie de nuante perceptibile la o lectura mai atenta.

Probabil ca noul concept strategic nu a lasat loc interpretarilor - cel putin asa pare - el fiind adoptat de aliati, dupa ce a fost indelung negociat de catre acestia, intr-un proces de o transparenta nemaiintalnita pana acum. A existat un grup de experti condusi de Madeline Albright si secondata de Ron Asmus - cei care au gandit si extinderea NATO in Europa de Est - si au fost consultate toate statele membre ale Aliantei, intr-un proces ce a avut loc pe parcursul acestui an.

Iar noul document spune, pentru prima data, ca Rusia si NATO nu mai sunt inamici, in doua articole pe care le contine (33 si 34).

• 33. Cooperarea NATO-Rusia are o importanta strategica intrucat contribuie la crearea unui spatiu comun de pace, stabilitate si securitate. NATO nu reprezinta nicio amenintare la adresa Rusiei. Din contra: vrem sa vedem un adevarat parteneriat strategic intre NATO si Rusia si vom actiona ca atare, asteptand reciprocitate din partea Rusiei.

• 34. Relatia NATO-Rusia se bazeaza pe obiectivele, principiile si angajamentele din Actul Fondator NATO-Rusia si din Declaratia de la Roma, in special in privinta principiilor democratice si a suveranitatii, independentei si integritatii teritoriale a tuturor statelor din zona euro-atlantica. In ciuda diferentelor asupra unor chestiuni particulare, ramnem convinsi ca securitatea NATO si a Rusiei sunt inteconectate si ca un parteneriat puternic si contructiv bazat pe incredere reciproca, transparenta si predictibilitate serveste cel mai bine securitatii noastre. Suntem hotarati sa:

• intensificam consultarile politice si cooperarea cu Rusia in zone de interes comum, inclusiv in privinta scutului antiracheta, contraterorism, lupta impotriva narcoticelor, antipiraterie si promovarea intereselor de securitate mai largi

• sa folosim intregul potential al Consiliului NATO-Rusia pentru dialog si actiuni comune cu Rusia

Relatia cu Rusia si scutul antiracheta

Altfel, exista o serie de nuante in ceea ce priveste colaborarea cu Rusia pe toate palierele.

Cu totii au salutat invitarea Moscovei sa colaboreze la scutul antiracheta al NATO si de acceptul formal al Rusiei. Insa este clar ca au existat pozitii diferite in Alianta si rezerve, dar si de partea rusa.

Declaratiile presedintelui Basescu indica o tabara a unor tari mai sceptice si o alta a unor "entuziasti". Presedintele a indicat clar ca s-au cerut dovezi ale bunelor intentii, a cerut ca declaratiile sa fie sprijinite cu fapte.

"(...) Apelul meu a fost ca Rusia sa probeze in fapte declaratiile de bune intentii. (...) Ceea ce spun acasa sau in alte imprejurari am spus si avandu-l pe presedintele Medvedev in stanga mea, si anume nevoia de solutionare legala din punct de vedere al dreptului international a situatiei din Transnistria si din Georgia".

In aceasta privinta insa, presedintele Medvedev a spus in conferinta de presa ca, in ciuda bunei colaborari parafate la Lisabona, NATO si Rusia au subiecte de dezacord, iar el se refera la recunoasterea de catre Rusia a independentei Abhaziei si Osetiei de Sud, cele doua teritorii separatiste ale Georgiei. Totusi, presedintele rus a subliniat ca acest dezacord nu pericliteaza relatia NATO-Rusia.

In privinta scutului antiracheta, presedintele Romaniei spunea ca "Romania este pentru o abordare graduala, spre deosebire de multi alti entuziasti".

"Nu trebuie inteles ca ne amestecam structurile de comanda si control, dar putem coopera. Scutul antiracheta al NATO este un scut antiracheta NATO, la fel cum scutul antiracheta al Rusiei este al Rusiei. Fiecare cu sistemele lui de securitate. (...) De exemplu, o racheta lansata asupra unui obiectiv de pe teritoriul unui stat NATO e detectata de propriul sistem, cum la fel de bine poate fi detectata si de sistemul Federatiei Ruse. Daca primul care poate lovi racheta e Rusia, ne intelegem ca o loveste fara sa o mai lase sa ajunga in raza de actiune a sistemului nostru", a explicat Traian Basescu modul in care vede Romania cooperarea pe aceasta tema.

Presedintele rus le-a prezentat Aliatilor modul in care vede el aceasta cooperare, propuneri care nu au fost facute publice deocamdata, desi ambasadorul rus la NATO, Dmitri Rogozin spunea inainte de reuniunea de la Lisabona ca printre propunerile lui Medvedev vor fi integrarea bazelor de date, schimb de tehnica si tehnologie. Propunerile urmeaza sa fie analizate la nivel militar, iar ministrii apararii ai tarilor NATO si al Rusiei se vor intalni in iuni 2011 sa discute aceasta analiza.

Dmitri Medvedev a atras atentia ca acordul este de principiu si ca "Rusia nu se va alatura scutului ca o piesa de mobilier", ci vrea o cooperare de pe picior de egalitate.

"Participarea noastra trebuie sa fie de pe picior de egalitate. Fie participam pe deplin, schimbam informatii si suntem responsabili pentru rezolvarea anunitor probleme, fie nu participam deloc. (...) Dar daca nu participam deloc, atunci, din motive evidente, vom fi obligati sa ne protejam", a avertizat presedintele rus.

El a remarcat divergenta de opinii din interiorul NATO, spunand ca "este evident ca europenii insisi nu inteleg exact cum va arata sistemul sau cat de mult va costa".

Mai multi analisti rusi cred ca americanii nu vor acorda niciodata rusilor dreptul de a bloca decizia de folosire a scutului amplasat in Europa pentru a bloca un posibil atac cu rachete. Insa ar putea face concesii in privinta prezentei unor oficiali rusi la facilitatile de control.

Pledoarie europeana pentru ratificarea Tratatului START

SUA si Rusia par nucleul acestei colaborari, resetarea relatiei ruso-americane, fiind urmata de resetarea relatiei NATO-Rusia. Insa si aici in nucleul dur par sa existe probleme, si anume ratificarea Tratatului START. Medvedev a atras atentia asupra riscului ca Senatul american sa nu semneze ratificarea.

In sprijinul presedintelui Obama au venit si liderii NATO. Liderul de la Washington a anuntat acest sprijin, in conferinta sa de presa, spunand ca intrarea in vigoare va intari si securitatea Europei. Sase state membre ale Aliantei au cerut sambata Senatului american sa ratifice tratatul, care prevede reducerea arsenalelor nucleare ale SUA si Rusia si permite inspectii reciproce la facilitatile nucleare, argumentand ca documentul va indeparta nelinisti privind securitatea Europei.

In cateva interviuri acordate CNN, NBC si Fox News, secretarul de stat american, Hilary Clinton, a subliniat aceasta initiativa a europenilor, de a-i acorda lui Obama o mana de ajutor.

"Uitati-va la europeni, la ce spun oameni ca Angela Merkel sau ministrul de externe polonez sau presedintii oricareia dintre tarile baltice sau multi altii. Ei traiesc in vecinatatea Rusiei. Ei stiu ca este in interesul lor. Si mai stiu ca, fiindca nu avem tratatul in vigoare, nu au loc inspectii, deci nu au loc verificari", a argumentat Clinton.

Plecarea din Afghanistan - 2014? Mai devreme? Mai tarziu?

Tarile NATO au decis transferul responsabilitatii de securitate fortelor afghane incepand cu 2011, iar presedintele Hamid Karzai vrea ca pana in 2014 afghanii sa aiba controlul asupra propriului teritoriu. Pentru perioada de dupa retragerea ISAF s-a semnat acel parteneriat pe termen lung, documentul politic care arata ca NATO va fi alaturi de Afghanistan si dupa plecarea ISAF, ca rolul sau va fi redefinit.

Canada si Marea Britanie nu vor sa mai ramana in Afghanistan dupa 2014. SUA insa, nu vorbesc clar despre aceasta data, presedintele Obama aratand ca decizia sa va fi luata mai aproape de momentul 2014.

"Intre timp, prezenta noastra militara va fi redusa in mod semnificativ. Dar este dificil sa anticipam exact ce va fi necesar sa facem pentru ca poporul american sa fie in siguranta. Voi lua aceasta decizie mai aproape de termenul limita. (...) Scopul meu este de a ma asigura ca de-acum pana in 2014 sa fie facuta tranzitia, ca afghanii sunt la comanda si este un obiectiv sa ne asiguram ca nu vom mai fi angajati in operatiuni de genul celor care se desfasoara astazi", a spus Obama, lasand insa sa se inteleaga ca operatiunile de contraterorism vor continua.

Numai ca Obama si alti lideri europeni trebuie sa faca fata unei nemultumiri a opiniei publice privind aceasta campanie militara, din cauza costurilor ei asupra finantelor publice oricum aflate in dificultate in urma crizei economice.

Presedintele Traian Basescu a dat semnalul ca Romania va continua sa ramana alaturi de Aliati in Afghanistan. "Pana in 2014, fortele ISAF si in mod deosebit NATO trebuie sa sprijine crearea unui nivel al fortelor de securitate capabil sa controleze teritoriul tarii. (...) In niciun caz 31 decembrie 2014 nu e un termen la care indiferent de situatie noi ne luam militarii si plecam acasa. Fortele NATO vor ramane pana cand Afghanistanul e deplin securizat", a spus presedintele.

Liderul de la Kremlin si-a exprimat si el scepticismul asupra posibilitatii occidentalilor de a se retrage din Afghanistan in 2014. Medvedev crede ca in Afghanistan NATO isi joaca viitorul si spune ca "are dubii" asupra posibilitatii de retragere dintr-o tara "instabila, polarizata si mereu sub amenitarea terorismului".​