În ședința de astăzi 29.03.2017 va fi supus aprobării Consiliului General al Municipiului București “proiectul de Hotărâre privind aprobarea înființării societății pe acțiuni S.C. TRUSTUL DE CLĂDIRI METROPOLITANE BUCUREȘTI S.A.” Pentru cei răbdători și pasionați, dacă veți citi documentul propus spre avizare, veți descoperi că acesta explică doar elemente de organizare și funcționare, stabilește indemnizația fixă pentru primul an al membrilor consiliului de administratie (3000 lei/lună), stabilește ca activitatea principala a societății este realizarea de construcții rezidențiale și nerezidențiale (cu 2 pagini de activități secundare, printre care fabricarea betonului, a mortarului, a cărămizilor, țiglelor și altor produse etc.), că vor avea sediul în 2 birouri (cam 5 și 7 din str.Gutenberg nr.1 ….puse la dispoziție de AFI, altă instituție a PMB care gestionează ineficient și netransparent locuințe în București …), dar nu amintește deloc despre locuințe, fiei ele sociale, pentru tineri sau destinate închirierii și vânzării. Iar asta apreciez că ar trebui să îngrijoreze consilierii generali și cetățenii implicați și interesați (măcar de soarta celor 12 mil lei – care vor constitui capitalul social înscris vărsat în numerar).

Bogdan SudituFoto: Arhiva personala

Elaborarea proiectului de constituire a Trustului este legată de un acord de principiu aprobat prin HCGMB nr.231/ 21 septembriei 2016, cu toate luările de poziție contrare și argumentate formulate de reprezentanții opoziției (Ciprian Ciucu, în principal) și ai societății civile (legate de procedura de promovare, respectiv de conținut al proiectului de HCGMB).

Menționez faptul că după ședința din septembrie 2016, membrii Coaliției pentru Locuire au avut o reuniune cu reprezentanți ai PMB și am transmis și o scrisoare către această instituție, cu intenția de a semnala câteva aspecte importante legate de realitățile locative și nevoile locale de locuință (în special pentru categoriile defavorizate), dar şi de a sprijini instituţia în identificarea, transparentiyarea şi coordonarea activităţilor instituţiilor/direcţiilor de specialitate existente aflate în subordinea sau coordonarea PMB şi sectoarelor pentru implementarea rapidă și eficientă a diferitelor soluții posibile de acces la locuință. Ca să o spun în termenii administrativi ai țintelor politicilor publice, noi vroiam să orientăm acțiunile PMB către rezultate concrete, un număr de persoane/gospodării care să ajungă să locuiască decent, nu să se multiplice numărul societăților comerciale și/sau instituții publice ineficiente din domeniul locuirii. Nu am avut succes, raspunsul PMB nr.3356/03.02.2017 fiind dintr-acela cu citate din L.52/2003 și cu mențiunea că HCGMB nr.231/2016 nu a fost supus unei dezbateri publice deoarece acordul de principiu este un act normativ cu aplicare generală. Noi nu acest aspect îl puneam la îndoială în adresa transmisă, dar….

În contextul crizei de locuințe sociale din București, a dezinteresului evident de până acum al autorităților administrației publice locale (PMB și o parte dintre sectoare) față de problematica locuirii sociale, inițiativa PMB putea fi apreciată ca fiind una foarte bună și necesară. Cu toate acestea, apreciem că succesul inițiativei și materializarea sa în acord cu intențile propuse, ar trebui să fie precedată de o serie de analize de natură administrativă și legală. Voi explica mai jos la ce mă refer! Tocmai de aceea, apreciez că este inoportună această inițiativă, dacă ea nu este corelată și promovată împreună cu alte măsuri normative și administrative la nivel local, din următoarele multe motive:

a. Așa cum spuneam anterior, deși înființarea Trustului se fundameantează pe acordul de principiu aprobat prin HCGMB nr.231/2016, în întregul proiect de Hotărâre privind aprobarea înființării societății pe acțiuni S.C. TRUSTUL DE CLĂDIRI METROPOLITANE BUCUREȘTI S.A. nu se mai face nicio referire la acest act și la aspectele tehnice sau juridice din cadrul său. Chiar și terminologia dintre cele două Hotărâri este diferită, pentru a nu mai vorbi despre caracterul “metropolitan” al societății comerciale, într-un București lipsit de zonă metropolitană. Să se fi întâlnit și să fi vorbit oare doamna primar a Municipiului București cu primarii din Voluntari etc pe acest subiect? Mi-e greu să cred ca o întâlnire pe acest subiect va avea loc curând!…

Dacă Trustul va urma obiectivele aprobate prin HCGMB nr.231/2016 atunci ar trebui clarificate alte câteva aspecte, deoarece textul hotărârii este redactat într-o manieră inconsecventă (titlu vs. conținut) și în dezacord cu legislația în vigoare privind locuința socială. Din conținutul său nu rezultă clar dacă se dorește construcția de locuințe sociale (atribut al autorităților publice locale) sau locuințe de închiriat și vândut pentru “tinerii căsătoriți – fiecare cu vârste până în 35 de ani, sau alte categorii de persoane stabilite de Consiliul General” (deci un fel de “locuințe pentru tineri – tip ANL”, locuințe care nu sunt sociale conform legii). Deci se intenționează ca noua societate să fie un ANL local cu reguli de organizare și funcționare, inclusiv finanțare și atribuire de locuințe, care să iasă din logica legilor 114/1996 Legea Locuinței, respectiv a celor din Legea 185/1998 Legea ANL. Adică dorim să construim locuințe sociale (care nu se pot vinde), dar de fapt facem locuințe pentru tineri și alte categorii alese cărora le vom închiria și ulterior vinde după logica Legii ANL și mecanismele si preturile încă în vigoare stabulite prin Legea nr. 85 / 1992. Aceste contradicții de terminologie juridică nu face decât să creeze confuzie printre cei interesați de problematică și, evident , suspiciuni că buna intenție a PMB de a construi locuințe sociale, ascunde de fapt intenția de a construi și vinde locuințe pentru anumite persoane ce se încadrează în categorii privilegiate (de lege și instituții), dar care sunt aparent dezavantajate! De clarificat!

Menționez de asemenea, că noul mecanism propus nu se încadrează în regulile de finanțare a construcției de locuințe prin programe guvernamentale, deci finanțările proiectelor din cadrul Trustului vor fi făcute doar din bugetul PMB! Cum în ultimii 27 de ani PMB nu a construit nicio locuință socială, iar locuințele pentru tineri au beneficiat de finanțare integrală de la bugetul de stat, devin și mai sceptic în privința rezultatelor și bunelor intenții locale!

b. Prevederile HCGMB privitoare la mecanismul și obiectivele Societății sunt în logica anilor 1990-2005, în care nu era funcțională o piață a construcțiilor de locuințe și în care statul (prin ANL atunci) intervenea și constituia un fond și o instituție care să construiască locuințe pentru tineri! Acum, în București, locuințele ANL sunt cam tot atât de scumpe cât cele de pe piața liberă, deci argumentul că tinerii nu vor putea să devină proprietari fară ajutorul acestei societăți, nu este real, iar autoritățile publice au responsabilitatea de a asigura locuințe decente, care pot fi în chirie, un obligatoriu în proprietatea ocupanților! Dacă se dorește vânzarea locuințelor sociale (fapt interzis de Legea Locuinței)/destinate tinerilor, nu cumva PMB (ca si ANL) concurează cu piața liberă a constructorilor de locuințe? Iar prețurile de vânzare reduse nu ascund de fapt costuri de producție și administrative mai mari? De discutat și clarificat!

c. Apreciem că propunerea nu este în acord cu noutățile din domeniu, respectiv cu inițiativele MDRAP – minister responsabil cu política de locuire din România. În contextul în care analize recente publicate de MDRAP (realizate de Banca Mondială în 2015) critică funcționarea ANL și a programelor de construcții coordonate de această instituție, iar MDRAP prin recente prezentări de poziție și prin tezele Strategiei Naționale a Locuirii (2016) propune elaborarea unui nou cadru legislativ și o nouă perspectivă asupra finanțării și construcției de locuințe sociale, propunerea PMB este desuetă și ineficientă economic și social. În documentele Strategiei Naționale a Locuirii (MDRAP, 2016) se discută despre faptul că locuințele publice trebuie să fie considerate locuințe sociale, dar și faptul că prevederile legate de vânzarea locuințelor ANL trebuie să fie modificate!! Deci, de ce s-ar întoarce Bucureștiul la logica anilor 2000, în anul 2017?

d. Cred că Bucureștiul ar trebui să își armonizeze mai întâi atribuțiile în materie de locuință social/locuință publică: ce atribuții păstrează CGMB și ce distribuie către Sectoare în domeniul construcţiei, achiziţiei şi gestiunii locuinţelor sociale/locuințe publice. Cum bine știți, sectoarele nu au dreptul să dețină patrimoniu imobiliar, ci doar PMB. Astfel, în conformitate cu legislaţia privind administraţia publică locală, sectoarele nu pot avea patrimoniu imobiliar, ci doar PMB. Altfel spus, terenurile şi locuinţele (sociale/locuințele pentru tineri sau alte categorii de locuințe publice), printre altele, nu pot fi decât în proprietatea şi inventarul PMB. Iar sectoarele respectă norma: deţin locuinţe sociale, cumpărate de pe piaţa liberă, dar acestea nu sunt în patrimoniul Primăriei de sector, ci în patrimoniul direcţiilor economice şi de patrimoniu din cadrul Primăriilor de sector!

În plus, în unele cazuri, aşa cum este situaţia locuinţelor sociale cumpărare de Primăria Sectorului 1 în ansamblul rezidenţial Lemon Garden și nu numai, acestea sunt situate pe teritoriul altui sector, respectiv Sectorul 6 în cazul menţionat! Menționăm că stabilirea responsabilităților privind diferite chestiuni legate de locuire la nivelul Bucureștiului și repartiția acestora între PMB și sectoare s-a făcut prin Hotărâri ale CGMB, nu prin legislațiai specifică. Acest fapt ar permite PMB să modifice hotărârile specifice, astfel încât, înaintea constituirii societății comerciale menționate să asigure coerența repartiției responsabilităților și, implicit, asigurarea eficientă a funcționării sistemului de producție și gestiune de locuințe publice/sociale.

e. Cred că înainte de a începe o nouă construcției instituțională în domeniul locuinței publice sau comerciale, Bucureștiul ar trebuie să centralizeze și transparentizeze informațiile despre fondul de locuințe pe care încă îl mai deține (PMB și cele 6 sectoare), dar și despre structurile publice și private care gestionează acest fond de locuințe (AFI, PMB, directiile diverse din cadrul celor 6 sectoare, celelalte 10 societăți comercile care gestionează locuințe publice).

Trebuie menționat că în absența unui cadru normativ coerent a determinat o fragmentare a categoriilor de locuințe deținute de autoritățile administrației publice locale, inclusiv în Municipiul București. Astfel, în prezent, fondul de locuinţe publice destinat închirierii se compune din următoarele categorii de locuinţe:

- locuinţe construite prin A.N.L.;

- locuinţe sociale construite în baza L.114/1996,

- locuinţe destinate închirerii persoanelor evacuate din casele retrocedate, construite cf. OUG 74/2007 privind asigurarea fondului de locuinţe sociale destinate chiriaşilor evacuaţi sau care urmează a fi evacuaţi din locuinţele retrocedate foştilor proprietari;

- alte locuinţe aflate în fondul de stat/al autorităţilor locale:

• locuinţe construite prin OG 19/1994 privind stimularea investiţiilor pentru realizarea unor lucrări publice şi construcţii de locuinţe;
• locuinţe achiziţionate de pe piaţa liberă de către autorităţile publice locale;
• locuinţe naţionalizate care nu au fost solicitate spre retrocedare sau nu au fost retrocedate foştilor proprietari (denumite impropriu/ilegal (?) la București “locuințe din mișcarea a doua”).

Cele mai numeroase locuințe publice existente în Municipiul București sunt cele construite prin ANL (în sect. 6 și 2), locuinţe naţionalizate care nu au fost solicitate spre retrocedare sau nu au fost retrocedate foştilor proprietari (localizate mai ales în zona centrală) și locuințe sociale (în sect.1). Semnalăm că în anul 2009 A.F.I. avea în gestiune 12401 “locuințe din mișcarea a doua” (o prevedere ilegală, dar nesancționată, sub care au fost înscrise în fapt foste locuințe naționalizate care nu au fost solicitate spre retrocedare după 1990; aceste locuințe au fost și sunt în continuare repartizate puțin transpatent “ altor categorii de persoane stabilite de Consiliul General”…pentru a cita proiectul de HCGMB), iar în aprilie 2016 mai rămăseseră din aceastea doar 4230 “locuințe convenabile”! Aceste locuințe deținute de municipalitate sunt gestionate scriptic de Administrația Fondului Imobiliar, iar faptic (nu există foarte multe informații publice despre aceste activități), de către 6 societăți comerciale de stat și 4 private desprinse din Intreprinderea pentru Construcţia, Repartiţia şi Administrarea Locuinţelor (IAL/ICRAL): în sector 1 – societăţile Oficiul nr.1, Romvial S.A. şi Oficiul nr.2 Herăstrău; sectorul 2 – Apolodor S.A.; sectorul 3 – Oficiul nr.3, Foişor S.A.şi Titan S.A.; sectorul 4 – Oficiul nr.4 Berceni; sectorul 5 – Cotroceni S.A.; sectorul 6 – Orizont S.A. Despre câteva dintre aceste societăți private care gestionează locuinșe publice ale Bucureștiului s-a discutat în săptămânile trecute când patronul lor dinamovist și-a luat viața! Acestora li se adaugă Serviciile de specialitate din cela 7 primării (PMB + 6 de sectoare) care se ocupă de locuințee sociale (câte există) și cele ANL.

Citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro