Corespondenta din Marea Britanie

Despre procesul Romania vs. Ucraina de la Haga: "O linie mult mai buna decat ne asteptam sa primim"

de Crina Boros     HotNews.ro
Marţi, 16 martie 2010, 15:41 Actualitate | Internaţional

James Crawford
Foto: HotNews.ro
Profesorul James Crawford a primit anul trecut Ordinul National al Romaniei "Serviciul Credincios" in grad de Cavaler pentru rolul din procesul Romania vs. Ukraina de la Haga, care a dus la actuala granita maritima cu Ukraina. Originar din Australia, preda Drept International la Universitatea Cambridge si este membru atat al Baroului englezesc, cat si al celui australian. Profesorul Crawford a avut recent timp sa ne povesteasca despre proces si despre rolul pe care l-a jucat.

R: Ati contribuit la verdictul pe care Romania l-a primit la Haga. Care a fost rolul dvs. in proces?
James Crawford: Am fost unul dintre cei cinci avocati externi care au lucrat pentru Romania. Ceilalti includ un avocat din Paris, unul din Oxford si juniori francezi si englezi. Pare un numar mare, dar a fost, evident, un caz sensibil si unul important pentru Romania. Am lucrat la el din 1999. A tinut si destul de mult. Sunt profesor de Drept International la Cambridge si membru al Barourilor englez si australian. Consiliez guverne pe probleme diverse, inclusiv pe legea disputelor maritime in ceea ce priveste delimitarile si pescuitul. Guvernul m-a intrebat daca le pot fi de ajutor. Este o relatie profesionala specializata, mai exact lucrezi direct cu oamenii din Guvern, nu intremediati de juristconsult.

Guvernul a decis inca de la inceput sa-si sustina cazul singur, cu ajutorul unui consiliu. Au numit o echipa interna – in jur de sase oameni – si au mentinut consistenta acelei echipe in toti cei 10 ani cat a durat, din 1999 cand Guvernul si-a dat seama ca negocierile n-au nici o sansa de succes, pana in 2009, cand am primit decizia Curtii. Acest aspect a fost important pentru ca echipa interna, agentul, co-agentul si ceilalti avocati tineri au stiut mereu despre ce era vorba si au dezvoltat o familiaritate cu sibiectul, ceea ce a ajutat enorm.

"Pe sleau, Curtea a dat Insula Serpilor pe bratul Sulina"
R: Care au fost momentele-cheie, in opinia dvs.?
J. Crawford: Procesele in instanta nu se aseamana deloc cu ce se vede la televizor. Ocazional, mai puteti vedea aspecte din procese internationale, dar toate par a se intampla foarte lent si majoritatea evolutiilor-cheie au loc in spatele scenei, in special deliberarile Curtii, care sunt secrete.

Aspectele majore in acest caz, simplificand lucrurile, au fost urmatoarele. Primul aspect se leaga de faptul ca, in Marea Neagra, Ucraina are o linie de coasta mult mai lunga decat a Romaniei, in special datorita Peninsulei Crimeea. In plus, liniile de coasta ale Ucrainei sunt puternic crestate, ceea ce mareste lungimea liniei de coasta. Un criteriu luat in considerare in delimitarea zonei maritime este lungimea de coasta pentru ca fiecare coasta are dreptul, in principiu, la zone maritime – mare teritoriala si zona economica. Asadar teoretic, daca ai mai multa coasta, primesti mai multe zone. Si acest fapt putea sa conduca la scoaterea Romaniei din zona respectiva, in special in partea de Nord a coastei romanesti. Intrebarea importanta era care lungime de coasta va fi luata in considerare.

A doua problema care s-a ivit, o problema de care am fost mereu constienti, a fost Insula Serpilor, o insula foarte mica, apartinandu-i candva Romaniei. A fost scoasa de sub controlul romanesc intr-un proces care nu necesita prea multa analiza, dupa Trataul de Pace de la Paris. Nu Tratatul de Pace a inlaturat controlul romanesc, ci un acord bilateral cu Uniunea Sovietica in 1948.

Cand ai o linie de coasta si insula in larg destul de apropiata de tarm, in acest caz 23 de mile distanta, daca dai insulei acelasi efect ca si liniei de coasta impinge granita mai departe decat ar fi altfel. Devine un obstacol. In cazul ucrainian, combinatia dintre linia lor de coasta si existenta acestei insule minore in larg ameninta sa impinga intreaga delimitare maritima romaneasca mult inspre sud.

Lucrurile cruciale pe care a trebuit sa le facem a fost sa demonstram, mai inainte de toate, ca o parte a coastei Ucrainei era irelevanta scopului nostru, ceea ce am si reusit intr-o anumita masura. In al doilea rand, sa demonstram ca linia trebuia trasata fara a lua in considerare Insula Serpilor, ceea ce am reusit pana la urma. Curtea a trasat o linie de echidistanta a coastei principale, care inconjura Insula Serpilor printr-un arc de 12 mile. Acest aspect fusese deja stabilit in 1949. Apoi Curtea a decontat bratul Sulina, parte romana, care iese in mare si are ca efect impingerea liniei in directie opusa. Pe sleau, Curtea a dat Insula Serpilor pe bratul Sulina.

Aceasta a dus la o linie ceva mai la sud decat ar fi fost linia echidistanta daca ai fi trasat-o de la capatul bratului Sulina. Insa nu cu mult mai departe. Asta a insemnat ca Romania are intreaga sa zona economica in fata liniei de coasta, pana la linia mediana cu Crimeea. Este, in fapt, o linie mult mai buna decat credeam ca vom obtine. Si reprezenta 80% din revendicarile care se suprapuneau. Daca iei revendicarile celor doua parti si te uiti la zonele care se suprapuneau, Romania a castigat 80% din regiune. In procese maritime, acesta este un rezultat substantial.    

"Curtea a fost unanima, ceea ce este neobisnuit in delimitari maritime"
R: De ce ati crezut ca veti primi mai putin?
J. Crawford: Eram ingrijorati pentru lungimea liniei de coasta. O grija anume am avut-o vis-a-vis de coasta sudica a Ucrainei. Partea vestica o puteai lua ca si parte din Marea Neagra, si Ucraina asa a si prezentat-o: un fel de lac ucrainian datorita controlului asupra Crimeii. Ma temean ca proiectia nordica, a caror coaste proiecteaza 200 de mile de zona economica, ne vor impinge inspre sud.

De asemenea, Curtea putea decide ca Insula Serpilor sa fie luata in considerare intr-o anumita masura. Insula Serpilor este mica, dar este acolo. Cand insulele sunt luate in considerare in delimitari maritime, nu este neobisnuit sa li se dea un semi-efect, ceea ce inseamna ca trasezi o linie care o ia in considerare in totalitate si o line care nu o ia deloc in considerare si apoi imparte diferenta. Am crezut ca ar exista riscul sa auzim Curtea spunand ca, luand in considerare lungimea liniei de coasta, este echitabil ca Insula Serpilor sa primeasca semi-efect. In realitate, i-au acordat zero efect, dar au recuperat o parte din consecinte pentru Ucraina scotand bratul Sulina din ecuatie, ceea ce a fost corect, cred eu.

Trebuie subliniat: Curtea a fost unanima, ceea ce este neobisnuit in delimitari maritime. Asadar, am reusit sa obtinem o judecata care a multumit intreaga Curte si care a castigat procesul. Exista deseori teama ca instanta nu va fi unanima, dar pe seama ta. In alte circumstante, iti va da mai putin decat ai dreptul pentru a produce o majoritate substantiala. Dar in ultimul caz al presedintelui Higgins, nu a fost asa.

"Ukraina era evident interesata in integrarea Europeana"
R: De ce credeti ca Ucraina a acceptat verdictul? Au incercat compromisuri cu Romania foarte multi ani si nu s-a ajuns la nici un rezultat. De ce acum?
J. Crawford: Cazul a fost adresat Curtii cu acceptul Ucrainei. Si am avut 23 de runde de negocieri care nu au dus nicaieri. Ucraina era evident interesata in integrarea europeana, deci nu putea fi vazuta respingand decizia Curtii pur si simplu. In mod normal, cand cele doua parti se inteleg sa mearga la Curte inseamna ca accepta si rezultatul. Si a fost mai usor pentru Ucraina sa accepte un verdict venind de la o institutie externa decat sa faca ea insesi un compromis. Din punct de vedere politic, intotdeauna poti da vina pe partea externa. Zona care inteleg ca ar avea in mod deosebit perspectiva este la est de Insula Serpilor, unde si Ucraina si noi am primit cate ceva. Deci, ei au inca zone cu perspectiva in Marea Neagra. Vom vedea ce se va intampla.

R: Atat Romania cat si Ucraina au inceput sa-si cedeze teritoriile din Mara Neagra companiilor straine inainte de obtinerea verdictului. Se poate face asta in mod legal?
J. Crawford: O companie care accepta concesiunea din partea unui guvern cu privire la o zona disputata a unei linii continentale sau a unei zone economice isi asuma riscul ca guvernul sa nu detina acea zona si nici dreptul de a o concesiona. Acum ca avem o granita maritima, Curtea ne-a trasat-o clar, este de datoria guvernelor sa modifice acele concesiunii, astfel incat fiecare companie sa stea de partea corespunzatoare a liniei. Nu stiu in ce masura aceste cncesiuni continua. Unele sunt cam vechi, unele sunt recente. Insa acest fapt va avea un efect corespunzator asupra companiilor.

R: Cum ati lucrat cu echipa romana? Lucrati multe ore constant?
J. Crawford: Tind sa ma duc la culcare devreme si sa ma trezesc devreme. Unul dintre colegii din echipa merge la culcare tarziu si se trezeste tarziu. Asa ca, intre noi, muncim 24 de ore. Unul dintre noi este intotdeauna la munca. El face tura de noapte iar eu, pe cea de dimineata devreme. El imi da analizele lui si eu fac comentarii pe marginea lor in timp ce el doarme. Este foarte eficient.

Este foarte mult de lucru. Echipa romana, incusiv expertul cartograf, a muncit, de asemenea, din greu. A dovedit intelepciune pastrand echipa stransa in toti acesti ani in care ne-am pregatit cazul.

A mai trebuit sa prezentam pozitia Romaniei vis-a-vis de istoria disputei. Dateaza de la tranzactia controversata din 1948, desi este complet irelevanta fiindca Romania a acceptat suveranitatea Ucrainei asupra Insulei Serpilor in 1997, intr-un acord bilateral. Strict vorbind, nu mai era relevant. Cu toate acestea, pozitia gvernului a fost sa instiintam Curtea cum s-a ajuns la aceasta problema. Si au existat o serie de acorduri intre Uniunea Sovietica si Romania dupa 1948. A inceput cu 1949, cand s-a trasat o linie in jurul Insulei Serpilor – o linie de 12 mile. Iar unul dintre argumentele noastre a fost ca linia era o granita maritima cu rol general; Curtea n-a acceptat acest argument, dar au venit cu un rezultat care era la fel ca si cand l-ar fi acceptat, asa ca nu m-a deranjat ca mi-a fost respins acest rationament.

Curtea a spus ca in 1949 acordul nu a fost destul de clar. A fost exprimat ca o granita de mare teritoriala, nu ca si limitare de zona economica exclusiva. Iar zonele economice exclusive s-au dezvoltat mai tarziu. Nu existau ca atare in 1949, asadar partile nu ar fi putut cadea de acord in 1949 asupra liniei. Consider ca a fost o decizie justa. 


Citeste mai multe despre   




















Articol sustinut de BRD Groupe Société Générale

Atelier de idei. Cum te ajuta tehnologia sa-ti faci mai mult timp pentru tine si planurile tale

Munca multa, stres, ore peste program, termene limita, sedinte lungi. Uneori, asa arata ziua de lucru a multora dintre noi. Din acest motiv e foarte important sa investesti in lucruri care te pot ajuta sa iti folosesti mai bine timpul petrecut la birou. Sa lucrezi mai bine, mai usor si mai repede poate insemna mai mult timp pentru tine si pentru cei dragi. Iti propunem, asadar, cinci directii care te pot ajuta pe plan profesional si personal.

5927 vizualizari

  • -15 (15 voturi)    
    Made in Romania. Sau mai bine nu. (Marţi, 16 martie 2010, 15:59)

    ik [anonim]

    pai noi o avem pe Udrea abolventa de drept si ministra a Turismului si nu o folosim, dam banii la straini. Base, sa-ti fie rusine !
    • +6 (6 voturi)    
      rusine (Marţi, 16 martie 2010, 16:40)

      saladin [anonim] i-a raspuns lui ik

      Sa-ti fie rusine tie !. Un mare jurist explica cum a muncit mai bine de 10 ani cu o echipa de profesionisti romani, adevarati - vezi Bogdan
      Aurescu - iar tu o dai pe glume proaste....asta e tot ce te duce capul ?.
      • -4 (4 voturi)    
        Daca zici tu (Marţi, 16 martie 2010, 18:14)

        ik [anonim] i-a raspuns lui saladin

        ca e gluma proasta te cred. Esti fan Udrea ?
    • +1 (1 vot)    
      e de rau (Marţi, 16 martie 2010, 20:32)

      MirceaA [utilizator] i-a raspuns lui ik

      dupa ce ca ai idei putine, sunt si fixe. Vai de capul tau, ce viata nefericita ai.
      • -1 (1 vot)    
        Cine io? (Miercuri, 17 martie 2010, 10:48)

        ik [anonim] i-a raspuns lui MirceaA

        Cred ca esti fan Base, nu-i asa ? Deci grobian. Hmm, putine cuvinte, probabil ca esti ungur. Filosofie despre viata, probabil ca esti negru. Te oftici repede, probabil esti moldovean. Deci esti un ungur negru din RP Moldova, te-am ghicit ?
    • 0 (0 voturi)    
      altceva mai stii?? (Miercuri, 17 martie 2010, 18:02)

      brambura [anonim] i-a raspuns lui ik

      bla-bla-bla Basescu bla-bla-bla. Altceva mai stiti??
      • 0 (0 voturi)    
        Da, mai stiu (Miercuri, 17 martie 2010, 18:40)

        ik [anonim] i-a raspuns lui brambura

        ca sti se scrie cu un singur i. Eu sunt cavalerul dreptatii (dupa Becali) si ma lupt cu toti, tac, pac, inclusiv cu agramati ca tine. Hai ca m-am distrat cu tine, pa.
  • +3 (3 voturi)    
    Imi pare rau... (Marţi, 16 martie 2010, 18:04)

    samurai [utilizator]

    ca aceste explicatii tehnice despre caz nu au venit de la partea romana. Am urmarit cazul destul de atent in presa si pina la acest articol nu am putut sa inteleg dedesubturile procesului.In orice caz , bine ca am fost destepti si l-am avut in echipa pe acest avocat...daca il aveau ucrainienii probabil obtineau ei 80%...sper ca populatia Romaniei sa obtina si ea ceva din toata povestea asta si nu numai ceva oameni de bine gen Paturiciu &Co...
    • -3 (3 voturi)    
      Asta am vrut si eu sa spun (Marţi, 16 martie 2010, 18:18)

      ik [anonim] i-a raspuns lui samurai

      Pe de-o parte chiar cred in avocatii romani dar pe de alta parte nu pot sa intreb de ce am avut nevoie de ajutor extern ?
  • -3 (3 voturi)    
    Mai tineti minte (Marţi, 16 martie 2010, 19:11)

    ik [anonim]

    cind am cistigat procesul ? Declaratii: masre succes al diplomatiei romane (sic), al avocatilor romani (pe care nu-i contest), etc. Nici-un cuvintel despre juristul britanic. Nici nu vreau sa ma gindesc ce comision a cerut. Chiar nu avem un specialist in drept international roman sa poate sustine singur astfel de procese ?
    Hai baieti cu minusurile, bagati !
    • +1 (1 vot)    
      Nu (Marţi, 16 martie 2010, 20:13)

      vvvladut [utilizator] i-a raspuns lui ik

      Chiar nu avem.

      Asa, si? Ce vrei sa demonstrezi? Ca Base e de vina? Nici macar nu stii pentru ce e de vina in cazul asta, dar tu turui acolo.

      Da prietene, cum zici tu: desi am castigat, tot nu e bine. Base si cu amanta sa Udrea ne-au tras-o din nou la romanii neaosi, ca tine de exemplu. Gata? Te-ai mai linistit? Acum bea-ti ceiutul ca se apropie ora de culcare.
      • -1 (1 vot)    
        A fost o parodie (Miercuri, 17 martie 2010, 10:51)

        ik [anonim] i-a raspuns lui vvvladut

        la celebru "sa-ti fie rusine Dinu Patriciu". Hai sa traiasca Base si Udrea sa ne ridice tara pe panta progresului. Hai ca v-am mai trezit constiinta aia de adormiti, primiti in gusa tot ce va servesc astia la pachet.
    • 0 (0 voturi)    
      chiar nu (Marţi, 16 martie 2010, 20:17)

      io [anonim] i-a raspuns lui ik

      Da ba, chiar n-avem, toti ai nostri au Stefan Gheorghiu, de unde pana lor sa stie de drept maritim international? Nu te mai mira atata, Romania nu e buricul pamantului, surpriza!
      • -1 (1 vot)    
        Asta era (Miercuri, 17 martie 2010, 10:56)

        ik [anonim] i-a raspuns lui io

        inainte de 1989. Vrei sa sugerezi ca facultatile noastre nu sunt de nivelul celor de afara? Nu ai incredere in diploma primita de Udrea direct de pe banda? Esri romano-sceptic. Hai cu cintec inainte mars, lasati drak sentimentele negative de inferiorita: "Mindra tara, tinar colt de rai... Na ca am uitat..
  • 0 (0 voturi)    
    Alt amanunt (Miercuri, 17 martie 2010, 8:56)

    cobra [anonim]

    Eu as marsa pe alt amanunt: disputa dateaza de la tranzactia controversata din 1948, desi este complet irelevanta fiindca Romania a acceptat suveranitatea Ucrainei asupra Insulei Serpilor in 1997, intr-un acord bilateral.
    Deci, daca Insula Serpilor a fost cedata printr-o tranzactie controversata in 1948 (protocolul Groza-Molotov, urmat de procesul-verbal Mezincescu-Sutov, caracterul ilegal fiind demonstrat aici: http://roncea.ro/tag/eduard-mezincescu/), suveranitatea ei a fost cedata in 1997 prin tratatul bilateral semnat de partea romana prin A. Severin-P. Roman si consfintit de E. Constantinescu. Adica, faimosul anticomunist E. Constantinescu nu a facut altceva decat sa legalizeze in cazul Romaniei Pactul Molotov-Ribbentrop.
  • -1 (1 vot)    
    Acum serios (Miercuri, 17 martie 2010, 12:00)

    ik [anonim]

    Poate sa explice cineva cum a fost posibil ca zonele maritime in cauza sa fie concesionate fara licitatie de agentia de resurse sau cam asa ceva chiar inainte de a fi cistigate ? Si cum de nu a fost anulata inca toata tarasenia nici macar acum ?


Abonare la comentarii cu RSS





Buchete.ro de 12 Ani: Florarie Online cu Livrare Flori la Domiciliu in Bucuresti

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version