Umilirea ratiunii

de Vladimir Tismaneanu     Contributors.ro
Sâmbătă, 2 aprilie 2016, 11:07 Actualitate | Opinii

Vladimir Tismaneanu
Foto: Arhiva personala

Ceea ce se intampla in spatiul public romanesc, atacurile aberante la adresa unor intelectuali de varf (Ana Blandiana si Gabriel Liiceanu), acuzati, prin extrapolari iresponsabile si analogii abuzive, de “legionarism” si “nazism”, inapetenta pentru dialog intelectual si bucuria taxarii celor care gandesc altfel decat tine si grupul tau, drept “fascisti”, ma trimit cu gandul la substantivul francez déraison: Manque de raison, de bon sens, de jugement dans la nature ou le comportement d’une personne. Altfel spus, evaporarea discernamantului, abandonarea respectului pentru nuante, acuratete si adevar.

Un distins intelectual are o problema cu faptul ca, intr-o postare pe pagina mea FB, citam raspunsul, apocrif sau nu, chiar nu conteaza, lui Tudor Arghezi la infamul pamflet jdanovist al politrucului Sorin Toma. Il deranja faptul ca aparea acolo un cuvant ce i se pare vulgar. Dar vulgaritatea nu este a acelui cuvant, ci a agresiunii verbale cu efecte psihologice si morale incalculabile asupra unor intelectuali pe care, cred sincer, ar trebui sa-i pretuim. Acest autor, un om pe care il respect de decenii, pare sa nu fie stingherit de utilizarea de catre Mircea Toma a unui titlu abominabil si a unor etichete revoltatoare. Déraison sau, daca preferati, umilire a ratiunii, spre a-l cita pe Pascal…

Traiesc un straniu sentiment de déjà vu. Era in iarna anului 2000, in revista pariziana “Les Temps modernes” aparuse un articol al unui politolog roman in care se construiau, fictional, doua tabere in cultura romaneasca: una a “bunilor” (antifascisti, autentici democrati) si alta a “railor” (cei care pun semnul echivalentei intre comunism si fascism, de pilda). Eram trecut la loc de cinste printre “buni”. Textul a fost prezentat elogios in “Le monde des livres”. Am trimis atunci o scrisoare catre Claude Lanzmann, directorul revistei infiintata de Sartre. I-am scris ca este vorba de un maniheism inselator si contra-productiv, ca Monica Lovinescu, Gabriel Liiceanu si nu doar ei (erau numiti si altii, inclusiv, daca nu ma inseala memoria, Bujor Nedelcovici si Dorin Tudoran) pot fi sub nicio forma suspectati de simpatii fasciste. Nu mi-a raspuns. M-am trezit, in schimb, cu un mesaj pe mail de la politologul respectiv. Ma intreba daca a meritat sa-mi vand constiinta pentru un contract la Humanitas. Nu i-am raspuns, ma pregateam de zbor. Plecam la Haifa, la inmormantarea mamei mele.


Citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro













2026 vizualizari

Abonare la comentarii cu RSS





ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Duminică