​Op-ed

Din nou despre Codul Fiscal si politica monetara. Inca mai este posibil ca ratiunea sa invinga

de Lucian Croitoru     HotNews.ro
Luni, 10 august 2015, 15:13 Actualitate | Opinii

Lucian Croitoru
Foto: Agerpres
Despre reducerea TVA la alimente și alte băuturi nealcoolice, despre relaxările prevăzute de Codul Fiscal (nepromulgat de președintele României), și despre creșterea salariilor în sectorul bugetar – pe scurt despre relaxările fiscale – s-a discutat relativ puțin din perspectiva politicii monetare. Din această perspectivă, analiza s-a focalizat pe deflația temporară indusă de reducerea TVA. Alte aspecte, cel puțin la fel de importante, deși au fost amintite au rămas mai degrabă insuficient explicate publicului și, mai ales, politicienilor, care încă mai pot decide asupra Codului Fiscal.

Între aceste aspecte se includ (i) constrângerile pe care relaxarea fiscală le pune politicii monetare, problemă pe care eu am abordat-o tangențial pe 19 iunie (Croitoru, 2015) și (ii) calitatea și mărimea spațiului disponibil pentru relaxare, pe care a adus-o în discuție guvernatorul Isărescu (2015) cu ocazia prezentării Raportului asupra inflației pe 6 august.

În continuare arăt că spațiul rămas pentru relaxare în economia românească este disponibil numai pentru politica monetară, dar ar putea fi confiscat de politica fiscală (Nota 1). Apoi, în strânsă legătură cu acest aspect, arăt că, dacă este dusă la cap așa cum este planificată, relaxarea fiscală pune o constrângere de neocolit pentru politica monetară. Regretabil, această constrângere ar face politica monetară indisponibilă, parțial și temporar. Așa cum s-a văzut în trecut în România și în alte economii emergente, o astfel de „pierdere” a politicii monetare poate fi rezultatul inevitabil al unui anumit context macroeconomic, de exemplu atunci când există intrări mari de capitaluri. Dar este inadmisibil ca „pierderea” să fie o consecință directă a politicii fiscale, mai ales în timpurile dificile pe care le trăim la nivel mondial.

1.    Relaxarea monetară: singura economic necesară și posibilă   

În articolul publicat pe 19 iunie am arătat că, (i) ratele dobânzilor egale cu zero în țările dezvoltate și (ii) creșterea economică la rate mai mari ca cele potențiale în România, așa cum se întâmplă de ceva timp, ar putea duce la pierderea ratei dobânzii ca instrument de politică monetară, ca în perioada 2006-2008 (Croitoru, 2015). Această pierdere apare din cauză că, pe de o parte, rata dobânzii ar trebui redusă pentru a evita intrări masive de capitalurilor străine private, iar pe de altă parte, rata dobânzii ar trebui crescută, pentru a evita apariția inflației după ce gap-ul negativ al PIB se va închide, cel mai târziu în 2016 (PIB actual va deveni egal cu cel potențial).

Am subliniat însă că, spre deosebire de perioada 2006-2008, în economia noastră, ca și în alte economii din UE, se întâmplă de câțiva ani ceva special care ar putea preveni pierderea ratei dobânzii ca instrument de politică monetară. Acest „ceva special” este procesul de reducere masivă a deficitului de cont curent (deficitului de economisiri). Reducerea are loc atât prin apariția persistentă a unui excedent de economisiri în sectorul privat încă din 2009, cât și prin diminuarea graduală a deficitului bugetar în ultimii ani.

De la 13,4 la sută din PIB în 2007, deficitul de cont curent s-a redus la 0,4 la sută din PIB în 2014. În opinia mea, procesul este departe de a se încheia. Atât în sectorul privat, cât și în sectorul bugetar continuă să acționeze forțe care crează perspectiva reducerii deficitului de cont curent sau chiar a trecerii lui în surplus.

În sectorul privat, forța care explică apariția sustenabilă a excedentului de economisiri este „procesul de punere în secundaritate”, pe care l-am definit și explicat într-un studiu detaliat (Croitoru, 2015). În esență, acest proces are ca rezultat creșterea înclinației spre economisire. În sectorul public, dată fiind atingerea țintei de deficit structural de 1 la sută din PIB potențial încă din 2014, forța care asigură reducerea în continuare a deficitului bugetar sau chiar apariția unui surplus este creșterea producției, care reduce gradual, până la dispariție, gap-ul negativ al PIB. Cu alte cuvinte, această forță este chiar reducerea și, eventual, dispariția spațiului pentru relaxare fiscală. Astfel, orice creștere a deficitului bugetar peste nivelul rezultat din nevoia de a menține deficitul structural la 1 la sută din PIB potențial este nesustenabilă (Nota 2).  

Pe măsură ce forțele menționate acționează împreună, România va ajunge să aibă excedent de economisiri, adică surplus de cont curent, chiar și după ce gap-ul PIB se va închide.

Convergerea către un excedent de economisiri a generat și încă generează presiuni pentru reducerea ratei naturale a dobânzii. Cu toate acestea, ratele dobânzii de pe piața monetară au fost, din 2013 și până în prezent, mai mici ca rata naturală. Acest rezultat  reflectă combinația dintre prăbușirea deficitului de cont și politica BNR de reducere a ratei dobânzii de politică monetară și de gestionare a lichidității. Așa se explică, măcar parțial, de ce PIB a crescut cu rate actuale mai mari ca cele potențiale în 2013, 2014 (Nota 3) și în prima parte a lui 2015.

În absența relaxării fiscale, probabil că deficitul de cont curent se va reduce și în anii 2015 și 2016, împingând rata naturală a dobânzii la niveluri și mai mici, eventual sub media ratelor dobânzii de pe piața monetară. Astfel se va crea necesitatea ca BNR să reducă rata dobânzii suficient pentru a nu încetini creșterea economică în perioada care a mai rămas până la închiderea gap-ului negativ al PIB. Astfel, închiderea gap-ului respectiv s-ar realiza la un nivel relativ scăzut al ratei dobânzii de politică monetară. Acest rezultat este dezirabil, deoarece reduce puterea cu care acționează constrângerea dată de nivelul redus al ratelor dobânzii în țările dezvoltate.

Concluzia analizei de mai sus este aceea că, până la închiderea gap-ului PIB, singura politică care a avut și încă ar putea avea nevoie de relaxare este politica monetară. Spațiul pentru relaxarea politicilor a reapărut după criză, în 2009, crescând până în 2012 și scăzând de atunci, cu șansa de a se epuiza cel mai târziu în 2016. Cauza care a determinat ca spațiul de relaxare în toată perioada din 2009 încoace să aparțină în întregime politicii monetare (Nota 4) este poziția prociclică a politicii fiscale înainte de criză. Cel mai recent ciclu de relaxare monetară a început în august 2013, adică în anul în care deficitul de cont curent s-a prăbușit la 0,8 la sută din PIB. El a fost însă încheiat prematur în trimestrul al doilea din 2015, din cauza politicii fiscale.

In conditiile mentionate, continuarea ciclului de reducere a ratei dobânzii, eventual dublat și de reducerea rezervelor obligatorii, ar fi permis BNR să evite pierderea ratei dobânzii ca instrument de politică monetară, in viitor. Presupunând că nu ar fi apărut șocuri timpurii în anticipațiile inflaționiste ancorate deja la niveluri reduse, creșterea ratei dobânzii ar fi putut fi reluată odată ce PIB actual ar fi depășit nivelul potențial, probabil în bună sincronizare cu unele bănci centrale din țările dezvoltate.

Din păcate, ignorând total evoluțiile cererii interne, contului curent, perspectivele acestora, interacțiunile dintre ele și consecințele lor asupra gap-ului PIB, guvernul a decis o relaxare fiscală nejustificată economic. Reducerea TVA la alimente și băuturi nealcoolice de la 24 la 9 la sută a făcut necesar ca, pentru anul 2015, în loc de un deficit de 1,2 la sută din PIB, compatibil cu deficitul structural de 1 la sută din PIB, să se accepte 1,5 la sută din PIB (Nota 5). În acest fel, închiderea gap-ului negativ al PIB s-a accelerat, cu costul îndepărtării de la ținta de deficit structural atinsă în 2014.

Noul Cod Fiscal este bun în principiu, deoarece dă mai mare claritate și coerență regulilor. Problema majoră  vine de la cele șase măsuri care depășesc spațiul existent pentru relaxare, riscând să ducă deficitul bugetar la 4,6 la sută în 2016 și la 5 la sută în 2017 (Dumitru, 2015). În plus, s-a planificat o creștere substanțială a salariilor în sectorul bugetar. Aprobarea Codului Fiscal cu un procent de aproape 100 la sută în parlament a creat baza ca cele șase măsuri să fie incorporate în politica monetară, ceea ce a dus la stoparea ciclului de relaxare monetară. Astfel, politică fiscală a schimbat dramatic constrângerile pe care le avea politica monetară, cu consecințe negative pentru cadrul macroeconomic.

2.    Constrângerea impusă politicii monetare de relaxarea fiscală

Pentru a înțelege constrângerea adăugată de relaxarea fiscală politicii monetare și modul în care aceasta ar putea duce la scoaterea parțială și temporară din joc a politicii monetare, este util să discutăm legătura dintre relaxarea politicilor și producția potențială.

În principiu, spațiul pentru relaxarea politicilor monetare și/sau fiscale este dat de gap-ul PIB. Dacă acesta este negativ (PIB actual este mai mic decât cel potențial), există spațiu pentru relaxarea politicilor (adică pentru politici anti-ciclice). Relaxările celor două politici nu pot depăși, separat sau împreună, spațiul disponibil pentru relaxare, fără ca inflația să se accelereze, iar contul curent să se deterioreze.

Când gap-ul PIB este egal cu zero, nu există spațiu pentru relaxare. În acest caz, o încercare de relaxare a politicii fiscale va fi imediat sancționată de o politica monetară care țintește inflația. În principiu, întărirea politicii monetare („sancționarea”) se face prin creșterea ratei dobânzii, dar și prin alte instrumente ale băncii centrale (de ex., intervenții pe piața valutară sau gestionarea lichidităţii), dacă țintirea nu este strictă. Întărirea politicii monetare va reduce cheltuielile private, compensând creșterea cheltuielilor (Nota 6) generată de relaxarea fiscală.

Relaxarea fiscală, așa cum este planificată acum, depășește spațiul disponibil și grăbește închiderea gap-ului PIB. Nu numai că nu mai rămâne spațiu pentru relaxarea politicii monetare, dar odată ce gap-ul s-a închis, politica monetară va trebui întărită (o relaxare cu semnul minus), astfel încât relaxarea fiscală (cu plus) adunată cu întărirea monetară (cu minus) să dea zero. În acest fel, politica fiscală a adăugat o constrângere pentru politica monetară.

Până aici, lucrurile par să poată fi reparate: o relaxare nesustenabilă de politică fiscală va fi corectată printr-o întărire a politicii monetare. Numai că întărirea politicii monetare s-ar putea dovedi imposibilă, dacă se ține cont și de constrângerea dată de nivelul redus al ratelor dobânzii de politică monetară din țările dezvoltate.

Cele două constrângeri duc politica monetară într-un colț. Ratele reduse ale dobânzii în țările dezvoltate (prima restricție) cer reducerea ratei dobânzii de politică monetară în România pentru a evita intrările masive de capitaluri atrase de diferențialul ratelor dobânzilor (Nota 7). Așa cum s-a văzut în perioada 2006-2008, aceste capitaluri alimentează o combinație distructivă: pe de o parte apreciază leul, iar pe de altă parte, alimentează inflația și anticipațiile inflaționiste (nu prin deprecierea leului, cât prin efectul de stimulare a creşterii PIB peste nivelul potenţial). În schimb, relaxarea fiscală (noua restricție) face necesară creșterea ratei dobânzii, pentru a evita accelerarea inflației imediat ce efectul deflaționist temporar direct al reducerii TVA va dispărea (Nota 8).

Rezultatul final al acestei combinații de restricții este pierderea instrumentului numit rata dobânzii. Pe perioada pierderii instrumentului, din punct de vedere operaţional, ar fi ca și când am fi intrat în zona euro, dar nu am avea euro ca monedă. Se poate spune că dacă în ceea ce privește prima restricție nu aveam ce face, în ceea ce o privește pe cea de-a doua, ne-am făcut-o cu mâna noastră.

3.    Un scenariu încă posibil

Având acest rezultat stabilit, să analizăm ce s-ar putea întâmplat dacă, s-ar evita relaxarea fiscală prin reducerea impozitelor de la 1 ianuarie 2016 (sau poate chiar mai devreme) și creșterea salariilor personalului bugetar.

Înainte de reducerea TVA la alimente și băuturi nealcoolice, ca și acum, PIB actual era mai mic ca cel potențial, creând spațiu exclusiv pentru relaxarea politicii monetare, așa cum am arătat în prima secțiune. Deoarece colectarea impozitelor s-a îmbunătățit, reducerea TVA la alimente și băuturi nealcoolice ar lăsa deficitul fiscal la nivelul anului 2014, adică la 1,5 la sută din PIB. Astfel, dacă surplusul sectorului privat ar rămâne la nivelul anului anterior, atunci, în lipsa altor modificări în politica fiscală, deficitul contului curent ar putea rămâne la 0,4 la sută din PIB. Mai mult, dacă investițiile publice se vor realiza în aceeași proporție față de program ca și anul trecut, nu ar fi exclus să apară un surplus de cont curent încă din 2015. Aceasta ar putea reduce rata naturală a dobânzii sub nivelul ratei medii a dobânzilor de pe piața monetară, probabil ea însăși mai mică decât în prezent.

În aceste condiții, relaxarea politicii monetare ar fi în continuare necesară. BNR ar trebui să reducă dobânda de politică monetară la nivelul ratelor dobânzilor din piața monetară. Cu alte cuvinte, în absența unei relaxări fiscale suplimentare introdusă prin Codul Fiscal sau prin creșterea salariilor din sectorul bugetar, BNR ar putea relua ciclul relaxării înainte de închiderea gap-ului PIB. Relaxarea monetară ar fi nu numai necesară din perspectiva stimulării producției, dar și posibilă, având în vedere că anticipațiile inflaționiste sunt ancorate la niveluri scăzute.

Evident, scenariul prezentat mai sus va putea fi verificat în practică dacă nu se va continua cu relaxarea fiscală. Chiar și în cazul regretabil în care s-ar continua cu relaxarea, scenariul nostru nu rămâne total neverificabil. Țări care nu au făcut mișcări bruște spre relaxarea fiscală, ca Polonia, care, de asemenea, pare să se îndrepte spre un surplus de cont curent, vor urma politici monetare care vor fi aproximări bune pentru ceea ce ar fi putut fi în România. Poate că profilul ratei dobânzii de politică monetară în Cehia, țară care a înregistrat un excedent de economisiri încă din 2014, este deja o anticipare a profilului traiectoriei ratei dobânzii de politică monetară care ar fi putut fi văzută în România.

În concluzie, ne aflăm la o bifurcație. Am putea încă să intrăm pe calea excedentului de economisiri (surplusului de cont curent), care să facă necesară relaxarea politicii monetare pentru o perioadă. Această abordare ar fi în linie cu constrângerea dată de nivelul redus al ratelor de politică monetară din țările dezvoltate. Așa am putea relua creșterea ratei dobânzii de politică monetară sincronizându-ne într-un grad mai favorabil cu țările dezvoltate.  

Din păcate, relaxarea fiscală ar putea da brânci economiei pe cealaltă cale a bifurcației. Știm ce probleme apar pe acestă cale nerecomandabilă, căci am bătătorit-o înainte de 2008: deficit bugetar mare, pericole la adresa stabilității macroeconomice, deflație temporară înșelătoare în ceea ce privește formarea anticipațiilor (asta este în premieră) și, nu în ultimul rând, pierderea ratei dobânzii ca instrument de politică monetară.

Poate că atunci când a spus, pe 6 august, că trebuie să „redefinim politica monetară” după ce vedem „câtă relaxare monetară mai încape alături de relaxarea fiscală” (Isărescu, 2015), guvernatorul Isărescu s-a gândit, ca și mine în acest articol, că încă mai este posibil ca rațiunea să învingă.


Lucian Croitoru este consilier al guvernatorului BNR.



Note:
1.  Pentru a evita orice neînțelegere, precizez de la început că un guvern ales democratic are dreptul să reducă impozitele sau să crească cheltuielile după cum dorește. Totuși, acest lucru nu trebuie să ducă, fie și involuntar, la anularea unor instrumente ale politicii monetare, necesare pentru atingerea obiectivelor asumate în societate.

2.  Să nu uităm că însăși ținta de deficit structural nu este setată la zero, adică la echilibru.

3.  Rata actuală și cea potențială au fost egale în 2014.

4.  Aici prin relaxare fiscală înțelegem creșterea deficitului bugetar.

5.  Comisia Europeană a fost de acord cu introducerea unui ajustor care să permită lărgirea deficitului bugetar cu 0,25 la sută din PIB în cazul creșterii absorbției de fonduri europene.

6.  Aceste cheltuieli pot fi guvernamentale sau private. Acestea din urmă cresc dacă se reduc impozitele. În final, o relaxare fiscală poate duce la creșterea cheltuielilor guvernamentale, la creșterea cheltuielilor sectorului privat, sau a amândurora, depinzând de modul în care a fost relaxată politică fiscală.

7.  Și de contextul macroeconomic în general bun al economiei românești.

8.  În fapt, în termenii inflației lunare, efectul deflaționist al reducerii TVA de la 24 la 9 la sută la alimente și băuturi nealcoolice a dispărut încă din iulie 2015. De la lună la lună, de acum încolo se va vedea o creștere a prețurilor (cu excepţia lunii ianuarie 2016, moment la care este prevăzută activarea măsurilor fiscale incluse în Codul fiscal). Efectul deflaționist se va vedea mai mult timp doar la nivelul inflației anuale, care, prin modul de calcul, poartă șocul deflaționist al reducerii TVA timp de patru trimestre.     


Bibliografie:












[P] JYSK Romania plateste 15 lei / zi pentru tichetele de masa ale angajatilor sai

JYSK Romania, parte a grupului scandinav JYSK Nordic, unul dintre cei mai mari retaileri de mobilier si decoratiuni interioare din Europa, a majorat, incepand cu data de 1 decembrie 2016, valoarea tichetelor de masa acordate angajatilor sai. Astfel, valoarea nominala a unui tichet de masa a ajuns la 15 lei, suma maxima prevazuta de lege.
7750 vizualizari
  • -1 (9 voturi)    
    Catre redactia Hotnews (Luni, 10 august 2015, 16:10)

    RaduMischie [utilizator]

    Eu as sugera celor de la Hotnews sa mearga si pe la Ministerul Finantelor si ANAF si sa ceara o opinie de la conducatori (ministru, seful ANAF, vreun consilier mai rasarit, ceva). Sa ne spuna si dansii de ce e buna scaderea de fiscalitate.
    Ca, din partea BNR vad periodic asemenea materiale. Ma rog, sunt tehnice si nimeni nu are rabdare sa le citeasca. Dar, din pacate, avem o singura tabara care se exprima cu argumente tehnice, in timp ce de la cealalta nu vedem decat generalitati (ca sa fim blanzi in exprimare).
    • +4 (4 voturi)    
      De ce crezi (Luni, 10 august 2015, 17:26)

      Bogdan_100 [utilizator] i-a raspuns lui RaduMischie

      ca vei avea rabdarea sa citesti materialele de la MF sau ANAF (?). Materialul are doar trei pagini, sau ai invatat sa-ti spuna la TV cineva ce sa gandesti si citirea a trei propozitii te extenueaza.
      • -1 (7 voturi)    
        Hai ca te arunci (Luni, 10 august 2015, 17:56)

        RaduMischie [utilizator] i-a raspuns lui Bogdan_100

        Cocosel, mi se rupe de ce spune Croitoru, ca sunt sigur ca el o tine langa cu macro-stabilitate si alte cele.
        La fel, o sa mi se rupa si ce-o sa zica Teodorovici, Gelu Diaconu, pentru ca aia o sa o tina langa cu reducerea fiscalitatii ca motiv pentru crestere economica, etc.
        Tot ce spuneam eu - si n-ai priceput tu, dar te-ai aruncat sa comentezi si sa dai "minus" - e ca, din punct de vedere jurnalistic, problema e debalansata. Pentru ca primim argumente tehnice doar de la BNR. As vrea sa vad argumente tehnice si de la MFP/ANAF. Nu ca le-as citi pe alea, dar poate ar fi unii interesati sa vada si cealalta fateta a problemei.
        Hai, da-i cu "minus" acum, ca nu sunt in stare sa citesc un material, dar cer si altele ca sa ma aflu in treaba.
    • +2 (4 voturi)    
      Pai e simplu (Marţi, 11 august 2015, 11:42)

      bogdan1477 [utilizator] i-a raspuns lui RaduMischie

      Pentru ca la MF nu exista cineva care sa poata veni cu argumente tehnice credibile. E la mintea cocosului ca daca maresti salariile cu 50-70% si concomitent scazi tva cu 5%, in 2 ani ajungi la deficit peste 3%. Argumente vin doar dinspre Ponta, care calculeaza ca daca in iunie 2015 ANAF a colectat cu 50% peste iunie2014, asha va fi tot anul, ba mai mult cresterea va fi de 10-20% peste luna anterioara la infinit. ori cu asha ceva nu prea ai cum deveni prea tehnic, ca se prinde si asistatul social ca macane.

      Iar ANAF a avut deja ceva puncte de vedere care contrazic argumentele lui Ponta.
      • +2 (2 voturi)    
        Corect (Marţi, 11 august 2015, 15:08)

        RaduMischie [utilizator] i-a raspuns lui bogdan1477

        Nici eu nu cred ca la MF/ANAF gasesti pe cineva cu argumente credibile. Dar pentru demers jurnalistic ar merita incercat.
        In rest, eu cred ca o scadere a fiscalitatii ar fi benefica. Poate nu asa radicala din prima, ca sa nu-ti puna veniturile bugetare in cap. Dar, cu infrastructura proasta, cu politicieni prosti, macar cu o fiscalitate mai redusa sa ne laudam si noi.
        Dar, in stilul romanesc, o dau cu bata in balta, cu cresterea salariilor bugetarilor, in acelasi timp.
        • 0 (0 voturi)    
          eu stiu? (Miercuri, 12 august 2015, 15:44)

          bogdan1477 [utilizator] i-a raspuns lui RaduMischie

          Avind deja crestere de 5% nu cred ca e indicat sa mai pui alte paie pe foc. Altfel, vei ajunge la crestere de 8% in 2016 si inflatie 8% in 2017 cu crestere de 1%... Cresterea economica bazata pe consum din import nu poate tine mult.
          Eu daca as fi guvernul romaniei si as avea niste bani in plus, mai degraba as face citeva autostrazi, la lipsa lor ne omoara. Gindeste-te ca tot ce se transporta prin Romania, e cu medie de 30-40 km/h prin hortoape; iar in afara e cu 120 km/h pe uatostrada. Ceea ce inseamna ca transportatorul roman are nevoie de 3 tiruri in loc de unul pentru a transporta aceeasi marfa... 3 tiruri, 3 soferi, de asigurari, 3 rovignete si tot asha. Si dupa aia ne miram de ce preturile la noi sunt mari si de ce nu vin strainii sa deschida fabrici mai departe de cluj....
      • 0 (0 voturi)    
        Intrebari . (Marţi, 11 august 2015, 18:47)

        Moneda [anonim] i-a raspuns lui bogdan1477

        Dar daca tai spagile ascunse in plafonul de investitii ( 20-30% ) si in achizitiile bugetare - de exemplu , cele legate de medicamente etc - nu crezi ca raman suficienti bani care sa poata fii folositi la scaderea taxelor si astfel nu se intra in niciun deficit ?
        • +1 (1 vot)    
          nu cred (Miercuri, 12 august 2015, 16:05)

          bogdan1477 [utilizator] i-a raspuns lui Moneda

          In primul rind investitiile in 2015 tind veritiginos spre 0. De aia si face prim-plagiatorul excedent...

          din 2008 pina-n 2015, pe primele 6 luni din fiecare an, cheltuielile de capital au evoluat asha:

          11 mld, 8 mld lei, 6 mld, 8 mld, 8 mld, 7 mld, 4.8 mld, 3.8 mld.

          Adica s-au taiat de tot, inclusiv comparativ cu perioada de criza profunda, cind de bine de rau tot se faceau 50-100 km de autostrada pe an.

          Acu sa vedem ce ne sopune matematica de nivel de examen de capacitate:
          1. mergind pe regula de 3 simpla, se asteapta investitii de vro 1.8 mld eur. 30% din 1.8 mld e 0.5 mld eur.
          2. S-a colectat din TVA in primele 6 luni 29 mld lei, adica 6.5 mld eur, estimat la 13 mld eur anual. scazind TVA la 19%, gaura e de 2.7 mld eur doar de aici. Chiar daca sa zicem ca jumate din suma asta se intoarce din reducerea evaziunii si din conformarea voluntara, tot raman 1.5 mld eur gaura. Adunat cu cresterile de salarii, iese o veselie generala. Asta ca sa nu mai vorbim despre cum scadem noi spaga de la 30% la 0% in 2 saptamini.

          Asha ca povestea asta cu scazutul spagii, ramane tot o poveste de adormit copiii. Dar daca poporul vrea neaparat sa se comporte ca un copil de 5 ani care la vederea unei ciocolate nu-l mai intereseaza ce va fi miine, nu e bai. Ne mai dam o data prin veselia gen 2007-2008, dupa aia ne mai dam o tura prin taieri de salarii, si tot asha. Pina pricepe tot romanul sa se fereasca de politicienii care maresc salarii cu 70% si scad TVA cu 25%.
    • 0 (0 voturi)    
      Cei mai rau decat rau (Marţi, 11 august 2015, 21:39)

      Ezechiel [anonim] i-a raspuns lui RaduMischie

      daunator lucru in Romania de astazi este agresivitatea insotita deseori de dusmanie : femei contra barbati, tineri contra batrani, unguri contra romani, Cluj contra Craiova si amandoi contra Bucuresti etc.
      “Probabil că a reprezentat un avantaj în perioada oamenilor cavernelor pentru a avea mai multă mâncare, mai mult teritoriu sau un partener”, însă acum ameninţă să ne distrugă tzara, fibra natzionala, Romanismul. Mai ales agresivitatea clasei politice( incluzand aici implicarea justitiei in politica) este deosebit de corosiva Ura promovata de dreapta politica indeosebi, ca arma de campanie electorala, (impinsi de la spate de P.P.E.), ne va cauza mult rau noua, romanilor. Vom avea greutatzi mari in a pune piatra peste piatra, in a construi, in a ne dezvolta .
      “Agresivitatea ar trebui înlocuită de mai multa empatie care ne aduce la un loc”, într-o stare de suportabilitate reciproca si intelepciune. Dreapta ar avea cu sigurantza de castigat politic Trebuie sa ne trezim ! Aceasta ura indusa de P.P.E. si apatrizi este menita sa ne tzintuiasca in subdezvoltare!
  • +3 (3 voturi)    
    politica monetara vs. politica fiscala (Luni, 10 august 2015, 16:11)

    athos64 [utilizator]

    Articolul Dv. reprezinta si o pledoarie indirecta pentru una din cele doua situatii:

    - politica fiscala sa fie in aceeasi mana cu cea monetara, sau:
    - disparitia notiunii de emitent monopolist de moneda si a notiunii de politica monetara.

    De fapt, intreaga problematica este generata de inadecvarea continua a emisiunii de bani, lucru inevitabil intr-o lume in care aceasta reprezinta o actiune arbitrara si nu una generata de piata.
  • +3 (5 voturi)    
    Texte . (Luni, 10 august 2015, 16:54)

    Moneda [anonim]

    Adica , noi salarii grase si voi , chibitii , la treaba . Prosperitatea aparatului de stat din care face parte si BNR , chiar daca aceasta invoca alt statut , sta pe taxe mai mari . stie oricine asta .
    • -2 (4 voturi)    
      totusi BNR nu "traieste" din impozite si taxe (Luni, 10 august 2015, 19:13)

      Nicu Paleru [anonim] i-a raspuns lui Moneda

      nu confundati oalele, va rog.
      BNR nu isi acopera cheltuielile de personal din impozite si taxe colectate din economie sau de la cetateni, ci are venituri proprii si sunt consistente. Puteti arunca o privire pe situatiile financiare, inainte de a da cu bata-n balta. Asa ca n-as pune in aceeasi palarie BNR cu aparatul de stat, bugetofag.
      • +4 (4 voturi)    
        Aduce bani de-acasa BNR-ul (Marţi, 11 august 2015, 9:51)

        syr [anonim] i-a raspuns lui Nicu Paleru

        Si de unde are bani BNR? din profitul podgoriei de la Dragasani?? Sa fim seriosi, absolut tot ce face BNR face din bani publici! Chiar si rezervele bancilor (private) devin bani publici prin monopolul instituit in favoarea BNR, prin rolul sau institutional...BNR este o autoritate publica, asa ca orice ban ajunge la dumneaei prin efectul legii devine resursa publica, originea ei poti sa o numesti cum vrei, taxe, impozite, prelevari, rezerve, dobanzi din jucarea lor pe pietele internationale, taxe de autorizare, de functionare, etc...toate sunt prelevari obligatorii prin lege, iar bancutza are monopol pe ele (nu e singura, fireste, mai sunt si ASF, ANRE si alte autoritati care stau pe post de closhti la portile unui sistem si ii taxeaza pe toti cei care vor sa intre in sistem). Asa ca fine finale toti banii care se invartesc in BNR (salarii, bonusuri, intretinere, achizitii, etc.) si pe care ii invarteste BNR (plasamente, jocuri din dobanzi, etc.) sunt bani publici....
      • +2 (2 voturi)    
        Pana la urma (Marţi, 11 august 2015, 9:56)

        Aerolaur [utilizator] i-a raspuns lui Nicu Paleru

        BNR traieste tot din banii nostri. Daca va incalzeste cu ceva, ca nu-i primeste sub forma de taxe si impozite, ci de dobanzi si comisioane...
      • +1 (1 vot)    
        Replica . (Marţi, 11 august 2015, 12:43)

        Moneda [anonim] i-a raspuns lui Nicu Paleru

        Nu este necesar sa ai fila bugetara ca sa te chemi bugetar . BNR , prin statut , are monopol asupra unor operatiuni si trage comisioane in numele statului , unde si varsa o parte din profit . Adica , statul nu ia el direct banii ca sa-i redistribuie prin buget catre BNR , ci lasa banca sa faca acest lucru direct .
  • +3 (5 voturi)    
    nasol (Luni, 10 august 2015, 23:18)

    LaurentiuCatrina1 [anonim]

    de bine de rau astia de la guvern si-au respectat indicatorii pe care i-au avut de indeplint.
    meseriasii de la bnr n-au nimerit in 25 de ani vreodata singurul lor indicator de realizat.
    • -1 (3 voturi)    
      nasol de oriunde am apuca acest cf, (Marţi, 11 august 2015, 0:05)

      padrepadrone [utilizator] i-a raspuns lui LaurentiuCatrina1

      pentru ca se aplica unei economii de piata de stat, nicidecum libere sau pe langa.
      Suntem saraci rupti in fund, dar ne scoatem ochii cu celebra stabilitate duduitoare macro, ieftin
      Poate ca dl Croitoru are dreptate pe subiect, dar omite senin specificul si originea de intentie a acestui cod fiscal politic: noi dam/promitem, voi il puneti in aplicare(ca noi vom fi pa), iar reactia strazii la viitorele alegeri va evalua doar promisiunile, caci asa merge treaba la noi..
      Laudabil pana la lacrimi efortul tuturor de a intelege ceva construnctiv din acest mega proiect pur politic: dupa taxa pe stalp si alte bazaconii bugetofage, acum o abrogam si marim salariile la bugetari.....coane Fanica, doar atata, ca doar d-aia traim in RO demo si populata(dupa modelu usele, adica socialist si liberala sincron!)
  • +1 (1 vot)    
    Opinii valide de stabilitate monetara (Luni, 10 august 2015, 23:54)

    Horatiu [anonim]

    Dle Croitoru, aveti dreptate cand va exprimati ingrijorarea din perspectiva unui economist de politica monetara. Cu siguranta ca relaxarea fiscala folosita iresponsabil, populist (ex.deficit bugetar) poate conduce la distrugerea macrostabilitatii monetare, greu castigata. Nu cred in relaxarea monetara tocmai datorita structurii sectorului financiar-bancar (va place, nu va place, mediati un sector mai mult de retail si mai putin unul investitional-acceptabil si unul cu forme speculative dar investitional). Din acest motiv, din perspectiva unui model de crestere macroeconomica, singurul spatiu ce ramane la dispozitie este o relaxare fiscala. Este mult mai probabil ca relaxarea fiscala sa genereze un imbold investitional (implicit creare de locuri de munca) decat relaxarea ratei dobanzii. Foarte probabil ca anticipati un risc al unor fluxuri de capital ce nu pot fi controlate insa Romania va trebui sa recupereze ecartul unor 4-5 cicluri economice. Avem nevoie de minim 2 cicluri economice de stabilitate monetara dar si un regim fiscal favorabil formarii de capital autohton. Daca economisirea dintr-un regim fiscal favorabil se va duce in investitii efectuate de mediul privat (f probabil capitalul autohton), atunci mai recuperam din ecart. Credeti ca o rata a dobanzii mai favorabile ar duce la investitii? Nu, din contra am mentine austeritatea investitionala. Nu putem vorbi de competitivitatea unei economii daca nu avem acumulare de capital pt investitii. A pierde acest culoar ar fi o eroare majora. Ceea ce asteptam de la BNR (dvs. in special) si Consiliul Fiscal (Ionut Dumitru,in special) sa veniti cu argumente in studii (nici ce aveti publicat pe site-ul BNR, nici ce a comunicat Consiliul nu sunt fundamentate de studii serioase-sunt pareri) in care analizati riscurile unor socuri in cazul unei relaxari fiscale fara cap. Nu puteti sa afirmati ca sunteti de acord cu Codul Fiscal dar ca se pune in pericol macrostabilitatea fara studii serioase de risc.
  • +4 (4 voturi)    
    macro... (Marţi, 11 august 2015, 10:46)

    demaGOGU [utilizator]

    ...suntem "stabilizati".

    la nivel micro, destructurati si fara economie.

    benere continua,pe lefuri uriase!, politica strutului.
    • 0 (0 voturi)    
      Pia la nivel micro e treaba guvernului (Marţi, 11 august 2015, 15:51)

      bogdan1477 [utilizator] i-a raspuns lui demaGOGU

      Ce vrei, sa vina BNR si sa privatizeze mastodontii de stat care nu platesc taxe si impozite niciodata, ba mai mult primesc bani de la buget ca sa supravietuiasca?
      Guvernul se ocupa de amanunte, BNR e interesata doar de stabilitatea monedei, inflatie, flux de capital, deficit de cont curent, si alte chestii din astea.
  • -1 (3 voturi)    
    Chiar asa? (Marţi, 11 august 2015, 13:37)

    dice [anonim]

    Intr-o tara indobitocita de saracie va opuneti relaxarii fiscale?
    Ajung oamenii niste animale, o gloata gata de razbunare, chiar vreti asta?
    Pai ca prima masura ar trebui salariu minim de 500 de euro si dupa aia mai vorbim.
    Dar voua, BNR-ului, va pasa de Banci nu de oameni.
    Chiar asa, ati permis creditarea in bataie de joc in anii 2006-2008, a platit cineva de la BNR?
    Sau bagati iar placa cu voi n-aveti nicio vina?
    Mai bine ati confisca averile ilegale si ar fi bani gramada.
    Sau cererea asta n-o intelegeti?
  • -1 (3 voturi)    
    La BNR si FMI sunt contabili de CAP. (Marţi, 11 august 2015, 14:48)

    gv [utilizator]

    La BNR, ca si la FMI, sunt doar contabili de CAP, care nu sunt in stare sa gandeasca nici un model economic, ei nu sunt in stare sa lucreze decat cu regula de 3 simpla.
    S-a vazut asta si la scadrea CAS-ului, si la scaderea TVA la alimete, dupa care incasarile la buget din aceste taxe au crescut, in loc sa scada cum urlau ei.
    Ei nu iau in considerare nici cresterea incasarilor din cresterea consumului, nici din scaderea evaziunii, nici scaderea cheltuielilor statului cu TVA-ul.
    Nu stiu decat sa urle ca 1 punct de TVA = n miliarde de lei pierdutem ca si cum ar fi la CAP, nu intr-o economie de piata, a caror complexitate ii depaseste.
  • +2 (2 voturi)    
    Investitii NU, pomeni DA ! Dacia/Renault adieu! (Marţi, 11 august 2015, 15:50)

    Plagarus [utilizator]

    Slovacia este o forta a industriei auto, cu un milion de masini construite anual, inclusiv modele scumpe precum Audi Q7.
    Jaguar Land Rover a semnat o scrisoare de intentie cu autoritatile slovace pentru a construi o uzina auto in vestul tarii. Productia ar trebui sa inceapa in 2018 si capacitatea anuala va ajunge la 300.000 masini/an, scrie Reuters. Presa a scris ca JLR ar fi avut discutii si in Romania, in zona Brasovului, renuntand insa rapid din cauza infrastructurii. !!!!!!!!!!!!!?
  • 0 (0 voturi)    
    OBLIGATORIU (Miercuri, 12 august 2015, 14:02)

    jidanul [utilizator]

    Obligatoriu Codul Fiscal trebuie aplicat, la fel si Legea salarizarii unitare. De asemenea, trebuie urmarite aplicarea acestor reforme ca sa nu existe derapaje, privilegii si abuzuri. Scaderea fiscalitatii trebuie sa fie sustinuta de scaderea evaziunii fiscale si recuperarea prejudicilor financiare de la oricine care a atentat la banul public, indiferent ca dureaza 5, 10, 20, sau 25 de ani. Obligatoriu averile dobandite ilicit trebuie recuperate de la oamenii politici corupti, de la camatari, de la angajatii bancilor care au dat credite preferentiale unor corupti, de la traficantii de droguri, de tigari, de carne vie, manelisti si de la toti interlopii care bantuie localitatile Romaniei. Prea multe jigodii si javre au furat, talharit si jefuit banii romanilor iar in cazuri de acestea toleranta institutilor Statului Roman trebuie sa fie zero.


Abonare la comentarii cu RSS





ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Miercuri