Ar fi regretabil ca, in cadrul discutiilor purtate la Viena si Bruxelles privind revitalizarea Tratatului privind fortele conventionale din Europa, sa se incerce "salvarea" acestui document important pentru securitatea europeana trecandu-se cu vederea neindeplinirea de catre Rusia a angajamentelor sale de la Istanbul cu privire la Republica Moldova. Revitalizarea tratatului amintit nu se poate face cu acest pret si va solicit sprijinul pentru a nu admite o asemenea nedreptate fata de statul meu, se arata in scrisoarea trimisa de presedintele interimar al R. Moldova Secretarului General al NATO.
Trupele ruse pe teritoriul statului nostru nu sunt doar o sursa permanenta de pericol la adresa securitatii Republicii Moldova, dar si de alimentare a separatismului transnistrean, dat fiind faptul ca liderii separatisti de la Tiraspol vad in prezenta trupelor ruse, dislocate in regiune, un suport moral, politic si material al actiunilor lor. In consecinta, trupele ruse pe teritoriul Republicii Moldova submineaza grav eforturile comunitatii internationale orientate spre reglementarea conflictului pe cale pasnica, argumenteaza presedintele moldovean in scrisoarea trimisa lui Anders Fogh Rassmusen.
Sunt ferm convins ca retragerea completa a trupelor ruse de pe teritoriul Republicii Moldova va crea premisele necesare pentru reglementarea conflictului transnistrean pe cale pasnica si va contribui, inclusiv, la consolidarea stabilitatii si securitatii in regiune, mai arata presedintele moldovean.
Mihai Ghimpu reaminteste ca au trecut 20 de ani de la proclamarea independentei Moldovei si, in ciuda faptului ca Rusia s-a angajat sa isi retraga trupele de pe teritoriul moldovean, ele continua "sa se afle in raioanele de est ale Republicii Moldova, violand normele de drept internationale si Constitutia Republicii Moldova, care interzice dislocarea de trupe straine pe teritoriul suveran si independent Republica Moldova".
Contextul actual, cu privire la revitalizarea discutiilor privind tratatul CFE (fortelor conventionale din Europa) si pregatirile pentru Summit-ul OSCE de la Astana, l-a facut pe presedintele moldovean sa ceara sprijinul NATO in aceste discutii. Scrisorea da in continuarea explicatia nemultumirii partii moldovene:
Ideea de a prezenta "principiul acceptului statului gazda" drept o substituire in textul Tratatului privind fortele conventionale din Europa a angajamentelor luate de Federatia Rusa la Istanbul in privinta retragerii trupelor ruse din Republica Moldova, nu este convingatoare. Acest principiu nu este unul nou, el fiind continut si in textul Tratatului privind fortele conventionale din Europa adaptat. Mai mult, el este continut si in Codul de Conduita al OSCE privind aspectele politico-militare ale securitatii si acest lucru nu a impiedicat Rusia sa-si mentina trupele ilegal in asa zisa republica transnistreana.
La Istanbul, Rusia s-a angajat sa-si retraga trupele intr-o perioada concreta de timp, pe cand "principiul acceptului statului gazda" nu presupune retragerea trupelor, ci aflarea lor in Transnistria cu acordul statului gazda. In consecinta, "principiul acceptului statului gazda" poate deveni o parghie de santaj in miinile Federatiei Ruse in relatiile cu Republica Moldova.
Federatia Rusa va putea santaja Republica Moldova in sensul ca, daca aceasta nu-si da acordul sau pentru prezenta militara rusa in Transnistria, atunci Rusia nu-i ramine altceva de facut, decit sa recunoasca Transnistria pentru a obtine "principiul acceptului statului gazda" de la pretinsa "republica moldoveneasca nistreana". Amintim ca in prezent Moscova sustine ca nu are nevoie de acordul Georgiei pentru a-si mentine trupele in Abhazia si Osetia de Sud, pentru ca are acordul acestor doua entitati nerecunoscute.
In sfarsit, Rusia va continua sa sustina ca dat fiind faptul ca "principiul acceptului statului gazda" se contine intr-un tratat, care se refera sa armamentele conventionale, principiul amintit se refera la trupele ruse dislocate in Transnistria, pentru ca acolo nu mai sunt arme conventionale.
Scrisoarea va duce la inrautatirea relatiei cu Rusia - analist politic
Scrisoarea catre Secretarul General al NATO va duce la o inrautatire a relatiei dintre R. Moldova si Rusia, spune un analist politic de la Chisinau, Victor Gurau, citat de Basa-Press, care califica acest gest ca unul electoral.
Gurau considera ca, presedintele interimar Mihai Ghimpu aplica lovitura de gratie primului ministru Vladimir Filat, iar declaratia de astazi a lui Ghimpu, este mai mult sau mai putin legata de presupusa intalnire dintre Vladimir Filat si Vladimir Putin, care este programata pentru ziua de 19 noiembrie. "Cred ca este vorba despre lupta electorala intre partidele componente AIE", a spus analistul politic.
"Pentru Republica Moldova relatiile cu Federatia Rusa vor evolua mai rau decat se poate. Noi ne dam bine seama si am fost martori cand declaratiile si documentele oficiale semnate de catre Mihai Ghimpu au starnit nemultumirea Moscovei. Iar reactiile nu s-au lasat asteptate - incercarile de a impune un nou embargo pentru produsele agricole, un embargo nedeclarat pentru importurile de vinuri. Evident ca si de aceasta data oficialitatile Moscovei vor da semnale concrete de nemultumiri. Toate aceste declaratii si actiuni duc la inrautatirea mai profunda a relatiilor dintre Republica Moldova si Federatia Rusa", a mentionat Gurau.
Analistul politic considera ca Secretarul General al NATO nu va lua nici pe departe acesta scrisoare in serios si nici nu va lua nici o masura in acest sens, deoarece NATO nu vrea sa-si riste relatiile sale cu Federatia Rusa. "Mi se creeaza impresia ca Mihai Ghimpu incearca prin actiunile sale sa torpileze intr-o masura oarecare relatiile politice si militare dintre Federatia Rusa si NATO. Nu cred ca NATO la momentul actual este dispus sa-si sacrifice relatiile proprii cu Federatia Rusa datorita faptului aflarii unui continget militar in Transnistria", a conchis politologul.
Explicatiile consilierului prezidential, Dan Dungaciu
Scrisoarea presedintelui Ghimpu nu cere liderilor NATO sa o ajute sa scape de trupele ruse de pe teritoriul sau, a explicat consilierul prezidential Dan Dungaciu, prezent la Bucuresti la o conferinta despre R. Moldova. "Moldova are nevoie sa ramana pe agenda conflictelor inghetate, in discutiile pe tratatul CFE. Daca va disparea, atunci vom avea o problema", a argumentat politologul roman.
El a aratat ca NATO este o tribuna a Moldovei, care poate sustine indirect cauza Republicii Moldova si din aceasta perspectiva trebuie gandita si relatia cu NATO si scrisoarea presedintelui moldovean.
Cum vad partidele moldovenesti relatia Moldova-NATO
Aflati la Bucuresti la o conferinta despre R. Moldova, Victor Osipov (AMN), Alexandru Tanase (PLDM) si Dorin Chirtoaca (PL) au fost intrebati cum vad relatia Moldovei cu NATO si daca ar trebui schimbata Constitutia pentru integrarea in NATO in perspectiva.
Osipov a reamintit ca R. Moldova este o tara neutra, dar a subliniat ca este importanta colaborarea cu Alianta Nord-Atlantica. Si atunci cand se discuta spatiul european de securitate, Moldova trebuie sa se implice in discutii, pentru ca este foarte important ca ea sa faca parte din acest spatiu.
La randul sau, Alexandru Tanase crede ca "un stat mic precum R. Moldova nu poate exista in afara unor organisme de securitate", in timp ce Dorin Chirtoaca a reamintit ca in programul PL si in cel electoral, "la capitolul 3, punctul 3 scrie ca PL are ca obiectiv aprofundarea parteneriatului cu SUA si integrarea in structurile euro-atlantice".
