"Consider ca principala proba pe care Strategia Dunarii va trebui sa o depaseasca este mentinerea unui interes constant si a implicarii statelor din regiune. Nu este usor ca, in plin proces de reconstructie dupa o criza financiara si economica cu efecte globale, sa gasim resursele financiare necesare pentru finantarea investitiilor majore de infrastructura", a spus Traian Basescu in discursul sau de luni, de la Palatul Parlamentului.

Presedintele a vrut parca sa contracareze ideea ca alte astfel de initiative s-au dovedit pe parcurs, destul de lipsite de continut si rezultate, prin faptul ca insisi membrii acestora si-au pierdut interesul.

"Exista la dispozitia noastra insemnate fonduri europene pe care le putem si trebuie sa le folosim in beneficiul cetatenilor nostri. Avem nevoie de o capacitate ridicata de a absorbi fondurile comunitare; trebuie sa administram cat mai eficient resursele de care dispunem din bugetul Uniunii", a subliniat presedintele Basescu.

Potrivit lui, cea mai importanta dimensiune economica a Dunarii este sectorul de transport naval, Coridorul Pan-european de Transport VII, care este subutilizat. "Dunarea trebuie sa devina o adevarata magistrala fluviala moderna", sustine Basescu.

Iata principalele declaratii ale presedintelui:

• Strategia va insemna proiecte si investitii in infrastructura portuara si de energie, si va acorda mai multa atentie protectiei mediului, va modela cooperarea teritoriala intre regiuni si localitati invecinate.
• Crearea unui sistem de gestiune a factorilor de mediu, inclusiv inlaturarea efectelor negative asupra mediului in caz de catastrofe naturale, pastrarea si extinderea zonelor impadurite, a parcurilor si zonelor verzi din zonele urbane, reprezinta prioritati pentru noi toti.
• Strategia urmeaza sa propuna dezvoltarea turismului si valorificarea patrimoniului natural si a mostenirii cultural-istorice prin dezvoltarea infrastructurii specifice si intense actiuni de promovare.
• Avem nevoie de investitii serioase si de angajamentul permanent al guvernelor si al autoritatilor locale. De asemenea, avem nevoie de asistenta, transfer de expertiza si tehnologie dinspre regiunile dezvoltate din vest spre cele mai putin avansate din est.
• Trebuie sa combinam trei aspecte esentiale: utilizarea experientei bogate din unele state membre ale Uniunii Europene din regiune, state precum Germania sau Austria, de asemenea, trebuie sa valorificam cresterea expertizei nationale si, nu in ultimul rand, simplificarea reglementarilor comunitare.

Presedintele a vorbit despre proiectele transfrontaliere pe care Romania vrea sa le realizeze cu statele vecine, "sub umbrela" strategiei Dunarii.

La sud, cu Bulgaria: "Avem un singur pod care ne leaga, la Giurgiu - Ruse. Un alt pod, cel de la Vidin - Calafat, nu este, inca, finalizat. Dorim sa dezvoltam turismul, schimburile economice si sa dinamizam viata pe cele doua maluri. Ne propunem construirea a doua noi poduri, la Bechet - Oreahovo si la Calarasi - Silistra, precum si construirea unui nou complex hidro-energetic pe Dunare."

"In sud-vestul si vestul Romaniei avem nevoie de noi proiecte de cooperare cu alte doua state vecine, Ungaria si Serbia.

Deja exista programele de cooperare teritoriala care valorifica potentialul local si propun investitii care sa apropie comunitatile din vecinatatea granitelor. Sunt convins ca strategia noastra va consolida si diversifica aceasta cooperare, aducand elemente noi, proiecte mai importante precum interconectarile energetice sau colaborarea in managementul riscurilor, al inundatiilor sau al accidentelor cu impact transfrontalier".

La est, Republica Moldova si Ucraina: "Trebuie sa lansam proiecte importante de conectare a infrastructurii si sa utilizam mult mai bine potentialul extraordinar al regiunilor limitrofe. Asigurarea navigabilitatii Prutului inferior si legarea regiunilor vecine prin construirea unor poduri peste Prut si Dunare reprezinta proiecte prioritare pentru locuitorii acestor zone".

Ce este Strategia Dunarii?

Romania este, alaturi de Austria, initiator a Strategiei UE a Dunarii, iar ea reuneste 14 state riverane si din bazinul fluviului. Aceasta strategie se inscrie in cadrul gandirii europene asupra macroregiunilor, referitoare la o cooperare mai buna intre tarile vizate si realizarea de proiecte comune. Este similara strategiei UE pentru Marea Baltica, o strategie care inca nu si-a aratat castigurile si care pare ca se misca destul de greu, mai ales in conditiile in care s-a stabilit inca de la inceput ca astfel de strategii europene nu beneficiaza de fonduri suplimentare europene.

Autoritatile romane sustin ca din aceasta intiativa Romania ar avea de castigat atat in importanta geostrategica, dar si concret, in planul dezvoltarii regiunii de-a lungul Dunarii. Se stie ca sudul Romaniei este o regiune mai putin dezvoltata economic, iar proiectele incluse in planul de actiune al acestei strategii ar putea fi o oportunitate. Asta in conditiile in care autoritatile romane isi imbunatatesc capacitatea de absorbtie a fondurilor europene, iar mediul privat este interesat in a inainta proiecte spre finantare europeana.

Banii europeni destinati acestei strategtii pana in 2013 (exercitiul bugetar actual) sunt in valoare de 95 de miliarde de euro pentru toate statele membre participante si acesti bani provin din diferitele fonduri europene existente. Nicio alocare suplimentara nu se face acestei strategii si asta a fost o conditie si in cazul strategiei pentru Marea Baltica. Insa pot fi atrasi alti parteneri pentru finantare, precum Banca Europeana de Investitii.

In privinta proiectelor, se urmareste, cel putin in Romania, o dezvoltare a localitatilor rurale si urbane din judetele riverane Dunarii, modernizarea transportului fluvial si a infrastructurii portuare, avandu-se in vedere modernizarea tuturor celor 12 porturi romanesti de la Dunare.

Protectia ecosistemelor de la Dunare este un alt obiectiv si se urmareste crearea unui sistem de monitorizare a acestora. Mai mult, Romania pledeaza si pentru un sistem de monitorizare si protectie impotriva inundatiilor sau a secetei, fenomene naturale cu care se confrunta sudul tarii.

Se vorbeste mai putin despre faptul ca tarile participante, fiind in grade diferite de dezvoltare economico-sociala au si obiective diferite. In timp ce statele noi membre ale UE pun accentul pe dezvoltarea economica a regiunii, tari precum Germania sau Austria sunt preocupate de mediu, protectia mediului, calitatea apei si aerului. Sunt tari care vor o imbunatatire a transportului pe Dunare si intalnesc opinia oarecum divergenta a celor care sunt mai degraba preocupate de mediu.

Strategia Dunarii este importanta prin faptul ca e un proiect romanesc care a gasit sprijin la nivel european. Insa de aici si pana la a-si produce efectele dorite este cale lunga. La fel ca Uniunea pentru Mediterana, Sinergia la Marea Neagra sau chiar Strategia Baltica, ar putea ramane doar un alt proiect european la nivel de idei si bune intentii si imagine: reuniuni la care sa participe liderii europeni, fara a se concretiza in proiecte in sprijinul cetatenilor tarilor lor.

E adevarat, nu la acest nivel - precum cel de la Bucuresti - se discuta detaliile si proiectele, ci se au semnalele politice. Insa este cunoscuta practica europeana in care proiecte pompoase "s-au dezumflat" si nu a ramas din ele decat cate o reuniune care serveste mai degraba imaginii unor politicieni. In conditiile in care banii europeni - cei alocati in exercitiul bugetar 2007-2013 si, mai apoi, cei obtinuti prin negocierea viitoarei alocari bugetare - nu vor fi cheltuiti de autoritati si mediul privat, proiecte precum canalul Bucuresti-Dunare ar putea ramane permanent doar un deziderat.