Politica fiscala a anului 2016

de Lucian Croitoru     HotNews.ro
Miercuri, 25 noiembrie 2015, 18:42 Actualitate | Opinii

Lucian Croitoru
Foto: Agerpres
Politica fiscală nu a derivat – în ultimii 25 de ani – din strategii de dezvoltare pe termen mediu și lung, pentru că acestea n-au existat. De aceea, nu avem autostrăzi și multor localități le lipsește apa curentă și canalizarea. În ultimii câțiva ani, reducerea deficitelor s-a realizat prin necheltuirea banilor de investiții (investițiile s-au realizat din ce în ce mai mult din fonduri europene), prin creșterea impozitelor sau printr-o combinație a acestora.

În 2015, această politică a fost exacerbată. S-au adoptat legi pentru ca, în 2016, unele impozite, inclusiv TVA, să poată fi reduse, iar salariile din sănătate și educație să crească. Pe ultima sută de metri, parlamentul a adoptat o hotărâre de majorarea cu 10% a celorlalte salarii din sectorul bugetar. Ambele măsuri produc o deteriorare permanentă a deficitului bugetar (headline) anul viitor, care astfel va ajunge în jurul limitei de risc de 3 la sută din PIB, iar dacă măsurile prevăzute pentru 2017 se vor implementa, la 3,7 la sută .

Deoarece gap-ul PIB se va închide în 2016, deficitul bugetar headline e aproximativ egal cu cel structural, fiind departe de ținta (MTO) de 1 la sută.

Multe țări sunt în această situație, numai că ele nu au atins ținta pentru a deraia mai apoi de la ea. În 2016 și 2017, România va avea – după Croația – cele mai mari deficite structurale din UE (2,7 la sută din PIB potențial, respectiv 3,8 la sută), după ce, în 2015, va fi avut unul dintre cele mai mici deficite structurale.

În particular, în 2016 o reducere a deficitului bugetar prin necheltuierea banilor interni de investiții nu va mai fi posibilă din moment ce absorbția de fonduri europene la începutul noului ciclu va fi relativ scăzută din lipsă de proiecte. Aceste măsuri, și cele preconizate pentru 2017, vor deteriora deficitul bugetar. Astfel, datoria publică va crește.

Despre slăbiciunea din perspectivă macroeconomică a unei astfel de politici au avertizat mulți economiști, cu argumente solide, dar fără succes. În urma criticilor, s-a acceptat de către vechiul guvern o ajustare a măsurilor fiscale, inclusiv reducerea TVA în două etape (cu 4 pp în 2016 și cu 1 pp în 2017), astfel încât și deficitul să se distribuie în timp, în așa fel încât, în 2016, să nu mai depășească 3 la sută din PIB. Pentru unii critici ai politicii de creștere a deficitului, această redistribuire în timp a fost suficientă pentru a se declara satisfăcuți, deși politica fiscală rămâne prociclică și consecințele viitoare vor fi la fel de nocive.

Pentru a fi bine înțeles, spun foarte clar că sunt un adept al impozitelor mici în principiu, și cu atât mai mult cu cât există risipă și hoție în administrație. Dar, în cazul concret al țării noastre, era mai urgentă creșterea salariilor din sănătate și educație. Impozitele s-ar fi putut reduce la un moment ulterior. Nici chiar situația geostrategică foarte complicată nu a contat ca argument în favoarea decuplării celor două măsuri.

Conflictul din Ucraina cerea ca în timp ce asigurăm stabilitatea macroeconomică să creștem cheltuielile de apărare. Din păcate, reducerea TVA și creșterea salariilor lărgesc deficitul bugetar la aproximativ 3 la sută în 2016,  fără să lase spațiu pentru creșterea cheltuielilor de apărare, ca să nu mai vorbim de creșterea celor cu infrastructura. Creșterea cheltuielilor militare în 2017 va necesita crearea de spațiu fiscal. E greu de spus cum se va crea acesta după alegerile din 2016, când politicienii nu mai sunt animați de febra alegerilor.

Date fiind aceste evoluții, noul guvern pare să fie obligat să adopte politica fiscală derivând din legi deja adoptate, adică să gestioneze implementarea politicii fiscale a guvernului Ponta. Dar această constrângere nu este reală. Noul executiv poate să ceară parlamentului să aprobe un buget în care să anuleze reducerea TVA la 19 la sută.

Știu că această propunere va fi criticată de unii antreprenori, dar cei mai mulți doresc mai degrabă un mediu predictibil, decât reduceri grăbite de impozite și, de aceea, reversibile. De asemenea, este rațional să se renunțe la reducerea impozitului pe dividende de la 16 la 5 la sută, scădere care stimulează dezinvestirea și este discriminatorie față de impozitarea câștigurilor de capital și a economisirilor populației, care vor continua să fie impozitate cu 16 la sută. La fel se poate proceda și în privința unor cheltuieli.

Obiectivul actualului guvern nu trebuie să fie menținerea deficitului cu puțin sub 3 la sută din PIB, ci aducerea lui gradual la 1 la sută din PIB potențial, începând din 2016. De exemplu, abrogarea reducerii TVA ar micșora deficitul la 2 la sută din PIB încă din 2016. Aceasta ar crea premisele reducerii deficitului structural și în 2017, care, fără această anulare, s-ar situa la 3,8 la sută din PIB potențial, conform ultimelor estimări ale Comisiei Europene.

Desigur, anularea legilor care reduc TVA nu este ușoară, dar este ceea ce trebuie făcut date fiind condițiile economice și geostrategice. Pe de altă parte, apărarea unui deficit cu puțin sub 3 la sută din PIB este relativ ușoară. Un deficit de această magnitudine nu va fi sancționat de UE prin instituirea procedurii de deficit excesiv.

Totuși, depășirea deficitului structural de 1 la sută din PIB potențial înseamnă nerespectarea Compactului Fiscal. Orice țară semnatară a Compactului poate, teoretic, să ne dea în judecată pentru nerespectarea acestui tratat. Penalizările pe care câștigarea procesului le-ar produce sunt de maximum 0,1 la sută din PIB. Dar, având în vedere că multe țări au ținta de deficit structural depășită, nu cred că acest lucru se va întâmpla. De aceea este mult mai important să înțelegem că este propriul nostru interes să evităm deficitele mari. O mică deviație de la țintă poate să ducă avionul, ca sa-l citez pe guvernatorul Isărescu, la o mare distanță față de destinația dorită. În timp ce „înlesnirile” aduse de o creștere a deficitului se văd imediat, consecințele negative apar mai tîrziu, sunt greu de înțeles și, mai ales, foarte costisitoare pentru populație cînd vor apărea.

Un deficit structural mai mare decât 1 la sută din PIB potențial (MTO) este acceptabil pe termen scurt, dacă sunt îndeplinite două condiții: (i) e justificat de un proiect important și (ii) e acompaniat de un program de măsuri credibile de revenire rapidă la nivelul țintă (MTO).

Niciuna dintre cele două condiții nu este îndeplinită de actualul proiect de buget. Pentru România, un proiect important ar fi, de exemplu, construcția de autostrăzi sau, în actualul context geostrategic, dotarea armatei în acord cu noile provocări. Nu este însă cazul acestui buget, deoarece creșterea deficitului bugetar structural reflectă în special o combinație pe care nu o recomandă niciun economist serios: reducerea impozitelor în același timp cu creșterea semnificativă a salariilor, ambele măsuri producând, așa cum am menționat, o deteriorare permanentă a deficitului bugetar.

În ceea ce privește măsurile de readucere a deficitului la nivelul țintă pe termen mediu, impulsul fiscal pe care îl creează deficitul din 2016 este foarte mare (peste 2 la sută din PIB). Pentru a reveni către ținta structurală, ajustarea va trebui să fie de 0,5 puncte procentuale pe an. Aici sunt două probleme. Prima, guvernul de tehnocrați are mandat până la sfârșitul anului 2016, dar el trebuie să prezinte acum măsurile de reducere a deficitului structural cu 0,5 pp din PIB potențial în 2017. Un guvern rezultat din alegerile din 2016 nu va putea găsi soluții mai bune, așa că va trebui să le implementeze pe cele care vor fi identificate acum. Nu văd cum ar putea fi evitată renunțarea la reducerea TVA de la 20 la 19 la sută preconizată pentru 2017. Și ce alte măsuri ar putea fi luate pentru a scădea deficitul? Să se reintroducă taxa pe stâlp, atât de criticată și criticabilă? Să crească acciza la carburant? Să se mărească impozitul pe salariile abia crescute?

A doua problemă este că, în condițiile în care creșterea economică se va menține peste potențial, deficitul headline va trebui redus cu mai mult de 0,5 pp din PIB, poate cu 0,6-0,7 pp din PIB pe an începând cu 2017. Aceasta face sarcina comunicării cu publicul și mai dificilă. Un guvern tehnocrat nu are cum să nu înțeleagă această consecință derivând din simpla accelerare a creșterii economice.

Dacă nu face eforturi să readucă politica fiscală în poziție contraciclică, guvernul de tehnocrați va fi privit de public ca simplu executor al planurilor fiscale ale vechiului guvern. Inacțiunea va compromite ideea de tehnocrat, căci acest buget are, în accepțiunea care prevalează în societate[1], o abordare de stânga în ceea ce privește cheltuielile și una de dreapta în ceea ce privește veniturile. Din păcate, un buget clădit pe o astfel de combinație între cheltuieli și venituri este esența populismului.

[1] Concepția că guvernele de stânga cresc cheltuielile sociale în timp ce guvernele de dreapta nu o fac este greșită. În „Democracy, Political Competition and Public Debt” (Transylvanian Review of Administrative Sciences, 45E/June/2015, pp. 26-40), am arătat că preferința de timp a oamenilor determină competiția între partidele politice pentru satisfacerea cât mai rapidă a cerințelor de creștere a cheltuielilor sociale.

Comenteaza pe luciancroitoru.ro


* Lucian Croitoru este consilier de politica monetara al guvernatorului BNR. Opiniile sale nu reprezinta in mod necesar pozitia BNR sau a redactiei.


Citeste mai multe despre   











[P] ​Accepta provocarea unui business fara hartii! E mai simplu decat crezi               

Activitatile noastre zilnice sunt din ce in ce mai orientate catre mediul electronic si online. Traim intr-un ritm care ne-a impus sa adoptam solutii eficiente si sigure pentru a plati facturi si taxe, a face cumparaturi, a verifica soldurile bancare, etc. Este o practica pe care am ales-o din dorinta de a simplifica lucrurile si pe care multi dintre noi ne dorim sa o regasim si in viata profesionala, unde cautam solutii pentru a depasi constrangerile de timp si spatiu atunci cand trebuie sa obtinem  o aprobare, sa  semnam rapid un contract sau sa accesam un document de la distanta.
3971 vizualizari
  • 0 (0 voturi)    
    Foarte bun si logic articolul (Miercuri, 25 noiembrie 2015, 20:15)

    mary [anonim]

    Are dreptate d-nul Croitoru. Nu poti sa reduci si taxele si sa cresti salariile in acelasi timp.Guvernul Ciolos ar trebui sa se gandeasca si la ce se intampla dupa noiembrie 2016.
    Anularea reducerii TVA de la 20 la 19 % preconizata pentru 2016 si a reducerii impozitului pe dividende de la 16 la 5 la sută ar mai scadea din presiunea pe buget pentru 2017.

    Sper ca noul guvern de finante sa abordeze realist aceste probleme si sa nu mearga dupa principiul populist ; dupa noi potopul.
    • 0 (0 voturi)    
      prefer taierea salariilor. (Joi, 26 noiembrie 2015, 0:47)

      ouyang [utilizator] i-a raspuns lui mary

      datul afara a jumate din administratie. plus jumate din parlament. plus taierea bugetelor senatului si camerei deputatilor. si cred ca e ok. ajungem la deficit zero. glumesc desigur, dar m-am saturat sa tot platesc frecangii de la stat.
  • 0 (0 voturi)    
    dle Croitoru (Miercuri, 25 noiembrie 2015, 21:44)

    hdd [utilizator]

    Ori va faceti ca nu stiti, ori sunteti complet naiv. Iar a doua varianta e exclusa.

    Dle. Croitoru, dati-va jos cravata, puneti niste tenisi in picioare si luati-o asa, prin lumea reala. Dragonu' Rosu, birourile micilor patroni etc. Stiu ca din turnu' BNR de fildes totul pare aliniat cu rigla, dar si dvs stiti ca realitatea e alta, nu pricep de ce aici sustineti altceva.

    Scopul clar este strangerea clestelui fiscal, pentru care guv. ponta ar trebui felicitat. Pe de o parte, controale dure, repetate, intransigente, pe de alta parte scaderea taxelor.

    Este clara dorinta de a reduce evazionismul masiv din Ro, mai ales la TVA, care este cel mai ridicat din UE (vezi rapoartele PWC).

    La 16+16+24, e f greu sa convingi pe cineva sa nu mai "bage facturi". La 16+5+19, este cu totul altceva.

    Daca noi, cititorii muritori, ajungem la urechea dvs., ar fi interesant sa si raspundeti.
  • +1 (1 vot)    
    Contre. (Miercuri, 25 noiembrie 2015, 22:00)

    Marx [anonim]

    Iarasi bateti campii , fratilor ! Eu stiu ca la simpozioane nu ne intrece nimeni dar n-ar fi mai simplu sa spuneti si voi adevarul la un moment dat ? Nu avem autostrazi si apa la tara pentru ca hotii din politica au furat banii . Cu miliardele de euro .Ce vorbe cu programele ! ? Puteau sa fie facute programe ca vechile cincinale si tot nu era nimic rezolvat . Furturile si lipsa unor condamnari si confiscari de averi , drastice , au impiedicat orice . In rest , ca beneristii vor taxe si impozite mari , stim . Ca doar de acolo le vin si lor salariile grase pe care nu le au nici sefii de multinationale . Lor si altor caimacami din administratia financiara a statului . Oamenii trebuie sa stie ca organizatia numita Stat , astazi , cu schema pe care o are , este ostila cetateanului .
  • 0 (0 voturi)    
    Foarte bun inceput, partiala analiza (Miercuri, 25 noiembrie 2015, 22:33)

    Bozo [anonim]

    Foarte buna remarca din start: Romania are zero strategii pe termen mediu si lung si politicile se fac de pe azi pe maine cu corectii facute la dispersre si relaxari exagerate cand e mai bine.
    Sigur ca pe hartie avem strategii, dar niciodata respectate de careva dupa ce au fost adoptate.

    Altfel analiza este incompleta cat timp trateaza deficitul bugetar numai din perspectiva fiscala.
    Exista o resursa imensa de bani in Romania in taxele necolectate sau eludate dupa cum vreti sa le spuneti.
    Avem rata de colectare a taxelor de departe cea mai scazuta din UE. or in contextul asta sa pui TVA care taie aproape un sfert din venitul net al salariatilor si asa saraci e in cel mai bun caz o prostie. Evident ca impovarezi si mai tare cetatenii onesti, scazi si mai mult valoarea muncii si incurajezi odata in plus evaziunea.
    De asta cresterea de TVA din 2010 a fost pripita si a adus aproape nimic in plus la buget.
    De aceea relazarea fiscala graduala coroborata cu cresterea colectarii de taxe e cheia iesirii Romaniei din acest cerc vicios. Si daca exista dorinta reala si punere in practica buna atunci deficitul va fi pastrat in limitele admise simultan cu relansarea economica.
    Daca nu ma insel acest proces a inceput si avem anul asta o colectare de TVA si taxe sensibil mai buna decat in anii trecuti.

    Referitor la investitiile taiate, ar fi interesant de analizat ce valoare adaugata au produs investitiile publice din Romania. Exista o analiza mai veche a lui Isar care concluziona ca la 1 leu investit din banul public se castiga 9.7 lei la pib. Adica cam in paguba. Asa ca si investitiile astea sunt bune cat timp sunt eficiente. O alta tema de discutie. Ca sa nu mai vorbim despre celebrele companiia bonate la contracte cu statul, respectiv la aceste investitii.

    Cam asta sper eu sa faca actualul guvern si nu sa repete masurile discutabile de stabilizare macro cu masuri limitate la fiscalizare si respectarea unor limite pe termen scurt cu orice pret, ineficiente pe termen lung
  • 0 (0 voturi)    
    Rectificare la comentariul anterior (Miercuri, 25 noiembrie 2015, 23:10)

    Bozo [anonim]

    In mesajul anterior mentionam o analiza despre eficienta investitiilor pe care am atribuit-o eronat lui isar. Autorule este de fapt Cristian Socol.
  • 0 (0 voturi)    
    Teoria ca teoria, practica ne omoara... (Joi, 26 noiembrie 2015, 9:14)

    dinica [anonim]

    Cata vreme ne vom lua dupa "tehnocrati" care nu stiu ce se-ntampla in spatele butonului cand aprinzi lumina, nu vom recupera nimic fata de tarile avansate. Cu 3 % crestere pe an, ramanem in urma lor cu 1000% pe an(nu am calculat exact, e o figura de stil, sa vedem cat e cresterea de 0,5% din PIB Germania, si s-o impartim la 3,5% din PIB-ul nostru).
    M-am saturat de tehnocratii care n-au strans un surub in viata lor, sau macar sa conduca o vulcanizare.
    Sa plateasca macar cinci salarii, dar nu in contracte de zeci de mii de euro la shto, sponsorizate de guvern sau EU. Cred ca nici sa spele pardoseala nu stiu, dar ne spun cum trebuie sa dezvoltam economia. Foarte bine ce a facut guvernul anterior prin masurile fiscale. Astept acum sa nu se mai duca banii la bogati, ca ei oricum investesc numai in vrajeli. In ce a investit Udrea? Adamescu? Au ei o fabrica de caramizi cumva? Mai vreti exemple? Cum dracu sa aiba clasa mijlocie initiativa cand impozitul e mai mic decat TVA? Este clar in avantajul celor foarte bogati, care nu dezvolta nimic. Dezvoltarea vine de la un inginer, un tehnician, un medic, un chimist. Niciodata de la un economist.
  • 0 (0 voturi)    
    Haosul fiscal si urmarile lui !!! (Joi, 26 noiembrie 2015, 10:34)

    andreesanu [anonim]

    Daca de 26 de ani Romania cade tot mai jos ,daca deficitul financiar creste ,daca 4,5 milioane persoane active fie au parasit tara sau sunt someri asta se vede se simte si-n capitolul taxe .Daca nu s-a investit in Romania,daca nu s-au creat locuri de munca ,daca beneficiul a fost exportat pe diverse cai Romania a saracit. Dl Croitoru criticand proiectul de buget pe 2016
    inainte ca el sa fie aprobat deja se pronunta inaintea parlamentului si presedintelui tarii.
    Dl Croitoru vrea un guvern politic care sa joace cum i se cata de undeva din alte sfere !!!.
    Dle Croitoru vrei sa ne lasi ???


Abonare la comentarii cu RSS





ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Vineri