Suntem bogati: la Peles avem un clavecin-tezaur Taskin. Din 1770. Il salvam?

de Eugen Istodor     HotNews.ro
Marţi, 28 noiembrie 2017, 15:59 Actualitate | Haute Culture

Clav
Foto: Arhiva personala
Exista clavecinul de la Peles. Putine sunt ca el in lume. Instrumentul muzical de la Castelul Peles e clasat in categoria “tezaur” a patrimoniul national, alaturi de Cumintenia Pamantului. Clavecinul nu mai canta, acustica lui e haotica. Reparatii succesive l-au ruinat tiptil in timp. Clavecinul trebuie reconditionat, de la cutia lui de rezonanta pana la adaptarea Hertzilor din mecanismul claviaturii. Pentru refacerea lui este nevoie de peste 45000 de euro. Povestea clavecinului o stim de la Laurentiu Constantin, director al Bucharest Early Music Festival. Expertul Ketil Haugsand ne-a aratat ce-i de facut ca sa i se redea clavecinului cantecul. Povestea clavecinului am aflat-o la Bucharest Early Music Festival.

Laurentiu indragostit de clavecin, pentru ca iubeste o clavecinista 

“Sunt insurat cu o clavecinista”, spune Laurentiu Constatin.

 

Clavecinul nu-i obsesie, e pasiune & indragosteala pentru Laurentiu, care a organizat un festival al clavecinului. 

VEZI povestea dragoste&clavecin 

 

“E ca atunci cand iti umpli gandurile si inima. Te urmareste. Ca atunci cand asculti o piesa de clavecin, un Forqueray sau un Rameau. 



Te urmareste cateva zile. Conduc masina, lucrez, imi vad de ale mele si-mi suna obsesiv o linie melodica. Cam asta e indragosteala.”

Clavecinul descoperit, ca-n basme, zacea ca un cal surd, desenat psihedelic 

Normal, lui Laurentiu i s-au aprins beculetele cand a auzit de clavecin. A auzit din intamplare. L-a cautat pe CIMEC, acolo unde sunt clasate bunurile din patrimonul national. Exista, era clasat la categoria “tezaur”, alaturi de Cumintenia Pamantului. 



Cand a cerut sa-l vizioneze, s-a asigurat mai intai ca nu-i crezut nebun. A-ntrebat discret, din prieten in prieten. Cand l-a vazut, l-a vazut de la distanta, n-avea voie sa-l atinga. Parea ca inca mai poate canta si era o incantare, desenat cu ghirlande de flori. 

Laurentiu vrea sa-l faca sa cante, desigur cu ajutorul Muzeului National Peles

Clavecinul nu-i un animal impaiat, ci un instrument muzical. Nu-i asa, cu vioara Stradivarius cum a fost? Acum pe ea canta Alexandru Tomescu.” 

Cate parale? 

Sunt de citit, mai jos, argumentele lui Ketil Haugsand. El a facut parte dintr-o comisie de specialisti care au dat verdictul: 45.000 de euro intr-o prima faza de restaurare. In total, 64.000 de euro. Ce inseama a doua faza? Un film documentar despre istoria refacerii clavecinului, un catalog, o expozitie de fotografie, o prezentare publica la Peles, expunerea eventuala la Muzeul National de Arta al Romaniei pentru o luna – doua, un mini–festival de clavecin de o saptamana cu clavecinisti. “Deja avem 3 sau 4 confirmari ale unor clavecinisti de top din lume care sa cante pe clavecinul de la Peles. Este un clavecin istoric, care canta, cu un scenariu rarrisim. Niciun clavecinist nu rateaza ocazia de a canta pe o piesa inestimabila.”, spune Laurentiu Constantin. 

Cont RON: RO58 INGB 0000 9999 0370 7789 – ING Bank – Suc. București 

Cont Euro: RO88 BTRL EURC RT02 0110 9601 - Banca Transilvania – Ag. Divizia Medici  

Cat de vechi e clavecinul? 

Sfarsit de secol XVII – inceput de secol XVIII, construit de Andreas Ruckers, in Antwerp. Sunt concluziile la care au ajuns expertii. Specialistii au evaluat instrumentul, i-au scos mecanismele. Au fost mai multe echipe: de la Muzeul National de Instrumente Muzicale al Norvegiei. Sau de la Institutul National de Electronica, cu o metoda de investigatie non-invaziva. 

Un laser de joasa intensitate 

– cu laserul poti vedea daca in interiorul unui lemn se afla vreo falie, vreo fractura sau poti vedea daca sub un tablou se afla mai multe straturi de pictura. Ne dam seama ca o cladire a fost examinata cu laser cand vedem gaurile albe de pe picturile din bisericile de patrimoniu. “Din gaurile albe s-au luat probe, e o metoda uzuala, non-invaziva.”, spune Laurentiu Constantin. 

440 Hertz

Expertii au analizat instrumentul, apoi au prezentat un raport comisiei de la Peles: starea instrumentului este recuperabila, desi dateaza de sute de ani, a fost racordat la 440. Ce inseamna 440 pentru noi, neinitiatii? Frecventa de hertzi la care vibreaza nota La in orchestra moderna; in epoca se canta la 410 – 415. Sa-l urci la 440 adauga tensiuni suplimentare. “Atunci cand armezi toate corzile, ai sute de kilograme forta, poate peste o tona intr-o cutie de rezonanta a clavecinului.” 

La Peles, clavecinul fusese pastrat in conditii improprii  

de temperatura si umiditate, au aparut semne de degradare, crapaturile in placa de rezonanta, onduleuri, mici probleme in zona de mecanisme. Toate sunt recuperabile, au anuntat expertii. 

Clavecinul la Pascal Taskin, Paris



La vremea la care clavecinul adapostit acum la Peles a ajuns in Paris, era doar un mester pe nume Pascal Taskin. A devenit un Stradivarius al clavecinului. Taskin i-a aplicat procedeul “grand ravalement” din epoca – i-a largit ambitusul, a marit placa si cutia de rezonanta, astfel incat sa faca fata nevoilor muzicii fraceze, a umblat la mecanisme pentru a crea versatilitatea de care dispunea noua muzica a barocului tarziu din Franta, l-a vandut mai departe. 

Semnatura de pe clavecin a ramas, insa, a lui Ruckers, 

pentru ca in epoca, Taskin era un umil mester, pe care Ruckers era o antichitate care costa de opt – noua ori mai mult. Lumea buna din societatea franceza voia sa aiba in casa un “Epiné de Ruckers”, ca o marca a statutului social. “Nu-i un scenariu care s-a intamplat doar cu clavecinul de la Peles, s-au intamplat si alte scenarii similare. Aceste similitudini i-au ajutat pe experti sa identifice cararea. Instrumentul ii apartine in proportie de 90% lui Taskin, chiar daca scrie Ruckers pe el. Exista chiar doua semnaturi ale lui Taskin, una pe o clapa, alta pe spatele placii de deasupra claviaturilor. Au fost certificate drept semnaturi autentice.” 

Cele mai multe din detalii le stim de la Ketil Haugsand, care a tinut o conferinta despre clavecinul de la Peles



La Festivalul de Muzica Veche. A cantat el insusi pe un clavecin. Acum degetele lui arata spre poza clavecinului de la Peles. Are picioruse elegante, ca elitrele insectei, si-un corp de lemn lustruit pe care stau arabescurile unei picturi ornamentale. Hausgand ne spune in ce stare se afla clavecinul de la 1770 si ce trebuie facut pentru a-l readuce la cantec. 

“A fost redecorat in secolul al XIX-lea.  




Suna dramatic sa spunem ca trebuie restaurat, trebuie doar sa-l reparam cu empatie.”, spune Haugsand. O asociere intre clavecin si lumea contemporana ar suna asa: daca o masina se loveste pe o aripa, o poti repara, daca dupa un accident se surpa de tot armatura masinii, mai bine iti iei una noua. Specialistul norvegian spune ca trebuie sa-i reparam clavecinului fisurile & indoiturile. 

“E scump, s-ar vinde cu multi bani, dar tocmai pentru ca e in patromoniul Romaniei, clavecinul acesta va face foarte bogati.”  

Clavecinul de la Peles are picioare de carilon, spune expertul

E tipic pentru secolul XVIII. Mai scund decat altele asemenea lui. Cu vreo 10 centrimetri mai mignon. Ii lipsesc doua picioare, are doar cinci, pe cand alte clavecine au sapte. “N-a ramas nimic flamand in instrumentul asta, totul e marca lui Taskin. Exista o practica in epoca, mesterii falsificau instrumentele dupa model flamand, ca sa le vanda cu pret mare.” 

Cum descoperi ca nu e un Ruckers, ci un Taskin? 

Pictorul decorator n-a fost un perfectionist: a scris numele lui Andreas Ruckers gresit, astfel ca instrumentul e din seria copiilor dupa maestrul flamand. Florile pe care le-a desenat au fost suprapuse peste culoarea altor flori, iar stratul de vopsea s-a deteriorat in timp. Acum vedem contururile celorlalte inflorescente sub siragul de plante de la exterior. 

Culoarea se exfoliaza. 

Cum arata clavecinul pe dinauntru?  




Dupa ce-i scoti claviaturile din fata, ramai cu o gaura vag luminata de lumina care intra prin rozeta (o floare de obicei facuta din pergament acoperit cu foita de aur). Gasesti in vintrele clavecinului bucatile de lemn cu proprietati rezonatorii care se numesc “’popici”. Au rol de sustinere, deoarece este un interior fragil. Sunt fasii subtiri de lemn, de esenta nobila, care preiau proprietatile rezonatorii si clavecinul poate suna asa cum se cuvine. 

“Asta vine cu o doza de fragilitate, pe care acesti popici, elementele interioare de lemn, o asigura.





Fiecare scoala constructiva – germana, flamanda, franceza, portugheza, italiana, spaniola – are propriul fel de a face clavecinul.”, arata Laurentiu Constantin. Istoria scrierilor din maruntaile clavecinului. Semnatura lui Taskin: si-a pus numele pe o suvita de lemn detasabila, dar si deasupra claviaturii, parte care nu putea fi instrainata de instrument. Pe alte placute de lemn exista rapoartele unde se insemnau reparatiile succesive ale clavecinului. Reparatii au fost in 1866, 1887, 1909. Unii restauratori au facut operatii benefice clavecinului, altii l-au defectat usor, cu benzi de piele lipite care sa tina corpul din parghii de lemn al clavecinului intact. 

Ce voiau? Sa omogenizeze sunetul, dar, in schimb, au deteriorat montajul friabil al instrumentului.

Erau restauratori de secol XIX care n-aveau intentii rele. Nu stiau cum sa-i redea clavecinului functiile vitale, sa-l faca sa-si revina la sunet. 

Rezonanta clavecinului

Taksin adauga o punte in placa de rezonanta, dar mecanismul era fragil, iar lemnul fin care-l tinea intreg se poate rupe. “Se rupe ca si cum ai rupe un biscuit”, spune Haugsand. Existau fisuri, dar nu afectau sunetul instrumentului. Crapaturile se pot repara, caci unele sunt subtiri. Insa o crapatura mai larga din interior il face sa sune prost. Corzile trebuie tinute-n frau cu acele, cu podetele lui de lemn. Acustica clavecinului este, in prezent, fanata. 

Claviatura 




Sunt doua claviaturi, cea de sus e ca un sertaras. “Ca sa tii claviatura impreuna, linia de clape de sus trebuie impinsa putin, ca un sertar”, explica Haugsand. Unele dintre arcade s-au rasucit de-a lungul timpului. “Nu-i o problema, arcadele sunt inca acolo.” Buclele corzilor trebuie lipite si ele, altfel sunetul se divide & disipa fara tinta. 

Curatarea 

Trebuie facuta cu grija, poti sa-i decolorezi florile din ornamentatiei. Daca torni lichid de curatare, poti sa-i faci rau clavecinului. Clavecinul restaurat. Va intra in laborator. La Peles se va deschide un laborator local de restaurare. 

Sunt noua etape de restaurare 

Va fi facut bucati si dat fiecarui specialist dupa cunostinte si indeletniciri. “Se dezarmeaza corzile, sunt intinse. Corzile sunt originale, de fapt, exista o supozitie care pesemne se va confirma. E foarte rar pentru un clavecin sa aiba corzi originale. Pictorii vor restaura apoi pictura de pe placa de rezonanta. Se lipsesc si se alatura crapaturile din placa de rezonanta. 

Sunt 9 etape care au o anumita logica.” 

Intr-un an – doi poate canta. “Cu putina sansa, daca se aliniaza planetele, la sfarsitul verii sau la inceputul toamnei in 2018 se va putea canta pe clavecin. Vrem sa punem toate piesele de puzzle ale proiectului laolalta, sa facem, cum se spune, managementul proiectului. 

A, apropo, sa stiti, pianul nu e clavecin si nici viceversa 

Pianul este un hammerclavier, sunetul se produce prin lovirea corzilor cu un ciocanel. Pe clavecin, sunetul se produce prin ciupire. Clavecinul este inrudit cu lautele & chitarele. Mecanismul ciupeste, nu bate cu ciocanele.




FOTO CREDIT: Muzeul National Peles


Citeste mai multe despre   




















Articol sustinut de BRD Groupe Société Générale

Atelier de idei. Cum te ajuta tehnologia sa-ti faci mai mult timp pentru tine si planurile tale

Munca multa, stres, ore peste program, termene limita, sedinte lungi. Uneori, asa arata ziua de lucru a multora dintre noi. Din acest motiv e foarte important sa investesti in lucruri care te pot ajuta sa iti folosesti mai bine timpul petrecut la birou. Sa lucrezi mai bine, mai usor si mai repede poate insemna mai mult timp pentru tine si pentru cei dragi. Iti propunem, asadar, cinci directii care te pot ajuta pe plan profesional si personal.

2066 vizualizari

  • +7 (7 voturi)    
    Daca nu aveti habar nu scrieti articole! (Marţi, 28 noiembrie 2017, 16:30)

    Amad [utilizator]

    Eu nu cred ca a fost "racordat la 440" ci a fost acordat la 440Hz.

    "adaptarea Hertzilor din mecanismul claviaturii"? Eu cred ca mai degraba e vorba de acordarea corzilor astfel incat nota LA sa aiba prima frecventa de rezonanta la 440Hz. Hertz-ul este o unitate de masura in SI si nu cred ca merge adaptat :)

    "Frecventa de Herti"?

    Voi intelegeti ce scrieti sau doar vreti sa pareti interesanti utilizand un limbaj "profi" care nu exista?
  • +5 (13 voturi)    
    Nu donati (Marţi, 28 noiembrie 2017, 16:48)

    nu conteaza [anonim]

    Sper ca se stie ca pelesul a fost retrocedat si apartine unor oameni. Acesti oameni cer statului chirie lunara pentru a lasa pelesul sa fie vizitat. E vorba de sume extrem de mari...La fel ca si cumintenia pamantului, niste oameni bogati cer bani populatiei pentru a face lucruri care sunt strict in interesul lor si pe care le-ar putea face cu usurinta fara sprijinul populatiei. Biletul de intrare la peles costa 60 de lei si zilnic e vizitat de mii de oameni. Stai cate 30 de minute la coada la bilete si inca pe atat sa prinzi un tur. Oamenii astia castiga cei 60.000 euro necesari in 2-3 zile doar din biletele de intrare.
    • +1 (7 voturi)    
      E scris clar ca face parte din patrimoniul nationa (Miercuri, 29 noiembrie 2017, 9:43)

      Ochiana [utilizator] i-a raspuns lui nu conteaza

      E dat si link ul, ignorantilor...deci nu poate fi instrainat, scos din tara etc.
      http://clasate.cimec.ro/detaliu.asp?k=B449126E92254FB8B57598FF1439A86A

      O fi Peles ul al regelui dar primeste chirie 11.000 de euro pe luna pentru el iar Statul care il administreaza primeste milioane de euro din banii turistilor care -l viziteaza.
      Si statul a last in paragina un intreg palat si imprejurimile lui, nu mai vorbesc de acest clavecin sau cate alte comori mai sunt acolo...
      Dupa tactica " dupa noi potopul". Nesimtirea e cat casa....
      • +2 (4 voturi)    
        nesimtirea e cat palatul! (Miercuri, 29 noiembrie 2017, 10:39)

        codo [utilizator] i-a raspuns lui Ochiana

        purcoiul se sparge la ministerul culturii care nu poate sa faca nicio minima restaurare a vacii de muls, doar pune proptele pe ici pe colo. statul român, ca un bun administrator ce il stim, stoarce tot ce poate si dupa el potopul. chiria regelui e mizilic, pe care vrea sa il compenseze acum cu noua lege privind statutul casei regale. intelegeri mafioate din care nu castiga nici patrimoniul, nici monarhia, nici România.
    • 0 (0 voturi)    
      @nu conteaz (Miercuri, 29 noiembrie 2017, 17:31)

      adrian_rolland [utilizator] i-a raspuns lui nu conteaza

      Cind e vorba de sifonat bani...asa zisa casa regala nu se deosebeste cu nimic de actualii alesi in frunte cu infractorul dovedit si condamnat definitiv, Dragnea!
  • 0 (6 voturi)    
    decit (Marţi, 28 noiembrie 2017, 16:50)

    iodixit [utilizator]

    sa puna dragnea mina pe el si sa-l faca plute de undite, mai bine-l vindem si bem banii! ;-))
  • +6 (12 voturi)    
    cine-i proprietarul? (Marţi, 28 noiembrie 2017, 17:00)

    Bizi [anonim]

    Asta e proprietatea casei regale sau a Romaniei? Daca e al casei regale, sa si-l repare...
  • +5 (11 voturi)    
    Cand e de reparat (Marţi, 28 noiembrie 2017, 17:33)

    aniod [utilizator]

    avem noi,
    cand e de dat receptii la Palat, au ei...
  • +1 (9 voturi)    
    Asta se numeste... (Miercuri, 29 noiembrie 2017, 8:26)

    Fraier cu geaca de piele de vaca [utilizator]

    ... o sifonare de banii oamenilor. S-a mai incercat schema asta si cu Cumintenia Pamantului, si a fost un mare chix.
  • +1 (1 vot)    
    lasa bai clavecinul, ca banii merg in Catredala... (Miercuri, 29 noiembrie 2017, 21:49)

    stefan2008 [utilizator]

    ... Manevrarii Neamului. Sau Manuirii Neamului... cum s-o numi.
    ...10 milioane de la Primaria Sectorului 1... ia de-aici, manca-ti-as!


Abonare la comentarii cu RSS





Buchete.ro de 12 Ani: Florarie Online cu Livrare Flori la Domiciliu in Bucuresti

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Marţi