VIDEO Lumina Sfanta de la Ierusalim a ajuns in Romania

Sâmbătă, 23 aprilie 2011, 21:50 Actualitate | Esenţial

Lumina Sfanta s-a coborat peste Mormantul Mantuitorului Hristos din Ierusalim la ora 14.15, iar o delegatie a Patriarhiei Romane a adus in tara lumina care a fost impartita reprezentantilor tuturor eparhiilor din tara prezenti, sambata, la Aeroportul "Henri Coanda", relateaza Mediafax.

Lumina Sfanta s-a pogorat la Ierusalim, sambata, la ora 14.15, iar peste mai putin de cinci ore a ajuns in Romania , fiind adusa de la Biserica Sfantului Mormant de o delegatie a Patriarhiei Romane condusa de Preasfintitul Parinte Varsanufie Prahoveanul, episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucurestilor. Din delegatie a facut parte si preacuviosul parinte Timotei Aioanei, Mare Eclesiarh al Catedralei Patriarhale si Exarhul cultural al Arhiepiscopiei Bucurestilor.

Preasfintitul Parinte Episcop-vicar Varsanufie Prahoveanul a declarat, la sosirea in salonul oficial al Aeroportului "Henri Coanda" ca "a mers pentru binecuvantarea credinciosilor la Ierusalim pentru a lua Sfanta Lumina".

"Lumina Sfanta s-a coborat in jurul orei 14.15 si va fi oferita reprezentantilor Protoieriilor din Arhiepiscopia Bucurestilor, reprezentantilor Eparhiilor din Mitropolia Munteniei si Dobrogei, dar si celorlalti reprezentanti ai celorlalte Mitropolii din tara", a spus PS Varsanufie Prahoveanul.

La aeroport au fost prezenti reprezentati ai tuturor eparhiilor din tara, iar trei avioane vor duce Lumina Sfanta la Suceava, Arad, Baia Mare-Satu Mare.

Delegatia Patriarhiei Romane s-a indreptat spre Catedrala Patriarhala, unde Sfanta Lumina a fost primita de catre Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane, PF Daniel, care o va imparti credinciosilor prezenti la slujba de Inviere, impreuna cu bucatele de paine stropita cu vin "Paste".

"Sfanta Lumina de la Ierusalim sau 'Focul Sfant', cum mai este numita, este cea mai clara dovada a dreptei credinte, cea mai evidenta dintre minunile crestine care se petrec in Biserica Ortodoxa. Sfanta Lumina se pogoara numai la rugaciunile Patriarhului ortodox al Ierusalimului", a declarat, vineri, purtatorul de cuvant al Patriarhiei Romane, parintele Constantin Stoica, care a oferit detalii mai putin cunoscute de publicul larg referitoare la ceea ce se petrece in Sfantul Mormant, in timpul randuielii liturgice din Sambata Mare.

Patriarhatul ortodox din Ierusalim nu are un typikon scris referitor la randuiala savarsita pentru coborarea Luminii Sfinte. Patriarhii care au savarsit acest ritual au lasat putine marturii cu privire la acest moment.

In schimb, rugaciunea speciala pentru primirea Sfintei Lumini exista intr-o forma tiparita. Aceasta este citita de catre patriarh cat timp sta in Sfantul Mormant. Originea rugaciunii nu este cunoscuta.

Restul slujbei este savarsit intocmai cu traditiile transmise de la un patriarh la altul, pe cale orala sau prin insemnari liturgice disparate.

In prezent, se cunosc doua descrieri ale ritului. Una, cu putine detalii, care apartine lui Lionel Cust, un ofiter districtual britanic in Ierusalim, publicata intr-o colectie de rapoarte confidentiale asupra statu-quoului Tarii Sfinte la sfarsitul anilor 20 ai secolului trecut, si alta apartinand lui Ioanna Tsekoura, din anii 90 ai aceluiasi secol, apreciata de fostul patriarh Diodoros al Ierusalimului ca fiind o sursa demna de incredere. Informatii despre Sfanta Lumina aduce si Episcopul Auxentios al Foticeii in cartea sa "Lumina Sfanta de la Ierusalim".

Conform acestor surse, doua evenimente neliturgice preced celebrarea ritului Luminii Sfinte din Marea Sambata.

Primul, perchizitionarea Sfantului Mormant, dureaza o ora si are ca scop indepartarea oricarei surse de foc din interiorul lui. Perchezitia implica trei inspectii separate care incep la ora 10.00 si este condusa de un paznic musulman stabilit pentru Sfantul Mormant, in prezenta clericilor armeni, copti si iacobiti.

Cel de-al doilea eveniment neliturgic, sigilarea usii Sfantului Mormant, se petrece la ora 11.00. Garda musulmana pune o banda alba printre cele doua manere ale usii, sigiland-o cu ceara. In jurul orei 12.30, patriarhul ortodox vine in Biserica Invierii, unde corurile canta in limbile greaca si araba "Invierea Ta Hristoase, ingerii o lauda in ceruri si pe noi pe pamant ne invredniceste cu inima curata sa Te slavim!".

Urmat de episcopi si ceilalti clerici, patriarhul inconjoara de trei ori Sfantul Mormant, oprindu-se in fata intrarii. In timp ce se canta "Lumina lina", Patriarhul isi scoate vesmintele si mitra si se supune perchezitionarii primarului orasului si sefului politiei, pentru a se dovedi ca nu are asupra sa nici un dispozitiv cu care sa poata aprinde vreo lumanare. Dupa acest moment, se deschide usa Sfantului Mormant. Patriarhul imbracat numai in stihar intra inauntru insotit de episcopul armean, care ramane in Capela Ingerului, dupa care usa este inchisa.

In interior, Patriarhul ingenuncheaza inaintea dalei de marmura ce acopera mormantul, pe care se afla o candela neaprinsa si carticica cu rugaciunea Luminii Sfinte. Cartea este tinuta deschisa de o lumanare neaprinsa. Patriarhul are asupra sa patru manunchiuri de lumanari neaprinse, fiecare continand cate 33 de bucati. Cu acestea va transmite Lumina Sfanta. In lumina slaba a Sfantului Mormant, incepe sa citeasca rugaciunea pentru pogorarea Luminii Sfinte.

Dupa ce rosteste aceasta rugaciune, Sfanta Lumina aprinde candela de pe Sfantul Mormant si cele patru legaturi de lumanari. Patriarhul iese in Capela Ingerului unde da unul din manunchiuri episcopului armean, apoi, printr-o deschizatura a Sfantului Mormant, da lumina unui preot arab ortodox, care o duce in Biserica Anastasis pentru a o imparti credinciosilor. La cealalta deschizatura, inmaneaza un alt manunchi de lumanari, incat lumina sa poata fi luata de catolicosul armean. Bate apoi la usa si cand se deschide iese impreuna cu episcopul armean, trecand flacara preotilor copti si iacobiti, precum si celorlalti care asteapta afara.

Patriarhul se intoarce apoi la resedinta sa.

Despre momentul suprem, parintele Constantin Galeriu, care a participat la Invierea de la Ierusalim, povestea ca acolo toata lumea e intr-o incordare si intr-o asteptare unica, divina.

"Am inaintat de la altarul bisericii pana in pragul ei, la cativa metri de usa capelei Sfantului Mormant in acea stare de har, de rugaciune. Doamne, m-ai invrednicit sa ajung aici, am spus. Deodata, din intuneric au trasnit sageti de lumina, ca niste fulgere. S-au amestecat cu sclipirile blitzurilor, dar se distingeau clar fulgerele de acele sclipiri. Si, deodata, un glob de lumina a trasnit dinauntrul capelei si a fugit catre Biserica Golgotei. Cand am privit atunci spre Biserica Golgotei, am vazut o femeie cu cele 33 de lumanari aprinse. Aceasta lumina cel putin trei minute nu arde, nu mistuie, asemeni rugului de la Horeb, care ardea si nu se mistuia. Vom incerca sa talcuim de ce pe urma isi schimba chipul. Nu ea se schimba, ci contactul cu lumea o face sa se schimbe. La inceput ea nu arde, asa incat unii isi dadeau cu ea pe fata, altii treceau cu mana prin ea. Chiar la sfesnicul pe care il aveam eu multi veneau si puneau mana in flacara. Insa, dupa cateva minute, cand ea se uneste cu firea noastra - noi toti avem harul lui Dumnezeu in noi, dar de multe ori ne departam de el prin pacatele noastre, si firea noastra parca nu mai arata intotdeauna ca purtam har - datorita contactului cu lumea de aici, incepe sa capete si chipul lumii acesteia. E o unire intre cer si pamant, intre lumina divina si lumina noastra. Asadar, pana in ziua de astazi se petrece taina aceasta pe care am vazut-o cu ochii mei", spunea parintele.

Crestinii ortodocsi si catolici sarbatoresc, duminica, Pastele. In religia crestina Pastele sarbatoreste Invierea lui Iisus Hristos, la trei zile dupa crucificarea sa in Vinerea Mare. Pastele crestin deriva din Pastele evreiesc si este, de asemenea, cea mai sfanta sarbatoare din calendarul crestin care simbolizeaza renasterea si mantuirea promisa dupa moarte. Pastele crestin are loc aproape in aceeasi perioada in care se sarbatoreste Pastele evreiesc, pentru ca, potrivit Bibliei, Isus a inviat in zilele in care iudeii tineau aceasta festivitate.