Prin decizia NATO de a construi un sistem antiracheta, Romania devine o parte esentiala a acestui proiect, pe care, de altfel, l-a sustinut intens inca de la summit-ul de la Bucuresti, spune secretarul de stat in MAE Bogdan Aurescu, participant la reuniunea de la Lisabona. Aurescu spune, intr-un interviu pentru Hotnews.ro, ca negocierile romano-americane din acest moment au in vedere atat cadrul legislativ, cat si identificarea locatiei sitului romanesc al scutului antiracheta.
Bogdan Aurescu a facut parte din delegatia Romaniei care a participat la Summit-ul NATO de la Lisabona si a participat la Consiliul NATO-Rusia. Secretarul de stat pentru afaceri europene din MAE si negociator al partii romane privind amplasarea scutului antiracheta american in Romania descifreaza intr-un interviu pentru HotNew.ro semnificatiile deciziilor luate la summit-ul NATO, explica importanta Romaniei in cadrul proiectului scutului antiracheta al NATO si vorbeste despre culisele intalnirii, episodul Basescu-Sarkozy, dar si despre relatia romano-americana, calificata drept excelenta, chiar daca nu s-a concretizat inca intr-o intalnire oficiala bilaterala intre cei doi presedinti.
Descarca fisierul audio in format MP3
Principalele declaratii ale lui Bogdan Aurescu:
- Decizia privind scutul NATO va da un impuls si substanta negocierilor romano-americane privind amplasarea interceptorilor in Romania
Pentru Romania, relevanta constructiei unui sistem NATO antiracheta este faptul ca acest sistem pleaca de la contributia pe care o aduce proiectul SUA de sistem antiracheta, la care participa si Romania. Deci contributia Romaniei, prin contributia americana, devine o parte esentiala a constructiei sistemului NATO antiracheta si iata o contributie foarte importanta pe care Romania o aduce la constructia de securitate europeana.
In momentul de fata, continuam negocierile bilaterale cu partea americana, urmeaza sa avem in curand o noua runda de negocieri si fara indoiala ca decizia pe care summit-ul NATO a luat-o va da un impuls si substanta si acestor negocieri bilaterale.
In momentul de fata negociem cadrul juridic bilateral, foarte important pentru stabilirea parametrilor in care va avea loc aceasta cooperare pe teritoriul Romaniei. Pe de alta parte, exista un grup de lucru la nivelul Ministerului Apararii si al altor institutii implicate in acest proces, cu participare romana si americana, care are in vedere identificarea celui mai bun loc pentru amplasarea interceptorilor si a celorlalte elemente care vor forma acest sit romanesc al scutului american antiracheta.
Suntem intr-un stadiu destul de bun al negocierilor, avand in vedere ca s-au derulat pana acum doar trei runde si sper ca in perioada urmatoare sa progresam si mai mult atat in ceea ce priveste cadrul juridic propriu-zis, cat si in ceea ce priveste identificarea locatiei.
- Doua decizii distincte luate la Lisabona: Aliatii au convenit constructia scutului NATO si invitarea participarii Rusiei
Trebuie facuta o distinctie foarte clara intre cele doua decizii luate la Lisabona: pe de o parte exista o decizie clara, asumata politic la nivelul Aliatilor cu privire la crearea sistemului antiracheta al NATO, o pozitie exprimata atat in noul concept strategic, cat si in declaratia summit-ului, precum si intr-un raport tehnic aprobat la summit. Si aici lucrurile sunt foarte clare politic, iar tehnic sunt deja conturate o parte dintre solutiile care vor fi avute in vedere in continuare.
Urmeaza ca la nivelul Aliantei, intre expertii militari si experti cu specilizare pe chestiunea anticracheta sa dobandeasca o consistenta: este vorba despre discutii privind arhitectura sistemului, comanda si controlul sistemului si multe alte elemente tehnice.
Si mai este o decizie luata in interiorul formatului NATO-Rusia, unde urmeaza sa fie facuta o analiza in comun cu privire la optiunile de cooperare intre sistemul NATO si o contributie eventuala a Rusiei la acest sistem.
Este prematur sa ne pronuntam asupra elementelor tehnice, ale propunerilor concrete facute de presedintele Medvedev, decizia de lucru pentru perioada imediat urmatoare fiind o analiza comuna, pregatita si prezentata la reuniunea consiliului NATO-Rusia in iunie 2011.
Ceea ce este extrem de important, si acest obiectiv a fost atins in totalitate, este raspunsul pozitiv al Rusiei la invitatia adresata de NATO de participare la acest proces de reflectie si de eventuala constructie a acestui proiect de scut antiracheta. Urmeaza ca expertii militari sa se pronunte cu privire la aceasta colaborare.
- Declaratia presedintelui Basescu nu reflecta scepticismul privind o relatie NATO-Rusia, ci exprima o pozitie a NATO referitor la conflictele inghetate
Nu este vorba despre o pozitie rezervata si scepticim in privinta relasarii relatiei NATO-Rusia, de altfel Romania a sustinut constant si substantial aceasta idee de relansare, de deschidere, de construire a increderii intre NATO si Rusia.
Este insa vorba despre anumite pozitii pe care NATO le are in mod constant si care se regasesc si in declaratia summit-ului, cu privire la preocuparea NATO privind conflictele inghetate in Moldova in special, dar si in Caucazul de Sud, si NATO isi reafirma in declaratia summit-ului angajamentul pentru integritatea teritoriala si suveranitatea acestor state, in special a R. Moldova.
De altfel, si in declaratia Consiliului NATO-Rusia se arata clar ca aceasta relatie se bazeaza pe doua paliere: pe de o parte cel al colaborarii practice pe obiective de interes comun, pe de alta parte (...) palierul principial, bazarea relatiei pe toate obiectivele, principiile si angajamentele din actul fondator al realtiei NATO-Rusia. Nu este vorba despre scepticism, ci despre constructia pas cu pas, pe baza respectului reciproc, increderii si a actiunilor concrete, nu doar pe baza de declaratii.
- Afghanistan - substituirea misiunii combatante cu una de pregatire a fortelor de securitate afghane
Procesul de transfer al competentelor nu e realizat in functie de repere temporale neaparat, ci de situatia de securitate din fiecare provincie. Este un transfer de responsabilitate care are loc in functie de situatia reala, din teren.
Este evident ca pana la sfarsitul anului 2014 vor mai fi si alte procese de evaluare, de altfel ele au loc priodic, sunt foarte frecvente, in functie de ele se va decide modul in care are loc acest transfer. Ceea ce este si mai important de precizat este ca nu este vorba despre o retragere asa cum s-a mai spus in spatiul public, este un transfer de competente si o substituire de la prezenta unor trupe combatante din partea Aliantei si a celorlalti contributori la ISAF, la o misiune de training a fortelor militare si de politie afghane.
Romania are in vedere in cadrul acestui angajament pe care si l-a luat, 1800 de militari pana la sfarsitul anului, trimiterea unor specialisti in pregatirea pentru armata si politia afghana.
In alta ordine de idei, pe masura ce trupele ISAF sunt retrase dintr-o anumita provincie, nu are loc automat o repatriere a acestora, ci o redistribuire a lor inspre zonele unde prezenta de securitate e necesar sa fie intarita. Si asta e important pentru trupele romane care se gasesc intr-o zona a Afghanistanului unde situatia de securitate e mai dificila decat in alte zone. Prin urmare este vorba si despre un proces de redistribuire eficienta a efortului de securitate, nu doar de transferul de responsabilitate.
- Romania a sustinut in noul concept strategic referirile la scutul antiracheta al NATO, securitatea energetica si politica portilor deschise ale Aliantei
Noul concept strategic este un document in care Romania isi regaseste toate obiectivele pe care le-a urmarit in acest proces de consultare asupra documentului care a durat mai bine de un an si jumatate.
- In el regasim aceasta decizie de creare acestui sistem atiracheta al NATO impotriva unor rachete balistice. Este pozitia pe care Romania a sustinut-o de foarte multa vreme, inclusiv de la summit-ul NATO de la Bucuresti.
- Avem, de asemenea, reflectarea unui concept echilibrat privind capacitatea de descurajare a NATO. Romania a sustinut acest concept in negociere, un mix balansat intre disuasiunea de tip nuclear impreuna cu descurajarea pe baza fortelor conventionale si a apararii antiracheta.
- Gasim in noul concept strategic, dar si in declaratia summit-ului o referire importanta, sustinuta de Romania, privind securitatea energetica si contributia pe care NATO o poate avea in acest domeniu.
- Un alt obiectiv atins de Romania a fost reiterarea in noul concept a politicii usilor deschise privind aderarea la Alianta si o alta idee sustinuta de Romania in mod constant, modernizarea parteneriatelor Aliantei. In documentele summit-ului se decide ca in perioada urmatoare sa se inceapa un nou model de constructie a parteneriatelor Aliantei.
Cum explica Bogdan Aurescu episodul de la Lisabona dintre presedintele roman si cel francez:
Fiind prezent la summit vreau sa va spun ca nu este niciun motiv de speculatie in sens negativ, nu a existat niciun moment controversat pe fond care sa aiba eventuale interpretari asa cum au fost ele prezentate.
Reporter: Ministrul de externe Teodor Baconschi spunea, in urma cu o luna, intr-un interviu pentru HotNews.ro ca mult asteptata intalnire bilaterala oficiala inte presedintii Basescu si Obama ar putea avea loc la Lisabona. Apoi Casa Alba a anuntat ca nu vor exista intalniri bilaterale, insa a fost una cu presedintele rus, iar discutia cu omologul polonez s-a soldat cu o invitatie la Casa Alba pana la sfarsitul anului.
Bogdan Aurescu: A exista si o scurta intalnire intre presedintele roman si cel american, chiar am asistat la momentul respectiv si s-a discutat despre problematica de securitate la contextul NATO. Relatiile dinte cei doi sefi de stat sunt excelente, sunt foarte bune, ele au fost reconfirmate si de aceasta scurta intalnire.
Reporter: Atunci este o diminuare a interesului SUA pentru Romania explicatia pentru imposibilitatea unei intalniri la nivel inalt intre cei doi presedinti?
Bogdan Aurescu: Nu e in niciun caz o diminuare a interesului SUA pentru Romania. Pot spune cu toata responsabilitatea, si ca negociator al partii romane pe acest proiect foarte important care este scutul antiracheta american si participarea Romaniei la acest proiect, ca insusi faptul ca Romania a fost invitata sa participe la el este o dovada cat se poate de evidenta, care nu mai are nevoie de niciun fel de confirmari, cu privire la relatia excelenta romano-americana.
Este un parteneriat strategic ce capata din ce in ce mai multa substanta si in plan economic si cultural. Contactele la toate nivelele sunt foarte bune si substantiale, nu se poate spune in niciun caz ca SUA isi pierd interesul pentru zona din care facem parte si nici pentru Romania.
Reporter: Si daca relatia dintre cei doi presedinti este buna, SUA are un interes strategic pentru Romania si relatia bilaterala este buna, sa speram in viitorul apropiat intr-o intalnire oficiala Obama-Basescu?
Bogdan Aurescu: Si contactele la nivel inalt vor veni sa confirme acest nivel de excelenta al parteneriatului romano-american. Ceea ce este important este sa continuam aceste proiecte care au o greutate deosebita si fara indoiala ca in viitor parteneriatul va cunoaste intensificari si in alte domenii.
6
1
