Fascinanta taxa pe stalp, editia 2016

de Adrian Benta, Dragos Patroi     Consultanti Fiscali
Marţi, 15 decembrie 2015, 8:38 Actualitate | Opinii

Adrian Benta si Dragos Patroi
Foto: Hotnews
Una dintre cele mai dezbatute, mediatizate, hulite si comentate taxe din ultimii ani este taxa pe constructii speciale platita la bugetul de stat, cunoscuta publicului larg sub denumirea de taxa pe stalp. In primul an de aplicare, incasarile bugetului de pe urma taxei au fost aproximativ duble fata de estimari. Indiscutabil, din punct de vedere al randamentului fiscal, un succes.

Probabil tocmai din acest motiv, prognozata si mediatizata abrogare de la aplicare a taxei pe stalp nu s-a realizat prin noul Cod fiscal, incepand cu 01 ianuarie 2016, iar un deficit bugetar previzionat de circa 21 miliarde de lei pentru anul 2016 - conform proiectului de buget - ne ridica mari semne de intrebare privind abrogarea acesteia incepand cu anul 2017, desi Codul fiscal prevede expres acest fapt. 

Cine datoreaza taxa pe stalp in anul 2016?  
 
In anul 2016, sunt obligate la plata impozitului pe constructii urmatoarele persoane:
a). persoanele juridice romane, cu exceptia institutiilor publice, institutelor nationale de cercetare-dezvoltare, asociatiilor, fundatiilor si a celorlalte persoane juridice fara scop patrimonia,
b). persoanele juridice straine care desfasoara activitate prin intermediul unui sediu permanent in Romania;
c). persoanele juridice cu sediul social in Romania infiintate potrivit legislatiei europene.

Pentru ce constructii se datoreaza aceasta taxa la buget?   
Constructiile pentru se datoreaza plata taxei sunt cele prevazute in grupa 1 din Catalogul privind clasificarea si duratele normale de functionare a mijloacelor fixe. Sa prezentam cateva exemple: Linii si cabluri aeriene de telecomunicatii (stalpi, circuite cabluri, traverse, console, etc.), poduri, podete, pasarele si viaducte pentru transporturi feroviare si rutiere, infrastructura drumuri (publice, industriale, agricole), alei, strazi si autostrazi, cu toate accesoriile necesare (trotuare, borne, parcaje, parapete, marcaje, semne de circulatie), cosuri de fum si turnuri de racire, puturi de mina, galerii, planuri inclinate si rampe de put etc..

Pentru ce constructii se beneficiaza de scutirea la plata a acestei taxe?

Impozitul efectiv se calculeaza prin aplicarea unei cote de 1% asupra valorii constructiilor existente in patrimoniul acestor entitati la data de 31 decembrie 2015, din care se elimina valoare constructiilor scutite. In context, precizam ca sunt scutite de la plata impozitului pe constructii urmatoarele:
a). valoarea cladirilor, pentru care se datoreaza impozit pe cladiri, datorat catre autoritatile locale inclusiv si valoarea cladirilor din parcurile industriale, stiintifice si tehnologice care, potrivit legii, nu beneficiaza de scutirea de la plata impozitului pe cladiri;
     b). valoarea lucrarilor de reconstruire, modernizare, consolidare, modificare sau extindere la constructii inchiriate, luate in administrare sau in folosinta;
     c). valoarea constructiilor si a lucrarilor de reconstruire, modernizare, consolidare, modificare sau extindere a constructiilor, aflate sau care urmeaza sa fie trecute, in conformitate cu prevederile legale in vigoare, in proprietatea statului sau a unitatilor administrativ-teritoriale;
     d). valoarea constructiilor din subgrupa 1.2 "Constructii agricole" ;
     e). valoarea constructiilor situate in afara frontierei de stat a Romaniei; 
     f). valoarea constructiilor din domeniul public al statului si care fac parte din baza materiala de reprezentare si protocol, precum si a celor din domeniul public si privat al statului, inchiriate sau date in folosinta institutiilor publice, constructii administrate de Regia Autonoma "Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat";
g). valoarea constructiilor detinute de structurile sportive, definite potrivit legii.

Ce procedura fiscala trebuie aplicata pentru declararea si plata acestei taxe?  
 
Referitor la plata impozitului si depunerea declaratiei fiscale, precizam ca persoanelor carora le revine obligatia legala de plata, trebuie sa se declare in vectorul fiscal ca subiect al acestui impozit pana la data de 15 ianuarie 2016 (avand in vedere noile prevederi ale codului de procedura fiscala), sa calculeze si sa declare impozitul pe constructii prin depunerea la autoritatea fiscala a formularului aferent, pana la data de 25 mai 2016. Acest impozitul pe constructiile speciale se plateste in doua rate egale, pana la datele de 25 mai, respectiv 25 septembrie 2016 inclusiv.

In loc de concluzii:

In final, nu ne ramane decat sa mai asteptam inca un an, cu speranta ca aceasta taxa va fi, intr-adevar, eliminata de la aplicare. Pornind de la modul intempestiv in care a fost anuntata introducerea si aplicarea acesteia, aceasta taxa a condus, inevitabil, daca nu la un recul macar la o precautie in procesul investitional, din partea firmelor care activeaza in domeniile cele mai afectate de introducerea ei - in opinia noastra, energie, telecom si agricultura. Mentinerea acestei taxe, corelata si cu duratele normale extrem de lungi prevazute pentru functionarea unor obiective de investitii, nu poate avea ca efect decat o stagnare a investitiilor, cel putin in anumite sectoare de activitate. 

Adica exact lucrul de care nu are nevoie mediul de afaceri : o frana in calea investitiilor directe, mai ales ca -in etapa actuala - acestea inregistreza unul dintre cele mai scazute niveluri. Economia nu poate fi incurajata si stimulata prin bune-intentii la nivel declarativ, ci prin masuri concrete si efective de sprijin real al acesteia. Mentinerea in anul 2016 a taxei pe stalp si a nivelului de taxare al muncii (care iata ca nu mai sufera relaxarea despre care se vorbea, la nivelul angajatului) si o arie de aplicabilitate extrem de limitata pentru scutirea de la impozitare a profitului reinvestit (desi aceasta sufera o usoara extindere de la 01 ianuarie 2016, nesemnificativa ca impact agregat, in opinia noastra) nu suna deloc tentant pentru relansarea investitiilor. Si, astfel, se pare ca singura sansa de redresare a economiei romanesti nu ramane decat consumul...cu ce sanse, vom vedea, atata timp cat puterea de cumparare este destul de redusa, iar marea majoritate a produselor provin din import...

Cei doi consultanti fiscali, Adrian Benta si Dragos Patroi, autori ai articolului, se delimiteaza de opinii partizane, politice. Prezenta expunere reflecta opinia acestora in legatura cu aceasta taxa.


Citeste mai multe despre   









15173 vizualizari
  • 0 (0 voturi)    
    Poftim? (Marţi, 15 decembrie 2015, 10:24)

    Cristioan [utilizator]

    Cum vine asta, "se delimiteaza de opinii partizane, politice"???
    Pai de CIEN a fost pusa taxa pe stalp?
    De Victor Victroash Tonta!
    Carei formatiuni politice apartiene fostul premier?
    Pedesereului!
    Si care este electoratul favorit al lui ilici?!
    Asistatii sociali, cei care NU muncesc!
    Atunci care-i mirarea ca taxa pe stilp reprezinta " o frana in calea investitiilor directe"?
    Pedesereul stie sa gestioneze bine mizeria, penuria, nu belsugurl, asa ca are tot interesul ca economia tarii sa fie in faliment!
    De aceea baga tot felul de taxe pe stilp, pe fumarit, pe mersul pe jos, pe bitii transferati pe Net, pe aer ...
  • +1 (1 vot)    
    Care este criteriul succesului? (Marţi, 15 decembrie 2015, 12:27)

    grig [anonim]

    Succesul este stabilit de faptul ca s-a incasat dublu decat s-a estimat? Profunda analiza. Multe succesuri in continuare.


Abonare la comentarii cu RSS





ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Duminică