Muntenegru este a treia tara din Europa in ceea ce priveste investitiile directe din strainatate pe cap de locuitor si a fost inclusa pe locul doi in topul celor mai interesante destinatii de vacanta. Roman Abramovic, Oleg Deripaska, Jacob Rotschild sau Peter Munk sunt doar cativa dintre miliardarii care investesc in “noul Monaco”. Litoralul si peisajul montan constituie bijuteriile si atuurile unei tari care incearca tot mai mult sa se desprinda de lumea slava si sa atinga modul de viata occidental, insa serviciile precare, lipsa apei curente si acapararea litoralului de catre magnatii si interlopii rusi fac ca denumirea de noul Monaco sa nu aiba inca acoperire.

vezi galerie foto cu litoralul muntenegrean

Drum greu, dar impresionant

Peisaj montan
Foto: Hotnews
De la granita Romaniei cu Serbia ai aproximativ 650 de km pana pe litoralul muntenegrean, un drum greu, sinuos, dar extrem de spectaculos, el insusi fiind un motiv suficient pentru vizitarea Montenegrului (in latina sau Crna Gora in sarba).

Sosele bune, circulatie cam aglomerata pe zi si mai rarefiata pe noapte, o politie discreta, prietenoasa, dar si corupta (10-20 de ora in pasaport in functie de gravitatea faptei). Cele peste 10 ore necesare pentru a ajunge pe litoral iti vor parea doar cateva clipe, zona de munte din Serbia si Muntenegru (muntii carstici pot depasi si 2.000 de metri) impresionand pe tot parcursul.

Padurile frumoase, stancile semete, lacurile mari si curate si canioanele ametitoare te fac o clipa sa uiti ca ai plecat pentru mare si sa ca ai vrea sa ramai macar o saptamana si acolo.

O lume cu ochii spre occident, dar cu radacini adanci in lumea slava

Muntenegrenii incearca inca sa-si gaseasca o identitate nationala proprie dupa separarea de Serbia si dupa ce atatia ani au fost catalogati ca sarbi. Incercarile sunt insa timide: cateva steaguri ale statului atarnate unde si unde prin orase, folosirea monedei euro, cautarea unor origini catolice, germane si austriece din vremea colonizarilor facute de Maria Tereza si din timpuri chiar mai vechi.

La intrarea in Muntenegru
Foto: Hotnews
Limba de baza ramane insa sarba, dublata de albaneza in zonele unde etnicii albanezi sunt majoritari. Legaturile cu Serbia sunt mai mult decat stranse, multi muntenegreni locuind si in Serbia sau avand rude care locuiesc acolo, asa ca foarte multi locuitori spun ca se simt si una si alta sau ca muntenegrean sau sarb pentru ei e la fel.

Un litoral al slavilor. Numarul turistilor romani este in crestere

Una din primele impresii avute pe litoral muntenegrean a fost faptul ca strainii din afara spatiului slav lipsesc cu desavarsire.

Peste tot se aude numai limba sarba, dublata de rusa. Rusii dau cel mai mare contigent de turisti. Muntenegrenii au inceput insa sa nu priveasca cu ochi buni "mica invazie" ruseasca din cauza scandalurilor izbucnite care uneori degenereaza chiar in reglari de conturi armate. In urma unui astfel de conflict, statiunea Sutomore a fost impanzita de trupe speciale timp de cateva saptamani.

Dupa cateva zile de sedere am auzit romana si italiana. Daca romani poti zari in fiecare statiune, italienii isi fac veacul cu deosebire in Budva, considerata cea mai luxoasa statiune muntenegreana. Nu-i putem contrazice din moment ce si Madona are programat un concert in piata acestei statiuni:)

Majoritatea romanilor sunt de la granita cu Serbia sau din Timisoara si spun ca vin aici pentru peisaj si preturile mai mici. Turistii romani spun ca nici nu poate fi vorba de o comparatia cu litoralul romanesc si se declara foarte multumiti, chiar daca multi erau cazati la pensiuni fara apa curenta si aer conditionat. Cei de la centrul de informare din Budva ne-au spus ca numarul turistilor romani s-a dublat in ultimii ani. La plecare am vazut mai multe autocare de romani blocate in capitala Podgorita fiindca unul dintre ele luase foc. Potrivit politiei cateva persoane au fost internate fara sa fi suferit rani grave. Autocarele se indreptau spre litoral.

Pe langa agentiile de turism din vest, care duc romanii in Muntenegru, exista si numerosi particulari care duc grupuri de turisti romani la diferite pensiuni, gazdele oferindu-le intre 2-5 euro/pe zi de fiecare turist adus.

Muzica care se asculta (in case, terase sau discoteci) este preponderenta sarba, ritmurile occidentale auzindu-se cu greu in cate-o discoteca.

Limba engleza nu este mai deloc folosita, cu greu poti gasi oameni care sa inteleaga si sa-ti vorbeasca in engleza (exceptie facand cele doua-trei statiuni de lux, insa nici aici procentul nu e imbucurator). Nici la capitolul meniuri nu se sta mai bine. Din 10 restaurante la care am fost in cateva zile nu am gasit decat un singur meniu in limba engleza.

Apa superba, plaje deficitare

Dupa cum se vede si din pozele alaturate, orice lauda este de prisos atunci cand vine vorba despre apa marii si peisajul inconjurator.

Budva, trecere intre doua plaje
Foto: Hotnews


Muntii carstici se inalta zvelti din apa verzui-albastruie, aproape fiecare varf fiind incununtat de o cetate sau o manastire. Probleme apar atunci cand vine vorba de plaje. Destul de inguste, acoperite cu un pietris marunt sau nu (recomandabil de cumparat pantofi speciali de apa pentru a evita taieturile), destul de mizere si inghesuite, fara wc-uri si dusuri (cu exceptia plajelor private), plajele din Muntenegru raman cu mult in urma peisajului, contrastul fiind cu atat mai mare.

Intrarea pe o plaja privata obisnuita costa 2,5 euro. Pentru aceasta suma primesti o umbrela si accesul la un wc ecologic, la dusuri si la apa potabila (majoritatea plajelor nu au insa apa potabila). Pentru cei care nu doresc sa stea pe o plaja fara wc, dusuri, umbrele sau sezlonguri pot avea toate acestea pe o plaja privata. Nici acestea nu sunt prea late, prea curate si intretinute, dar nivelul este altul.

Intrarea pe o astfel de plaja (cum ar fi Budva) costa 1 euro de persoana, iar pentru doua sezlonguri si o umbrela mai scoti 10 euro din buzunar. Mersul la wc costa 50 de eurocenti, dar, daca poti ,ar fi mai bine sa te abtii pana in camera, curatenia lasand de dorit. Daca doresti sa mergi pe o plaja pustie, atunci Plaja Reginei este cea mai indicata destinatie. Se poate ajunge cu vaporul din orice statiune contra unei sume de 5-10 euro in functie de distanta.

Kraljicina Plaja (Plaja reginei)
Foto: Hotnews
Litoralul are insa mai multe astfel de plaje izolate, unde accesul nu se face decat cu vaporul sau barca. De altfel, cursele de vaporas iti ofera posibilitatea sa vezi in cateva ore intreg litoralul. Plaja Reginei arata mult mai bine decat orice alta plaja vazuta de mine acolo. Aerisita, curata si ordonata, cu un pietris fin, te cucereste prin liniste si frumusetea stancilor care o inconjoara. Doua sezlonguri la o umbreala (oferta standard) te costa 10 euro.

Cazare la 10 euro. Apa, o mare problema. Bidoane de plastic peste tot

Litoralul este acoperit preponderent de pensiuni (omologate sau nu), hotelurile fiind destul de rare (cu exceptia statiunilor mai renumite). Cazarea la o pensiune este foarte ieftina: intre 5-15 euro de pat pe seara, cel mai des intalnit pret fiind de 10 euro/pat. Cum majoritatea camerelor au 3-4 locuri, pretul ar fi in jur de 30 de euro pe noapte de camera.

Gazdele sunt extrem de amabile si discrete si inchiriaza cu usurinta camere de 4-5 paturi si la 3 persoane tot pentru 30 de euro. Camerele sunt in general mari, cu balcoane sau terase in fata lor, avand curti frumos aranjate unde te incanta maslinul, smochinul, rodia si alti arbori specifici zonei. Se ofera acces la bucatarie, dar in peste 60% din cazuri, baia este la comun pentru 2-3 apartamente Cea mai mare problema o constituie insa lipsa apei curente.

Pensiunea unde am locuit
Foto: Hotnews
Zona fiind muntoasa, apa se gaseste extrem de greu, fiind foarte putine conducte de apa sau prea putine puturi sapate. Numarul racordarilor la o astfel de conducta este limitat, iar pretului unei astfel de racordari este extrem de scump, astfel incat multe pensiuni nu au apa curenta. Scenele cu bidoane de 5-10 kg umplute cu apa ce stau la soare sa se incalzeasca sau masinile stand la o cismea nu sunt prea incantatoare.

Mancare. Restaurante. Distractie

Litoralul muntenegrean constituie raiul gurmanzilor iubitori de carne. Aproape toate felurile de mancare se bazeaza pe multa carne sau peste.Omniprezentele Rostilji (o taraba cu un gratar imens si muuulta carne) iti ofera preparate din carne de la celebra plescavitza (un fel de hamburgher autohton), la carnati si karageorge snitzel. Portiile costa intre 1si 3 euro cele pentru gurmanzi, insa, in ciuda numarului mare de kilograme pe care le posed:) nu am reusit niciodata sa termin o astfel de portie.

Si mancarea in restaurante este foarte buna si destul de acceptabila ca pret (cam greu insa sa descifrezi meniul daca nu stii sarba). O supa/ciorba buna costa maxim 2,5 euro, o fasole cu carnati sau sunca (mancarea preferata la pranz a sarbilor) maxim 3 euro, fripturile in jur de 5-7 euro, preparatele mai pretentioase putand ajunge pe la 12-15 euro maxim. Mancarea e delicioasa, iar portiile foarte mari.

Restaurant pe plaja Reginei
Foto: Hotnews
Bautura nu este nici ea foarte scumpa. Cea mai bauta bere de pe litoral (Jelen Pivo-bere sarbeasca) costa in jur de 1,5 euro la bar/restaurant, iar o bere germana cam 2 euro. O cafea costa 1-1,5 euro. Rachiul local (din smochine, struguri, pere, mere, menta etc.) costa in jur de 2,5 euro suta de grame. Preturile sunt destul de uniforme la toate terasele, insa vorbim de preturi aproape duble in cazul statiunilor Budva si Sf. Stefan.

Seara, toate tersasele si restaurantele de pe faleza se transforma in discoteci in aer liber, aproape fiecare terasa avand propriul cantaret de muzica sarbeasca. In functie de notorietatea interpretului sau frumusetea interpretei:) se umplu si terasele, dar lipsa de clienti nu duce nimeni, frumusetea renumita a sarboaicelor si rusoaicelor facand ca atmosfera sa fie incendiara.

Daca va plictisiti de ritmurile sarbesti puteti asculta muzica occidentala si incerca o baie cu spuma in discotecile inchise si mai selecte din fiecare statiune. Aici insa preturile sunt mult mai mari.

Toata distractia se cam termina pe la ora 1 noaptea cand toate terasele sunt nevoite, conform legii, sa-si incheie activitatea.

Oligarhii rusi acapareaza litoralul. Noul Monaco

Muntenegru este a treia tara din Europa in ceea ce priveste investitiile directe din strainatate pe cap de locuitor. Pana acum rusii au fost personajele principale. Cu investitii estimate la 2 miliarde USD, acestia domina o mare parte din economie. In 2007, Muntenegru a fost inclusa de World Travel&Tourism Council pe locul doi in topul celor mai interesante destinatii de vacanta – dupa Macao (sursa: Money Express)

Noi sate de vacanta apar
peste tot
Foto: Hotnews
Turismul muntenegrean inregistreaza, de altfel, una dintre cele mai mari cresteri din lume. Numarul de turisti straini a crescut cu 45% in 2005, cu 39% in 2006, cu 22% in 2007 si 25% in 2008. Una dintre explicatii este prelungirea sezonului estival la noua luni, fata de cinci cat dura pana in 2000, lucru ce a condus la imbunatatirea performantelor hotelurilor, ce au avut anul trecut un profit operational mediu de 32,2% din totalul incasarilor.

Cand mi-am intrebat gazda care e pretul unui mp de teren sau de constructie mi-a raspuns ca nu prea mai e teren de vanzare fiindca rusii au cumparat cam tot ce se putea cumpara, iar preturile au sarit in aer, un mp construit putand ajunge si la 1.800 de euro intr-un complex rezidential. Investitii rusesti pe litoralul muntenegrean sunt masive. Miliardarii arhicunoscuti ca Roman Abramovici sau Oleg Deripaska dezvolta pe litoralul muntenegrean numeroase proiecte imobiliare de anvengura.

Pe langa acestea, numerosi oameni de afaceri si interlopi rusi si-au ridicat case uriase de vacanta. Investitii in litoralul muntenegrean sunt facute insa si de oameni de afaceri din Vest, Jacob Rotschild sau Peter Munk. Acesta din urma a luat un santier naval din superbul golf Golful Kotor pe care intentioneaza sa-l transforme in cel mai mare port pentru iahturi de lux din estul Mediteranei cu peste 700 de locuri de ancorare. (sursa: Euractiv)

Foto: Hotnews

Cheiul din Budva, plin de iahturi de lux (foto), arata ca denumirea de noul Monaco pentru litoralul Muntenegrean poate sa devina cat mai curand o realitate. Muntenegrenii spera ca aderarea la NATO si o posibila cale mai rapida catre aderarea la UE le va oferi o influenta mai mare pentru a atrage capital din vest si a reduce dependenta de Rusia.