Politistii de la vama Stamora-Moravita, vizati de perchezitiile efectuate marti de procurorii DIICOT, protejau contrabandisti "de anvergura", care aduceau tigari in tara cu tirul, primind in schimb bani ca mita in mai multe locatii din Serbia, au declarat surse judiciare pentru Agerpres.

Din documentele procurorilor reiese ca, dupa actiunile de amploare ale DNA din anul 2010, la nivelul punctelor de trecere a frontierei de la granitele de vest si est, s-a constatat treptat o schimbare esentiala in modul de operare al contrabandistilor si politistilor de la frontiera.

Din cercetarile efectuate de DIICOT, contrabandistii din zona Stamora-Moravita actioneaza pe doua paliere.

O prima categorie este formata din grupari care activeaza pe plan local, ai caror membri au roluri bine definite: unii se ocupa cu transportul tigarilor, altii le depoziteaza, iar altii au rolul de distributie catre clientii finali. Aceste grupari actioneaza sub coordonarea unei persoane sau a unui numar restrans de persoane, cu preponderenta in zona pietelor agro-alimentare din Timisoara (Iosefin, Badea Cartan), unde isi impart zona de comercializare si aprovizioneaza si micii distribuitori din localitatile limitrofe, magazinele de cartier.

De regula, membrii si liderii acestor grupari nu au legaturi de "afaceri" directe cu sursele de furnizare din fostul spatiu iugoslav (Serbia, Macedonia, Muntenegru). De aceea, in vederea aprovizionarii cu tigari, aceste grupari pastreaza legatura, prin intermediul liderilor, cu contrabandistii din a doua categorie.

A doua categorie o constituie contrabandistii "de anvergura".

Acestia sunt contrabandisti cu "state" vechi, care au ajuns sa relationeze cu gruparile zonale de distributie, fara a se mai implica in mod direct in activitatile de comercializare finala catre clienti.

In aceste conditii, cercetarile penale ajung cu dificultate la aceasta categorie de contrabandisti, fapt ce le-a permis sa isi consolideze in timp pozitia pe piata, isi permit avansarea unor sume mari de bani si, cel mai important, au dezvoltat un sistem propriu de conexiuni, atat in randul surselor de aprovizionare din spatiul fost iugoslav, cat si in cadrul institutiilor din sistemul judiciar, in special al politiei de frontiera, ai caror membri, prin corupere si cointeresare, le asigura protectie.

Anterior actiunilor de amploare ale DNA din 2010, modul de operare al politistilor era oarecum "la vedere", iar banii dati de contrabandisti se realizau direct in punctul de trecere a frontierei, in functie de cantitatea de tigari transportata.

Traficantul era intrebat ce cantitate de tigari detinea ilegal, pentru a determina, in acest mod, suma de bani pe care trebuia sa o primeasca functionarul cu titlu de mita, regula fiind ca politistul sau vamesul sa primeasca 50 euro pentru fiecare bax de tigari sau un euro pentru fiecare cartus de tigari. Sumele de bani colectate erau impartite apoi, in mod egal, la sfarsitul programului de lucru, intre seful de tura al vamesilor si seful de tura sau de grupa al politistilor, care le redistribuiau subordonatilor.

Ulterior, s-a constatat o schimbare fundamentala atat in modul de operare al traficantilor, cat si in modul de actiune al politistilor din vama Stamora-Moravita.

Astfel, in prezent, pare sa se fi renuntat la tranzitarea zilnica a frontierei, in mod repetat, cu autoturisme personale in care sa fie transportate tigari, din cauza riscului crescut de deconspirare si a suspiciunilor pe care le poate ridica un autoturism care este inregistrat zilnic cu mai multe intrari si iesiri din tara. Drept urmare, traficantii s-au orientat catre alte modalitati, dintre care doua tipare sunt mai clar definite.

O prima modalitate consta in aceea ca traficantii "de anvergura", care isi permit avansarea unor mari sume de bani, au optat pentru efectuarea unui numar cat mai mic de transporturi, la intervale mai mari de timp, introducand in tara mari cantitati de tigari (fiind folosite fie mai multe autoturisme deodata, fie autoturisme de gabarit, inclusiv tiruri). Pentru succesul unei astfel de operatiuni, se actioneaza doar in colaborare cu un numar redus de politisti, aflati de mult in anturajul gruparii (de regula, politisti cu vechime care nu au fost inculpati in dosarele anterioare).

Ulterior, se asteapta ca respectivii politisti sa intre in tura, in posturile "cheie" (de la intrare in tara pentru tiruri sau autoturisme), acestia dau "unda verde" operatiunii, moment in care se pune in miscare angrenajul de transport al contrabandistilor. Pentru conspirarea totala a actiunii, nici sumele de bani aferente protectiei asigurate de politisti nu mai sunt remise in punctul de trecere a frontierei, la momentul transportului, ci la o data ulterioara, cand traficantul si politistul se intalnesc in diferite locatii, de multe ori in strainatate (in special in Serbia).

A doua modalitate de contrabanda consta in tranzitarea frontierei, pedestru, de catre persoane fizice, care nu trebuie supuse unui control amanuntit ca in cazul autoturismelor si care introduc astfel in tara cantitati reduse de tigari (de ordinul catorva cartuse), facand insa multiple deplasari de acest tip.

Ulterior, tigarile sunt depozitate in anumite locatii de pe raza localitatii Moravita, de unde sunt distribuite apoi in cantitati mai mari catre comerciantii de pe piata neagra. Majoritatea politistilor de frontiera asigura protectia uneia sau mai multor persoane care actioneaza in acest mod, astfel incat, cu timpul, s-au structurat grupuri de contrabandisti, care tranziteaza frontiera pe tura de serviciu unde si-au dezvoltat palierul de protectie.

Pe parcursul cercetarilor efectuate de DIICOT s-a stabilit ca aceste persoane actioneaza identic si conform unei practici indelung stabilite, astfel incat contrabandistii nu mai au nici macar nevoie de explicatii prealabile cu politistii, la momentul in care tranziteaza frontiera.

Aceste persoane obisnuiesc sa introduca in tara, la fiecare trecere a frontierei, intre 2-15 cartuse, ascunse sub vestimentatie sau genti la purtator. Trecerile erau practic o cutuma pe fiecare tura de serviciu, existand si mai multe treceri in aceeasi zi pentru fiecare persoana in parte.

Anchetatorii sustin ca sprijinirea acestor contrabandisti de catre politistii de frontiera era neconditionata. Pe de o parte, aceste persoane erau de fiecare data lasate sa treaca fara nicio formalitate. Pe de alta parte, politistii se preocupau ca respectivii contrabandisti sa nu fie depistati de organele de control care se mai deplasau uneori in zona vamii, mai spun sursele citate de Agerpres.