Credinciosii ortodocsi, greco-catolici si romano-catolici au sarbatorit in noaptea de sambata spre duminica Invierea Domnului, cea mai mare sarbatoare a crestinatatii, relateaza Agerpres. De asemenea, Sfintele Pasti sunt praznuite duminica de evanghelici si reformati, de cultele neoprotestante. Timp de 40 de zile, pana la Inaltarea Domnului, credinciosii se saluta cu "Hristos a inviat!" si isi raspund cu "Adevarat a inviat!".
Potrivit traditiei, lumanarea de la Inviere trebuie adusa acasa aprinsa, lumina luata de la preot fiind considerata sfanta si protectoare. In unele regiuni ale tarii, lumanarea se stinge in grinda casei, in semnul crucii. Apoi, ea este pastrata in cea mai mare sfintenie tot anul pentru o avea la indemana in caz de furtuna, pericol sau boala. Din batrani, se spune ca lumina ei fereste gospodaria de trasnet, alunga vremea rea si aduce soarele.
Timp de 40 de zile, pana la Inaltarea Domnului, credinciosii se saluta cu "Hristos a inviat!" si isi raspund cu "Adevarat a inviat!".
Sfintele Pasti sunt considerate "sarbatoarea sarbatorilor".
In Bucuresti, la Catedrala Patriarhala, Prea Fericitul Parinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane a oficiat, de la miezul noptii, slujba de Inviere, la care au luat parte 4.000 de credinciosi. Patriarhul a trimis un mesaj tuturor credinciosilor, in care a spus ca "Sarbatoarea Invierii Domnului este una a luminii si a bucuriei". El a oferit Lumina Sfanta adusa de la Ierusalim.
Credinciosii romano-catolici au luat parte la slujba desfasurata la catedrala "Sfantul Iosif", oficiata de Inalt Prea Sfintia Sa Ioan Robu, arhiepiscop mitropolit de Bucuresti.
In Biserica Sfantului Mormant de la Ierusalim, Slujba Invierii a inceput la miezul noptii, fiind urmarita de mii de credinciosi din Israel, dar si pelerini veniti din toate colturile lumii.
Slujba de Inviere a fost urmarita de sute de mii de credinciosi in bisericile din intreaga tara, dar si din dispora.
Urmatorul an in care Pastele va fi din nou sarbatorit in aceeasi zi va fi in 2014, cand Sfanta Sarbatoare a Pastelui va fi in 20 aprilie.
Ce inseamna Pastele
Data la care se sarbatoreste Pastele depinde de doua fenomene naturale (astronomice), dintre care unul cu data fixa, legat de miscarea aparenta a soarelui pe bolta cereasca (echinoctiul de primavara, care cade intotdeauna la 21 martie), iar altul cu data schimbatoare, legat de miscarea de rotatie a lunii in jurul pamantului (luna plina de dupa echinoctiul de primavara). Astfel, Pastele este sarbatorit intotdeauna in prima duminica dupa luna plina de dupa echinoctiu.
Crestinatatea ortodoxa s-a impartit, din anul 1924, in doua, in ceea ce priveste data sarbatoririi Pastelui: Bisericile ramase la calendarul vechi, neindreptat (iulian), au continuat sa il serbeze dupa Pascalia veche, pe cand Bisericile care au adoptat calendarul indreptat au sarbatorit cativa ani (intre 1924 si 1927) Pastele pe stilul nou.
Ca sa se inlature insa dezacordul acesta dintre diferitele Biserici ortodoxe si pentru a se stabili o uniformitate in intreaga Ortodoxie, Bisericile care au adoptat calendarul indreptat au stabilit (din 1927), prin consens general, ca Pastele sa fie serbat in toata crestinatatea ortodoxa dupa Pascalia stilului vechi, adica odata cu bisericile ramase la calendarul neindreptat, iulian.
In duminica Pastelui, in fata a mii de credinciosi, Papa celebreaza mesa de Inviere, in piata San Pietro. De la balconul basilicii, Suveranul Pontif va rosti, in zeci de limbi, traditionalul mesaj de Paste si binecuvantarea ''urbi et orbi''.
Liturghia zilei de Paste se celebreaza Duminica cu mare solemnitate. In locul actului penitential, se face stropirea cu apa binecuvantata in noaptea precedenta pentru a aminti de botez. Lumanarea pascala este pusa langa amvon sau langa altar si ramane acolo tot timpul pascal, iar la celebrarile liturgice mai solemne ale acestui timp, adica la Liturghie, la Laude si la Vespere, va fi aprinsa, pana in duminica Rusaliilor.
5
1
