Trecutul nu este o alta tara. Eram anul trecut, in luna iunie, la Chisinau, participam la o conferinta internationala despre totalitarism organizata de Fundatia Soros din Republica Moldova si de grupul de istorici din Comisia pentru analiza dictaturii comuniste din acea tara. Am fost invitat, intr-una din seri, impreuna cu istoricul basarabean Igor Caşu, la o emisiune de televiziune, moderata de cunoscuta jurnalista Natalia Morari. Ne-am trezit fata in fata cu doi nostalgici ai bolsevismului, negationisti lipsiti de orice urma de jena, gata sa justifice ororile deportarilor in masa si sa jignesca memoria celor cazuti victime unui regim barbar intemeiat pe o ideologie a resentimentului, a exclusivismului si a exterminismului social, cu certe implicatii de etnocid, deci de genocid. Cand noi vorbeam despre represiunile in masa, despre deportarile menite sa duca la “purificare sociala”, cei doi ne replicau invocand pretinsele abuzuri ale”Romaniei burghezo-mosieresti”. Este vorba de lozinci scoase de la naftalina, de placi de gramofon stricate, utilizate ad nauseam pentru a sustine pozitii de un cinism netarmurit. Igor si cu mine le-am raspuns fara a ne pierde cumpatul, desi, trebuie sa recunosc, era o teribila incercare a rabdarii noastre. Nu vorbeam pentru ei, acei oameni erau surzi din punct de vedere etic, ci pentru cei care urmareau emisiunea, pentru cei care reproba si desfid obscenitatea elogierii bolsevismului, in oricare dintre incarnarile sale.
Comisia de la Chisinau a avut propria istorie, comparabila pana la un punct cu aceea a Comisiei Prezidentiale din Romania. Despre aceasta din urma scriu acum o carte care va apare, in engleza, la o cunoscuta editura universitara. Numitorul comun al atacurilor din Republica Moldova, ca si in Romania, era si ramane respingerea necesitatii unei asumari oneste a trecutului traumatic, romantizarea si minimalizarea experientelor totalitare, negationismul impertinent, ignoranta sistematic cultivata si indiferenta scandaloasa in raport cu victimele. In timpul conferintei, un grup de tineri mobilizati de PC al Moldovei, au manifestat in fata hotelului unde se desfasurau lucrarile, acuzandu-ne de “fascism”. A vorbi despre crimele comunismului, a le documenta de o maniera riguroasa, a deschide arhivele atata amar de vreme secretizate, a explora ramificatiile pe lunga durata ale distrugerii statului de drept, ale eliticidului organizat cu morbida patima, a genera un probatoriu istoriografic, credeau acesti demonstranti lobotomizati, inseamna a sustine fascismul. Se recurgea la acelasi tip de manipulari semantice ordinare precum cele utilizate in Europa de Est si Centrala in anii de dupa al II-lea razboi mondial, cand lideri democratici precum Iuliu Maniu ori Dinu Bratianu erau acuzati de simpatii fasciste. Orice ar crede diversii anti-anticomunisti, justitia morala este un imperativ al consolidarii democratice. Ea poate fi sabotata, dar nu poate fi interzisa. Constiinta istorica europeana nu poate ramane scindata la infinit. Catastrofa comunista trebuie cunoscuta si condamnata la fel ca si aceea fascista.
Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, cu sprijinul Konrad Adenauer Stiftung, împreună cu Fundaţia Soros România organizează dezbaterea Comisiile de analiză a trecutului comunist în Republica Moldova şi România, în data de 25 octombrie 2011, începând cu orele 17:30, în sala de conferinţe a IICCMER (Str. Alecu Russo, nr. 13-19, etaj 5, ap. 11).
La eveniment vor participa istoricii Igor Caşu şi Sergiu Musteaţă, membri ai Comisiei pentru Analiza şi Evaluarea Regimului Totalitar Comunist din Republica Moldova, şi Cristian Vasile şi Adrian Cioflâncă (membri ai Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România şi ai conducerii executive a IICCMER). Vorbitorii vor discuta provocările procesului complex de documentare şi asumare a crimelor unor regimuri totalitare în ţări în care nostalgia faţă de comunism este încă endemică, chiar şi în rândurile generaţiilor care nu au avut exprienţa directă a acestui teribil trecut. Discuţia va fi moderată de Bogdan Cristian Iacob, secretar al Consiliului Știinţific al IICCMER. Dezbaterea va fi deschisă de Dr. Holger Dix, director al reprezentanţei KAS din România şi Republica Moldova.
Citeste tot articolul si comenteaza pe Contributors.ro
