Klaus Iohannis a sesizat CCR in legatura cu un conflict constitutional intre puterea judecatoreasca si cea executiva, dupa adoptarea OUG de modificare a Codurilor penale

de Alina Neagu     HotNews.ro
Joi, 2 februarie 2017, 11:44 Actualitate | Esenţial

Klaus Iohannis
Foto: Facebook
Presedintele Klaus Iohannis a trimis, joi dimineata, la Curtea Constitutionala sesizarea privind existenta unui conflict juridic de natura constitutionala intre puterea judecatoreasca si cea executiva, dupa modificarea Codurilor penale prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului. "In chestiunea OUG: Am decis sa sesizez Curtea Constitutionala. Este evident vorba de un conflict juridic de natura constitutionala intre Guvern si sistemul de justitiei. Acest document este pe drum si va fi depus in cateva minute la CCR", a anuntat seful statului, intr-o declaratie de presa la Palatul Cotroceni.

Redam integral textul sesizarii trimise de Klaus Iohannis Curtii Constitutionale (sursa: Administratia Prezidentiala):

 
Domnului Valer Dorneanu
 
Presedintele Curtii Constitutionale
 
In conformitate cu prevederile art. 146 lit. e) si ale art. 80 din Constitutia Romaniei, republicata, precum  si ale art. 11 alin. (1) pct. A lit. e), art. 34, art. 35 si art. 36 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicata, formulez urmatoarea:
 
Cerere de solutionare a conflictului juridic de natura constitutionala dintre Guvern, pe de o parte, si Parlament si Consiliul Superior al Magistraturii, pe de alta parte
 
I.  Temeiul legal:
1. CONSTITUTIA
 
Art. 2. -  (1) Suveranitatea nationala apartine poporului roman, care o exercita prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice si corecte, precum si prin referendum.  (2) Nici un grup si nici o persoana nu pot exercita suveranitatea in nume propriu.
Art. 80 - (2) - Presedintele Romaniei vegheaza la respectarea Constitutiei si la buna functionare a autoritatilor publice.
Art. 90 - Presedintele Romaniei, dupa consultarea Parlamentului, poate cere poporului sa-si exprime, prin referendum, vointa cu privire la probleme de interes national.
Art. 115 - (4) Guvernul poate adopta ordonante de urgenta numai in situatii extraordinare a caror reglementare nu poate fi amanata, avand obligatia de a motiva urgenta in cuprinsul acestora.
Art. 133 - (1) Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independentei justitiei.
Art. 134 - (4) Consiliul Superior al Magistraturii indeplineste si alte atributii stabilite prin legea sa organica, in realizarea rolului sau de garant al independentei justitiei.
 
2. LEGEA nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii
 
Art. 32. -  (1) In cazurile in care legea prevede avizul conform, aprobarea sau acordul Consiliului Superior al Magistraturii, punctul de vedere emis de acesta este obligatoriu. Daca legea prevede consultarea sau avizul Consiliului Superior al Magistraturii, punctul de vedere emis de acesta nu este obligatoriu.  (2) In cazul in care legea nu prevede un termen pentru emiterea avizelor de catre Consiliul Superior al Magistraturii, acestea se emit in 30 de zile de la sesizare. Depasirea de catre Consiliul Superior al Magistraturii a termenului de emitere a avizului nu afecteaza valabilitatea actului.
 
Art. 38. -  (3) Plenul Consiliului Superior al Magistraturii avizeaza proiectele de acte normative ce privesc activitatea autoritatii judecatoresti.
 
II. Motive:

Curtea Constitutionala a stabilit, in jurisprudenta sa, ca un conflict juridic de natura constitutionala presupune acte sau actiuni concrete prin care o autoritate sau mai multe isi aroga puteri, atributii sau competente care, potrivit Constitutiei, apartin altor autoritati publice, ori omisiunea unor autoritati publice, constand in declinarea competentei sau in refuzul de a indeplini anumite acte care intra in obligatiile lor (Decizia nr. 53/2005, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 144 din 17 februarie 2005). Totodata, prin Decizia nr. 270/2008 (publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 290 din 15 aprilie 2008), Curtea a statuat ca textul art. 146 lit. e) din Constitutie "stabileste competenta Curtii de a solutiona in fond orice conflict juridic de natura constitutionala ivit intre autoritatile publice, iar nu numai conflictele de competenta nascute intre acestea". Prin urmare, potrivit jurisprudentei Curtii, conflictele juridice de natura constitutionala nu se limiteaza numai la conflictele de competenta, pozitive sau negative, care ar putea crea blocaje institutionale, ci vizeaza orice situatii juridice conflictuale a caror nastere rezida in mod direct in textul Constitutiei (Decizia nr. 901/2009, Decizia nr. 1525/2010).

La  data de 31 ianuarie a. c., Guvernul a adoptat Ordonanta de urgenta nr. 13/2017 pentru modificarea si completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal si a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedura penala (publicata in Monitorul Oficial nr. 92 din 1 februarie 2017). Solicitam Curtii Constitutionale sa constate existenta unui conflict juridic de natura constitutionala dintre Guvern, pe de o parte, si Parlament si Consiliul Superior al Magistraturii, pe de alta parte, conflict nascut ca urmare a deciziei Guvernului de a adopta Ordonanta de urgenta nr. 13/2017 pentru modificarea si completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal si a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedura penala. Apreciem ca suntem in prezenta unei situatii juridice conflictuale a carei nastere rezida in mod direct in textul Constitutiei.

Prin adoptarea acestei ordonante de urgenta Guvernul si-a exercitat competenta de  a adopta acte normative cu putere de lege cu incalcarea cadrului constitutional privind delegarea legislativa.
Astfel, potrivit art. 61 alin.(1) din Constitutie, Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a tarii. De asemenea, potrivit art. 115 alin. (4) din Constitutie, Guvernul poate emite ordonante pe baza unei legi de abilitare adoptate de Parlament si poate emite ordonante de urgenta in situatii extraordinare a caror reglementare nu poate fi amanata, avand obligatia de a motiva urgenta in cuprinsul acestora.
Analizand dispozitiile constitutionale mai sus-mentionate rezulta ca in sistemul constitutional romanesc, Parlamentul dispune de plenitudine de competenta in materie de legiferare, in timp ce Guvernul exercita aceasta competenta delegata numai in conditiile strict prevazute de Constitutie. Per a contrario, ori de cate ori Guvernul emite ordonante cu incalcarea normelor constitutionale isi exercita abuziv competenta de legiferare.
In jurisprudenta constitutionala, analiza indeplinirii conditiilor de emitere a ordonantelor de urgenta a fost privita atat prin raportare la criteriul material,  al continutului actului normativ de legislatie delegata, cat si prin raportare la criteriul formal, al exigentelor legate de competentele decizionale ce pot fi delegate si procedura prin care se realizeaza delegarea. Formal, legiuitorul delegat nu poate interveni decat daca se afla in prezenta unei situatii extraordinare, a carei reglementare nu poate fi amanata si pentru care trebuie sa furnizeze motivatia urgentei in cuprinsul respectivei ordonante de urgenta. Acestea sunt, in primul rand, aspecte ce tin de competenta de legiferare si de modul in care Guvernul intelege sa-si exercite aceasta competenta delegata. Respectarea limitelor impuse competentei Guvernului in emiterea unei ordonante de urgenta se realizeaza prin raportarea celor trei elemente sus-mentionate, anume situatia extraordinara, urgenta reglementarii si motivarea urgentei, la realitatea concreta care a generat emiterea actului de legislatie delegata. Or, din analiza continutului preambulului O.U.G. nr. 13/2017  nu rezulta existenta elementelor de drept si de fapt ale situatiei extraordinare, a carei reglementare nu poate fi amanata, pentru toate situatiile legislative cuprinse in continutul ordonantei de urgenta. Acest aspect este, de altfel, semnalat si prin avizul nr. 61/31.01.2017 emis de Consiliul Legislativ.

Punerea de acord a unor dispozitii din Codul penal, respectiv din Codul de procedura penala, declarate neconstitutionale cu deciziile instantei constitutionale reprezinta principala justificare a emiterii ordonantei de urgenta. Aceasta reprezinta o necesitate de necontestat, nu insa si o situatie imprevizibila, care s-ar abate de la regulile sau asteptarile obisnuite, de natura sa pericliteze interesul public si sa justifice constrangerea Guvernului de a actiona prin ordonanta de urgenta si de a se substitui astfel in competenta generala de legiferare a Parlamentului. Chiar si in ipoteza in care punerea in acord a Codului Penal si a Codului de Procedura Penala cu deciziile instantei constitutionale ar fi apreciata ca reprezentand o situatie extraordinara a carei reglementare nu poate fi amanata, ramane in afara oricarei motivatii constitutionale depasirea acestui obiect de reglementare.

In consecinta, prin adoptarea ordonantei de urgenta, al carei continut se indeparteaza atat de la necesitatea unei reactii prompte, in vederea apararii unui interes public, cat si de la argumentele prezentate in preambul, Guvernul a actionat abuziv, arogandu-si competente pe care Constitutia nu i le confera.
Delegarea legislativa este o solutie de exceptie la care Constitutia recurge pentru rezolvarea unor situatii care se abat de la obisnuit sau comun si care au un caracter obiectiv, in sensul ca existenta lor nu depinde de vointa Guvernului, care, in asemenea imprejurari, este constrans sa reactioneze prompt pentru apararea unui interes public pe calea ordonantei de urgenta (a se vedea Decizia nr. 83 din 19 mai 1998, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I,    nr. 211 din 8 iunie 1998). De asemenea, in acceptiunea Deciziei nr. 258 din 14 martie 2006, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 341 din 17 aprilie 2006, "inexistenta sau neexplicarea urgentei reglementarii situatiilor extraordinare [...] constituie in mod evident o bariera constitutionala in calea adoptarii de catre Guvern a unei ordonante de urgenta [...]. A decide altfel inseamna a goli de continut dispozitiile art. 115 din Constitutie privind delegarea legislativa si a lasa libertate Guvernului sa adopte in regim de urgenta acte normative cu putere de lege, oricand si - tinand seama de imprejurarea ca prin ordonanta de urgenta se poate reglementa si in materii care fac obiectul legilor organice - in orice domeniu" (a se vedea si Decizia nr. 366 din 25 iunie 2014, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 644 din 2 septembrie 2014). Delegarea legislativa nu poate conferi Guvernului o competenta generala de legiferare, de care nu dispune decat Parlamentul.

La data de 18 ianuarie anul curent, Ministerul Justitiei a pus in dezbatere un proiect de ordonanta de urgenta pentru modificarea si completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal si a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedura penala si l-a transmis Consiliului Superior al Magistraturii spre avizare. Precizam ca in perioada 9-31 ianuarie 2017, cele doua Camere ale Parlamentului au fost convocate in sesiune extraordinara si, prin urmare, la data declansarii procedurii de consultare publica asupra proiectului de act normativ mentionat, Parlamentul se afla in activitate. De aceea, motivarea din cuprinsul preambulului O.U.G. nr. 13/2017- potrivit careia o eventuala legiferare pe alta cale decat delegarea legislativa, chiar in procedura legislativa, nu ar fi de natura sa inlature de indata consecintele negative- este neintemeiata, intrucat proiectul de act normativ putea fi adoptat de Parlament chiar in acest interval scurt de timp, in procedura de urgenta. Subliniem ca Parlamentul intelegand necesitatea reglementarii cu maxima celeritate a unor acte normative deosebit de importante a adoptat in trecut legi, in intervale de timp deosebit de scurte. In acest sens mentionam Legea nr. 1/2017 privind eliminarea unor taxe si tarife, precum si pentru modificarea si completarea unor acte normative, care, promovata prin initiativa parlamentara, a parcurs, de la momentul depunerii in Parlament si pana la adoptare, un interval de timp de 15 zile.

Prin faptul ca potrivit art. III alin. (2) din O.U.G. nr. 13/2017, aceasta intra in vigoare la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, cu exceptia prevederilor art. I, care urmeaza sa intre in vigoare in 10 zile de la acest moment, nasterea conflictului juridic de natura constitutionala este fara echivoc. Delegarea legislativa este un instrument constitutional ce are drept scop strict reglementarea acelor situatii extraordinare, a caror reglementare nu poate fi amanata si care trebuie temeinic justificate. Insa, aceasta nu poate fi exercitata arbitrar, justificata formal ca un simplu act de putere ce se intemeiaza pe dispozitiile constitutionale ce permit Guvernului sa adopte ordonante de urgenta.

 Expresie a principiului constitutional al separatiei si echilibrului puterilor in stat, proiectele anumitor acte normative, cum sunt si ordonantele de urgenta, trebuie sa fie avizate de unele autoritati si institutii publice. Astfel, in functie de obiectul de reglementare, proiectele de lege si propunerile legislative, precum si ordonantele de urgenta, sunt supuse avizarii Consiliului Concurentei, Curtii de Conturi, Consiliului Suprem de Aparare a Tarii, Consiliului Economic si Social, Autoritatii Electorale Permanente, etc. dupa caz.
Potrivit art. 133 din Constitutie, Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independentei justitiei. In realizarea acestui rol, potrivit art. 134 alin. (4), Consiliul Superior al Magistraturii indeplineste si alte atributii stabilite prin legea sa organica. De aceea, in cazul initiativelor legislative ce vizeaza activitatea autoritatii judecatoresti, potrivit art. 38 din Legea nr. 317/2004, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii are competenta de a aviza aceste proiecte de acte normative, competenta ce isi are izvorul in textul constitutional.

La data de 31.01.2017 Ministerul Justitiei a transmis catre C.S.M, spre avizare, proiectul de ordonanta de urgenta pentru modificarea si completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal si a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedura penala. In seara aceleiasi zile, Guvernul a adoptat si imediat a publicat in Monitorul Oficial al Romaniei aceasta ordonanta de urgenta, desi C.S.M. a facut public faptul ca Plenul se va reuni in sedinta in dimineata zilei urmatoare.

Atributia de avizare a proiectelor de acte normative de catre institutiile publice, cu atat mai mult cu cat aceasta izvoraste din Constitutie, nu este una pur formala si nici nu trebuie inteleasa in sensul ca simpla solicitare a avizului este suficienta pentru a fi considerata indeplinita cerinta constitutionala. Nimeni nu pune la indoiala dreptul initiatorului de a promova un act normativ, insa procedand intr-o asemenea maniera, Guvernul a impiedicat Consiliul Superior al Magistraturii sa realizeze o atributie constitutionala.

Decizia Guvernului de a adopta O.U.G. nr. 13/2017 fara avizul C.S.M. denota o conduita neloiala fata de Constitutie si a afectat buna functionare a unei alte autoritati publice constitutionale.

 Dintr-o alta perspectiva, invederam Curtii Constitutionale ca intentia Guvernului de a promova prin ordonanta de urgenta modificari ale Codului Penal si ale Codului de Procedura Penala a dat nastere unor puternice reactii critice din partea societatii civile, inca din momentul aflarii acesteia. Aceste opinii converg catre ideea ca interventiile legislative preconizate nu sunt oportune si vin in contradictie cu principiile democratice ale statului de drept.

Potrivit art. 2 din Constitutie suveranitatea nationala apartine poporului roman, care o exercita prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice si corecte, precum si prin referendum. Totodata, potrivit alin. (2) al aceluiasi articol, nici un grup si nici o persoana nu pot exercita suveranitatea in nume propriu.
Considerand ca unele dintre modificarile preconizate au legatura directa cu eforturile Romaniei depuse in combaterea fenomenului coruptiei, la data de 24.01.2017 am initiat procedura de organizare a unui referendum de interes national pe tema: continuarea luptei impotriva coruptiei si asigurarea integritatii functiei publice. In acest sens, am solicitat consultarea Parlamentului care, potrivit Legii nr. 3/2000 are un termen de 20 de zile pentru  a formula un punct de vedere. Mentionam ca, pana la aceasta data, Parlamentul nu a transmis acest punct de vedere.

In contextul iminentei exercitarii in mod direct a suveranitatii nationale de catre corpul electoral prin referendum si in conditiile in care autoritatile publice, inclusiv Guvernul, sunt obligate sa ia in considerare si sa identifice modalitatile de punere in practica a vointei exprimate de popor, decizia Guvernului de a adopta O.U.G. nr. 13/2017 reprezinta o conduita abuziva a acestuia, ce urmareste obtinerea unor efecte penale mai favorabile inainte ca poporul sa aiba posibilitatea sa se exprime. De asemenea, prin efectele sale, actiunea Guvernului de a adopta O.U.G. nr. 13/2017, goleste de continut si punctul de vedere al Parlamentului pe care acesta trebuie sa-l exprime potrivit art. 90 din Constitutie.

In considerarea argumentelor expuse mai sus, va solicit sa constatati existenta unui conflict juridic de natura constitutionala intre Guvern, pe de o parte, si Parlament si Consiliul Superior al Magistraturii, pe de alta parte, determinat de decizia Guvernului de adopta Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 13/2017 pentru modificarea si completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal si a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedura penala cu depasirea competentelor stabilite de Legea fundamentala. De asemenea, va solicit sa constatati ca Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 13/2017 a fost adoptata cu nerespectarea prevederilor constitutionale si, in consecinta, sa dispuneti masurile necesare restabilirii ordinii constitutionale in sensul lipsirii de efecte a actului normativ mentionat.


Si presedintele CSM a sesizat miercuri Curtea Constitutionala privind constatarea unui conflict juridic intre puterile statului, dupa adoptarea OUG de modificare a Codurilor penale.

De asemenea, presedintele Klaus Iohannis i-a cerut miercuri premierului Sorin Grindeanu sa abroge Ordonanta de urgenta privind Codurile penal si de procedura penala.

Seful statului s-a intalnit miercuri si cu Victor Ciorbea la sediul institutiei Avocatul Poporului, dupa ce acesta a refuzat in prima faza sa sesizeze Curtea Constitutionala pe "ordonanta Dragnea", care modifica Codul Penal in favoarea politicienilor penali. Iohannis a declarat la iesire ca i-a pus la dispozitie lui Ciorbea exemple de sesizari similare, iar Ciorbea a anuntat ca "daca exista decizii ale Curtii Constitutionale care fac exceptie de la lege, le analizam si vedem ce se poate face".























​MASA ROTUNDA Ce fac si ce ar putea sa faca bancile pentru economie si companii? Economistii sefi ai primelor 3 banci comerciale, in dialog cu cititorii  HotNews.ro, luni, de la ora 9:00

Am vazut saptamana trecuta ca Institutul de Statistica a anuntat o crestere economica record - insa analistii si economistii, ne anuntam ca de fapt lucrurile nu sunt chiar atat de roz. Este economia bine finantata in acest moment? Se fac investitii private? Dar publice? Cum pot ajuta bancile mai mult economia, statul si companiile private? La toate aceste intrebari vor raspune Horia Braun, economistul sef al BCR, alaturi de Florian Libocor (economistul sef al BRD-GSG) si de Andrei Radulescu (economist sef al BT) in cadrul mesei rotunde care va avea loc, luni, 20 noiembrie, incepand cu ora 9:00.

4512 vizualizari

  • -7 (11 voturi)    
    despre mitinguri (Joi, 2 februarie 2017, 12:12)

    Gustav666 [utilizator]

    Deci Preailustrul nostru Presedinte nu este de acord cu mitinguri de sustinere a Guvernului!
    Pai n-ar fi niciun pericol pentru democratie, acestea s-ar desfasura in alta locatie, de exemplu la Palatul Cotroceni, departe de Piata Victoriei. Si tot neautorizat.
    Iar indemnul adresat Ilustrei Figuri n-ar fi decat unul: "Iesi afara...".
    • +5 (7 voturi)    
      Disgusting! (Joi, 2 februarie 2017, 12:22)

      soundtrack [utilizator] i-a raspuns lui Gustav666

      Du-te in Korea de Nord!
    • +4 (6 voturi)    
      Nu-i raspundeti (Joi, 2 februarie 2017, 12:24)

      Ochii_pe_voi [utilizator] i-a raspuns lui Gustav666

      Omul are creier infierbintat sau nu are creier chiar de loc.
    • +3 (7 voturi)    
      555, daca vin cu metroul cu troleul, cu masina (Joi, 2 februarie 2017, 12:36)

      Susufler0 [utilizator] i-a raspuns lui Gustav666

      mica, nu adusi cu autobuzele din Galati, Alexandria, Craiova, Falticeni, Focsani si din alte parti, sa vina sa sustina Guvernul.
      Sper ca o sa -si aduca si pancarte cu "Jos DNA", Vrem dezincriminare", "Dragnea - Presedinte", Iordache- Prim ministru" , Jos Justitia, SUS Hotia"!

      De-abia-i astept !

      PS. Acum, lasand gluma la o parte, nici macar cu mijloacele cunoscute nu sunteti in stare sa aduceti 150.000.
    • +2 (4 voturi)    
      Care "nostru"... (Joi, 2 februarie 2017, 13:05)

      DanielB [utilizator] i-a raspuns lui Gustav666

      ca tu esti platit in ruble, ai alt presedinte, mai pitic de felul lui.
  • +4 (8 voturi)    
    Bravo Domnule Presedinte ! (Joi, 2 februarie 2017, 12:25)

    Ed___ [utilizator]

    Bravo Domnule Presedinte !

    unicul de la Puterea Romaniei ramas pentru DEMOCRATIE !

    Parlamentul, Guvernul, Avocatul Poporului controlati de penali.
  • 0 (0 voturi)    
    Subtire argumentatia (Joi, 2 februarie 2017, 14:50)

    Arminius [utilizator]

    Era vorba ca au dat ordonanta noaptea, ca hotii, ca e o lege pentru un singur om, etc.
    Nu se pomeneste nimic de asa ceva. Vreau sa stiu de ce. Voi?


Abonare la comentarii cu RSS

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version