​EXCLUSIV Romania vrea o brigada multinationala NATO pe teritoriul sau. Mihnea Motoc, ministrul Apararii, anunta noi achizitii pentru armata: transportoare blindate, corvete si inca o escadrila de avioane F16. INTERVIU VIDEO

de Cristian Pantazi     HotNews.ro
Luni, 4 aprilie 2016, 7:51 Actualitate | Esenţial

Mihnea Motoc, ministrul Apararii
Foto: MApN
Romania vrea ca NATO sa aprobe la summitul din iulie din Varsovia o prezenţă rotaţională in Romania de nivel brigadă multinaţională, precum si o flota aliata comuna la Marea Neagra (numita insa din ratiuni diplomatice "cooperare întărită") la care sa participe si nave ucrainene ori georgiene, a spus intr-un interviu pentru HotNews.ro ministrul Apararii Nationale, Mihnea Motoc. Motoc a anuntat si inceperea unor noi programe de inzestrare a armatei cu transportoare blindate (primele ar putea fi cumparate chiar in 2016), corvete multifunctionale pentru fortele navale si o noua escadrila de avioane F16.
Citeste in articol interviul integral si vezi VIDEO cu cele mai importante declaratii


Ministrul Motoc a explicat in interviu si mizele pentru Romania ale Summitului NATO din iulie, unde Bucurestiul spera sa fie adoptata si "o strategie la nivel aliat de prevenire şi contracarare a ameninţărilor hibride", precum si trecerea NATO de la actuala politică de asigurare-reasigurare la o politică de adaptare strategică pe termen lung atât la ameninţările şi riscurile de la est, cât şi la cele de la sud.

VIDEO Interviul integral cu Mihnea Motoc:



Cele mai importante idei:

  • Armata va demara cumpararea de transportoare blindate 8x8, de vehicule 4x4 fie pe roţi, fie pe şenile, şi de platforme multifuncţionale de transport (camioane cu diverse destinaţii pentru uzul armatei). Prima transa de transportoare blindate - in 2016
  • Armata are un proiect de completare a capacităţilor de comunicaţii şi informatică (achiziţionare de sisteme moderne şi compatibile)
  • Fregatele vor fi modernizate in santiere navale din Romania. Prima fregată modernizată ar trebui să fie gata în 2018, iar cea de-a doua în 2020.
  • Submarinul Delfinul: Este o capacitate pe care ar trebui să o revitalizăm
  • Ne gândim la opţiunile pentru achiziţionarea unor corvete multifuncţionale
  • 2016 este consacrat pregătirii procedurilor necesare lansării, atribuirii unei achiziţii pentru cea de-a doua escadrilă de avioane F16 în cursul anului viitor
  • Flota NATO la Marea Neagra va fi deschisă şi unor riverani care nu sunt aliaţi, dar sunt parteneri, cum ar fi Ucraina sau Georgia. Sperăm să fie posibil ca la Summit-ul de la Varşovia să poată fi anunţată o iniţiativă suficient de articulată la Marea Neagră.
  • La Summit-ul de la Varşovia asteptam şi o strategie la nivel aliat de prevenire şi contracarare a ameninţărilor hibride.
  • Mizele principale pentru România de la Summit-ul de la Varşovia sunt, în primul rând, trecerea Alianţei de la o politică de asigurare-reasigurare, cea decisă şi implementată de la Summit-ul din Ţara Galilor din 2014 până la zi, la o politică de adaptare strategică, pe termen lung, a Alianţei, atât la ameninţările şi riscurile de la est, cât şi la cele de la sud.
  • În sfera terestră, ceea ce avem în vedere este o prezenţă de nivel brigadă multinaţională, aşezată pe un pilier românesc, pe o contribuţie românească, posibil şi pe o postură de naţiune-cadru, pe care ar exercita-o România, la care s-ar adăuga contribuţii din partea unor aliaţi care deja sunt prezenţi de manieră persistentă la exerciţiile intensificate din ultima vreme.

INTERVIUL INTEGRAL

Despre inzestrarea armatei: achizitii pentru fortele terestre, navale si aeriene

Rep.: Inzestrarea Armatei. Aţi spus în februarie că vă doriţi colaborări cu producători de armament din ţări precum SUA, Turcia, Marea Britanie, care să producă in Romania în colaborare cu producătorii de armament români. S-a finalizat ceva din aceste discuţii?
Mihnea Motoc: Am demarat discuţiile pe care le evocam în luna februarie cu aproape toţi producătorii, am cuprins aproape toţi producătorii de renume, cu care dorim să implementăm una dintre coordonatele strategice pe linie de înzestrare pe care ne-am propus să o urmăm, anume o parte importantă a achiziţiilor să se facă de o manieră care generează efecte în economia românească, efecte în industria noastră de apărare. Deci căutăm soluţii cu preluarea, în cea mai mare măsură posibilă şi convenabilă pentru aceşti producători a fabricaţiei, a producţiei – în ţară.

Aceasta este o abordare care trebuie văzută în cuplaj şi cu un alt principiu de care încercăm să ne ţinem în materia achiziţiilor în anul acesta şi cei ce vin, anume o abordare un pic mai strategică, un pic mai de termen lung, privilegierea unor acorduri-cadru, de pildă, de achiziţie pe perioade până la 10 ani, de exemplu. De ce? Avem o previzibilitate şi o credibilitate mai mare în plan bugetar, în condiţiile existenţei nu numai a acordului politic transpartinic pentru alocarea de anul viitor a 2% din PIB pentru apărăre şi menţinerea pe 10 ani, dar avem şi instrumente mai bune de proiecţie bugetar-fiscală multianuală. Am gândit în acest spirit structura bugetului pentru anul în curs şi proiecţia multianuală, proiecţia bugetar-fiscală care se face acum, pe următorii 3 ani.

Rep.: Daţi-mi un exemplu de astfel de acord multianual. Un acord-cadru.
Mihnea Motoc: Încercăm să divizăm resursele bugetare pentru o achiziţie echilibrată între toate cele trei categorii de forţe. Există o nevoie profundă resimţiţă de achiziţionare a unei game largi de vehicule pentru forţele terestre. La forţele terestre avem acest necesar care trebuie completat şi care se pretează foarte bine, atât la ideea de abordare contractuală pe termen lung, cât şi la ideea de preluare a soluţiilor de fabricaţie, în bună măsură, în ţară.

Vorbim aici de transportoare blindate 8x8, de vehicule 4x4 fie pe roţi, fie pe şenile, şi de ceea ce se numesc tehnic platforme multifuncţionale de transport - sunt camioane cu diverse destinaţii pentru uzul armatei, aici vorbim de circa 25 de profile diferite. În plus faţă de aceasta, tot la nivelul forţelor terestre, avem un proiect tot de completare a capacităţilor de comunicaţii şi informatică, deci achiziţionare de sisteme moderne, dar şi compatibile între ele. Să dezvoltăm acest lucru la nivelul forţelor terestre, pornind de la o soluţie tehnică dezvoltată în România şi cu producţie ulterioară implantată, în cea mai mare măsură a posibilului – evident, depinde şi de planurile şi analizele acestor investitori – unde, cum şi cât vor dori să aibă o detaşare a producţiei în România.

Feed-back-ul din mediile de specialitate este că această dorinţă şi aşteptare a noastră este nu numai cunoscută de către partenerii care vin la dialog, dar este şi integrată în potenţialele oferte pe care le pregătesc. Le vom alege, desigur, pe cele mai bune prin prisma acestor parametri.

VIDEO Motoc despre licitatiile pentru transportoare blindate:



Rep.: Când aşteptăm lansarea licitaţiei?
Mihnea Motoc: Practic, la transportoarele blindate 8x8, orizontul este scurt. Pentru identificarea unor oferte care se pliază pe aceste cerinţe, dorim ca, la modul ideal, să contractăm acest tip de achiziţii, să înceapă investiţiile anul acesta şi dacă este posibil, şi să finanţăm, să zic, o primă tranşă de asemenea vehicule anul acesta.

Rep.: Cât ar însemna o primă tranşă?
Mihnea Motoc: Este destul de greu de estimat, noi avem nişte proiecţii pe etape mai lungi, în raport de nevoile de înzestrare la nivel de batalioane din Forţele Terestre. Proiecţia merge, cum spuneam, până în 2026. Proiecţia se verifică în măsura în care reuşim – şi trebuie să reuşim – să contractăm, să încheiem aceste acorduri-cadru încă din anul 2016. Practic, la nivelul lunii viitoare ar trebui să putem vedea degajându-se nişte soluţii mai concrete.

Rep.: Deci, ca să înţeleg, va fi vorba de un contract-cadru pe un termen mai lung, cu o primă etapă în 2016 – posibil – pentru transportoare blindate care vor fi achiziţionate de la o companie străină, probabil, un partener străin şi vor putea fi fabricate în totalitate sau în parte în România.
Mihnea Motoc: Înţelegeţi bine. Există foarte multe combinaţii posibile şi nu aş pre-judeca soluţiile la care ne vom opri. Există şi posibilitatea – sunt producători de anvergură, care au posibilitatea să vină cu oferte poate şi mai atractive la toate categoriile de vehicule pe care le-am zis, nu numai la transportoarele blindate 8x8. Sunt câteva companii care fabrică produse din cel puţin două din aceste trei categorii, dacă nu chiar unele care acoperă întreaga gamă de produse.

Practic, de aceea ne raportăm la producători de renume mondial, pentru că ei au capabilităţile acestea. În ce priveşte industria de apărare naţională, există o serie de posibilităţi pe diverse secvenţe din acest portofoliu de nevoie de înzestrare cu vehicule. Binenţeles că va depinde foarte mult de opţiunea partenerului selectat asupra modului de realizare a investiţiei în România...

Rep.: ...a off-set-ului, pentru că vorbim de nişte contracte tip offset.
Mihnea Motoc: A off-set-ului, da.

Rep.:
Forţele Navale, a doua categorie de forţe care vor primi înzestrare nouă. Aţi lansat licitaţia pentru modernizarea fregatelor. Au început să apară ofertele?
Mihnea Motoc: Este încă prima etapă. Am lansat în SEAP anunţul, ne aşteptăm să apară expresii de interes. În această primă etapă se va realiza o anumită selecţie. Suntem într-o procedură de licitaţie restrânsă în care dorim să concureze acei producători care au forţa economico-financiară presupusă de asemenea operaţiuni, precum şi expertiză în ceea ce priveşte producerea de sisteme de comandă şi control pentru forţele navale, respectiv de sisteme de integrare a acestora în cadrul conceptului de luptă navală.

Deci sunt mai multe pre-condiţii care trebuiesc îndeplinite, în urma cărora va rezulta, în continuare concurenţial, un număr de companii care în etapa a doua vor putea să viziteze navele, să vadă documentaţia de atribuire şi, în final, sigur, oferta cea mai bună va fi reţinută, conform prevederilor legale.

Cu o precizare importantă: condiţia majoră impusă din start de partea română este ca lucrarile de modernizare să se realizeze în România, ceea ce înseamnă posibilităţi mai mari de antrenare a unor operatori economici de la noi, a unor integratori – să zicem, intermediari, posibil şantiere navale – şi, sigur, raţiunea-primă pentru impunerea acestei condiţii este o raţiune de securitate, ideea de a păstra în disponibilitate operaţională aceste nave.

Rep.: Când estimaţi că vor fi gata fregatele modernizate?
Mihnea Motoc: Va fi o finalizare diferenţiată a lucrărilor de modernizare, dacă memoria mă serveşte, prima fregată modernizată ar trebui să fie gata în 2018, iar cea de-a doua în 2020.

Rep.: Pentru Forţele Navale luaţi în calcul şi alte achiziţii? Poate un submarin?
Mihnea Motoc: În ce priveşte perspectiva pentru Forţele Navale, aici ar trebui să precizez că un alt principiu pe care-l urmăm este acela al asigurării unui echilibru între programele începute şi lansarea altora noi. Foarte puţine programe de achiziţii majore sau strategice în domeniul militar se cuprind înăuntrul unui an. Ele se rulează de la an la an ca regulă şi sigur, produsele achiziţionate, echipamentele achiziţionate devin, intră, efectiv, în dotare la un interval chiar şi mai mare de timp, pentru că nu sunt produse care se găsesc în rafturi.

Deci, anul acesta, în domeniul naval, ne gândim la opţiunile pentru achiziţionarea unor corvete multifuncţionale, în perspectiva anilor ce vin. Acest tip de înzestrare este prins în programul „Armata României 2027” şi, probabil, în 2016 ne vom concentra pe studierea opţiunilor disponibile, a tipului de contract care ne-ar servi cel mai bine şi vom degaja nişte soluţii spre finalul anului.

VIDEO Mihnea Motoc despre achizitia de corvete multifunctionale:



În privinţa submarinului trebuie să ne gândim, în primul rând, la submarinul pe care îl avem, la „Delfinul”, unde nu putem porni cu o cale de acţiune înainte să ne lămurim, printr-un studiu pe care îl avem în vedere, cu privire la starea sa actuală. Este o capacitate pe care o avem şi pe care ar trebui să o revitalizăm.

Rep.: Aţi anunţat şi o altă achiziţie de avioane F16. Care e calendarul de achiziţie pentru ele?
Mihnea Motoc: Conform etapizării stabilite prin programul avion multirol şi pe un plan mai de perspectivă, concepţia de realizare a capabilităţii aeriene, anul acesta, ce ar urma să se întâmple, ar fi intrarea în dotarea Forţelor Aeriene Române a primelor aparate F16, care vor fi aduse în septembrie o parte şi altele spre sfârşitul anului.

În acelaşi timp, 2016 este consacrat pregătirii procedurilor necesare lansării, atribuirii unei achiziţii pentru cea de-a doua escadrilă de avioane F16 în cursul anului viitor. Sunt necesare o serie de proceduri, de aprobări interne, este necesară, în primul rând, identificarea disponibilului de noi aparate, din dotarea forţelor aliaţilor noştri, în primul rând. Ştim că e un context în care cererea e mare şi o escadrilă disponibilă nu este chiar aşa de la îndemână

În prezent suntem în aşteptarea unor răspunsuri la o scrisoare pe care am trimis-o circular pentru informaţii despre disponibilul de asemenea aparate, după care, sigur, sunt o serie de acorduri ce trebuie încheiate, în primul rând cu SUA, care deţine o parte importantă din pachetul informatic, din serviciile necesare operării aparatelor F16, şi apoi acordurile necesare cu acel aliat, cu acel partener care este dispus şi are posibilitatea să ofere următoarele aparate pentru forţele noastre aeriene. Deci în acest domeniu, ne uităm la anul 2017, la finalul lui, pentru a putea parcurge toate aceste proceduri.

  • Flota comuna NATO la Marea Neagra

Rep.: Flota aliată NATO la Marea Neagră: au fost de acord Bulgaria şi mai ales Turcia cu această idee? Am văzut că aţi avut întâlniri cu omologii bulgar, turc.
Mihnea Motoc: Este o iniţiativă în derulare, care se referă la componenta maritimă, la dimensiunea maritimă a concepţiei moderne de apărare pe care o propune NATO pentru flancul estic, respectiv este vorba de o prezenţă aliată avansată care să fie rotaţională, deci cvasipermanentă, nu neapărat permanentă, cu caracter multinaţional şi cu posibilitatea de a primi întăririle corespunzătoare în volum suficient şi cu grad de disponibilitate necesar pentru îndeplinirea misiunilor.

Această abordare, care, cu mare probabilitate va fi consacrată politic şi formal la Summit-ul de la Varşovia, se referă la toate spaţiile de interes operaţional, la terestru, la aerian şi la naval.

Deci ceea ce încercăm să punem la punct de aici şi până la Varşovia în plan terestru, de pildă, adică o prezenţă rotaţională de nivel brigadă multinaţională, care înseamnă, în primul rând, un cadru robust de exerciţii. Încercăm să-l reproducem şi în dimensiunea maritimă, la Marea Neagră. Deci nu este vorba de altceva decât de capabilităţile existente, de a porni de la capabilităţile existente, de la experienţa acumulată de-a lungul unui număr considerabil de exerciţii în format aliat care s-au desfăşurat în ultima vreme, inclusiv în cadrul măsurilor de asigurare lansate după summit-ul de la Newport. Este vorba de valorificarea unei experienţe, e adevărat, incipiente de cooperare navală în plan regional, vă aduceţi aminte, desigur, de formula Black Sea Four. Nu este acelaşi lucru, dar există antecedente de cooperare şi, practic, ce avem în vedere este o platformă de exerciţii navale care să presupună o rotaţie continuă şi să însemne un continuum de exerciţii şi, respectiv, o prezenţă aliată suficient de semnificativă la aceste exerciţii la Marea Neagră.

Am discutat parametrii politico-militari ai unei asemenea platforme, ai unei asemenea iniţiative, în primul rând cu aliaţii riverani. În principiu, formula va fi deschisă şi unor riverani care nu sunt aliaţi, dar sunt parteneri, cum ar fi Ucraina sau Georgia, şi va fi, desigur, deschisă şi unor aliaţi care nu sunt riverani dar care sunt prezenţi de o manieră persistentă, constantă, la Marea Neagră la exerciţii sau vizitări ale porturilor şi mă gândesc, în primul rând, la Statele Unite.

Rep.: Dar care trebuie să respecte rigorile convenţiei de la Montreaux...
Mihnea Motoc: Categoric, întreaga iniţiativă şi întreaga reflecţie din spatele acesteia sunt puse în spectrul defensiv şi în acelaşi timp sub cerinţele de respectare a legalităţii internaţionale şi a specificului acesteia la Marea Neagră, în speţă Convenţia de la Montreaux. Sperăm să fie posibil ca la Summit-ul de la Varşovia să poată fi anunţată o iniţiativă suficient de articulată la Marea Neagră.

Rep.:
Ce înseamnă o deschidere a acestei iniţiative către Ucraina, către Georgia, mai exact? Participarea unor nave ucrainene si georgiene la acest tip de exerciţiu, sau ar însemna şi mai mult?
Mihnea Motoc: Încă o dată, există precedente de participare la exerciţii în diversele sfere terestru, aerian, naval şi cu parteneri. Acest lucru s-a făcut până acum şi în aceşti parametri este gândită o posibilă cooptare, o deschidere faţă de cei doi parteneri riverani menţionaţi. Există, de asemenea, semnale care indică interes din partea lor de a se alătura la acest tip de platformă integrată, de platformă coagulata de exerciţii. Sigur că va fi un semnal puternic anunţarea unei asemenea iniţitive la Summit-ul de la Varşovia, un semnal care reaminteşte că Marea Neagră este un spaţiu aflat în aria de responsabilitate a SACEUR, a comandantului suprem al Forţelor Aliate din Europa, că e un spaţiu în care steagul, pavilionul aliat flutură deopotrivă şi un spaţiu unde există libertate de navigaţie şi de acces.

  • Rusia. STrategie NATO anti-razboi hibrid

Rep.:
Totul spre nemulţumirea Rusiei. Aţi avut contacte formale în ceea ce priveşte această iniţiativă a constituirii unei flote aliate NATO în Marea Neagră?
Mihnea Motoc: Nu, desigur, pentru că suntem într-un regim restrictiv în privinţa contactelor politice şi militare la nivelul alianţei în ce priveşte Federaţia Rusă, dar aş dori să subliniez în primul rând faptul că aceste iniţiative nu sunt îndreptate împotriva cuiva, nu vizează pe cineva în mod anume, fie că vorbim de Federaţia Rusă, fie că vorbim de altcineva, este vorba de exersarea unui anumit tip necesar de pregătire într-un context de securitate pe care îl ştim ca fiind dificil, în orice caz – imprevizibil, şi care este dat, de la Newport încoace, de anumite evoluţii, fie că vorbim de anexarea ilegală a Crimeei, fie că vorbim de instabilitatea din estul Ucrainei, ori că ne raportăm la acumulările militare, la un anumit tip de exerciţii, cu o anumită tematică şi anvergură, pe care le vedem desfăşurate în zona Mării Negre, faţă de care, evident, că nici noi, nici alianţa, nu putem rămâne într-o postură de aşteptare.

Dar, încă o dată, întreaga concepţie şi iniţiativele pe care le preconizăm au caracter evident, manifest şi exclusiv defensiv şi nu sunt gândite a fi îndreptate împotriva cuiva. Deci nu cred că este atât de important să ne raportăm, altfel decât cu o anumită surprindere, la tipul acesta de declaraţii...

Rep.:
E retorica obişnuită a Rusiei, suntem obişnuiţi cu ea...
Mihnea Motoc: Da, credem că important este să asigurăm o creştere reală a capacităţii de apărare naţională, pentru că în primul rând pe aceasta ne bazăm, acest lucru este cerut de un articol mai puţin cunoscut, sau mai puţin invocat al tratatului care stă la baza NATO, anume articolul 4, deci încercăm să ne bazăm pe capabilităţile noastre şi în acelaşi timp, să fim cât mai interoperabili, cât mai pregătiţi, cât mai apţi să primim suportul de solidaritate aliată la care se lucrează în prezent.

Şi sub aspectul acesta şi ca o finalizare a angajamentelor pe care ni le-am asumat şi care ne revin după summit-ul precedent, vom fi cu toate obligaţiile în grafic în privinţa celor două structuri de comandă şi control NATO de pe teritoriul nostru, cu capabilitatea operaţională finală în privinţa unităţii mai mici, de integrare a forţelor NATO şi cu capabilitatea operaţională iniţială pentru comandamentul multinaţional de divizie sud-est, în jurul căruia dorim să articulăm această prezenţă aliată avansată de care vorbeam înainte şi la care lucrează autorităţile militare aliate şi autorităţile militare naţionale, în speţă ministerul Apărării.

Rep.:
Ministrul britanic al Apărării a declarat zilele trecute că Rusia şi-a intensificat acţiunile în estul Ucrainei, încălcând tot mai vizibil acordul de la Minsk. Vă aşteptaţi la o reluare a ostilităţilor, eventual vă aşteptaţi şi la o intensificare a ostilităţilor în sudul Ucrainei?
Mihnea Motoc: Cum spuneam, primul lucru la care ne gândim când analizăm contextul actual de  securitate, fie că este cel proximal, fie că este cel mai amplu, dar care ne afectează şi este relevant şi pentru noi, este imprevizibilitatea. Nu cred că există predicţii pe care să te poţi baza la modul absolut, trebuie luate în calcul diverse scenarii.

Ce ştim că se întâmplă în jurul situaţiei din estul Ucrainei în ultima vreme este o prezenţă militară considerabilă de partea rusă a graniţei, sunt exerciţii, sunt intenţii de înfiinţare de noi unităţi pe ceea ce Rusia numeşte „direcţia strategică vest” şi aceste lucruri nu sunt cunoscute indirect, sunt declaraţii oficiale ale decidenţilor militari şi politici din Rusia. Observăm, desigur, că eforturile diplomatice pentru a se ajunge la o situaţie de realizare a acordului de la Minsk continuă şi, desigur, sperăm că această pistă va fi cea privilegiată şi că vom putea asista la o reglementare, precum aşteptăm, a acestei situaţii din vecinătatea noastră, care, desigur, nu ne este deloc indiferentă.

Rep.:
Vorbeaţi de impredictibilitate. În mai toate declaraţiile oficialilor NATO, oficialilor aliaţi, se vorbeşte despre războiul hibrid, iar propaganda rusă este una dintre componentele acestui război hibrid. Cât de puternică e propaganda rusă în România?
Mihnea Motoc: Gândirea convenţională este că România este mai puţin afectată si mai puţin permeabilă la acest tip de acţiuni neconvenţionale, ceea ce nu înseamnă că suntem în afara vectorului de acţiune. Încercăm, sigur, să creştem rezilienţa pe care o avem, prin măsuri pe care le dezvoltăm în plan naţional, dar şi într-o concepţie mai integrată, la nivelul NATO. În economia rezultatelor aşteptate de la Summit-ul de la Varşovia se numără şi o strategie la nivel aliat de prevenire şi contracarare a ameninţărilor hibride.

VIDEO Motoc despres strategia NATO privind razboiul hibrid si propaganda Rusiei



  • Summitul NATO de la Varsovia: Ce asteptari are Romania

Rep.: Trecem la subiectul Summit-ul de la Varşovia, de la care România are aşteptări mari. Unele dintre ele au fost anunţate în declaraţia celor nouă şefi de stat de la Bucureşti de anul trecut, 4 noiembrie. Ce înseamnă noi angajamente aliate de asigurare şi adaptare, din perspectiva României?
Mihnea Motoc: Mizele principale pentru România de la Summit-ul de la Varşovia sunt, în primul rând, trecerea Alianţei de la o politică de asigurare-reasigurare, cea decisă şi implementată de la Summit-ul din Ţara Galilor din 2014 până la zi, la o politică de adaptare strategică, pe termen lung, a Alianţei, atât la ameninţările şi riscurile de la est, cât şi la cele de la sud.

Venind pe flancul estic, aşteptările noastre sunt ca la Varşovia să se consacre politic postura robustă de apărare şi descurajare a Alianţei, iar în cadrul acesteia, aşteptăm consacrarea acelei idei de prezenţă aliată avansată pe întreg flancul estic, atât în nordul său, cât şi în sud-estul său, în zona noastră de la Marea Neagră, corelată cu un plan robust de exerciţii, cu poziţionare de echipamente suficiente şi cu acea posibilitate de a primi eficient, în timp util, întăriri suficiente. Deci, până la Varşovia, aceste lucruri care par conceptuale astăzi vor trebui să primească o traducere concretă în realităţi din teren. Şi cum spuneam, România este printre generatorii cei mai activi de idei despre cum ar putea să apară, în parametrii conveniţi la nivelul alianţei, o asemenea prezenţă aliată în zona noastră. Am avut prilejul să mă refer anticipat la posibila dimensiune maritimă a acestei prezenţe avansate.

În sfera terestră, ceea ce avem în vedere este o prezenţă de nivel brigadă multinaţională, aşezată pe un pilier românesc, pe o contribuţie românească, posibil şi pe o postură de naţiune-cadru, pe care ar exercita-o România, la care s-ar adăuga contribuţii din partea unor aliaţi care deja sunt prezenţi de manieră persistentă la exerciţiile intensificate din ultima vreme. Am în vedere, în primul rând, Statele Unite, dar avem contacte şi cu alţi aliaţi interesaţi şi avem în vedere şi discutăm cu vecinii noştri bulgari, care, de altfel, intră în sfera de integrare a comandamentului multi-naţional de divizie sud-est, găzduit de Bucureşti.

VIDEO Mihnea Motoc despre dorinta Romaniei de a avea o brigada multinationala NATO



Rep.:
Dacă înţeleg bine, această brigadă multinaţională de care vorbiţi e diferită de brigada blindată americană anunţată săptămâna aceasta, ar fi o brigadă care să se sprijine pe forţele româneşti şi care să aibă o componentă aliată în diverse proporţii...
Mihnea Motoc: Exact, forţele româneşti care ar fi afiliate la comandamentul multinaţional de divizie. Conceptul este susţinut şi, de fapt credibilizat într-o foarte mare măsură de bugetizarea unei prezenţe de brigadă suplimentară, de brigadă mecanizată suplimentară a Statelor Unite, începând de la sfârşitul acestui an, care va asigura, în diverse configuraţii, participare cu efective şi cu echipamente. Si partea de echipamente este foarte importantă, pentru că e vorba de echipamente la zi, de echipamente dintre cele mai moderne, aflate în dotarea armatei americane. Participarea la acest concept, practic, de exerciţii perpetue, continue, în format multinaţional...

Rep.:
Astfel încât să nu se încalce cadrul diplomatic NATO-Rusia, care nu permite aliaţilor să staţioneze trupe în zonă.
Mihnea Motoc: Este una dintre raţiuni. Cealaltă raţiune este aceea că, în condiţiile în care s-a investit enorm în flexibilitatea forţelor, în mobilitatea lor, conceptul de apărare modernă care este promovat la nivelul NATO nu se axează pe prezenţe permanente, fie de trupe, fie de echipamente, nu este unul static, este unul dinamic şi merge foarte mult în direcţia identificării prealabile a forţelor care ar urma să intre în acţiune, fie în termen foarte scurt, fie în completare, într-un termen rezonabil, pe planuri foarte precise de compunere a acestor forţe şi, respectiv, exersarea continuă atât a comenzii şi controlului în acest format integrat, cât şi a abilităţii de a îndeplini misiunile de tip „articolul 5”.

Practic acesta este unul dintre obiectele importante ale programului de exerciţii avut în vedere. Deci nu este vorba de a indisponibiliza trupe şi echipamente pe durate foarte-foarte mari, ci de a le avea la îndemână. Un exemplu de cât de bine a funcţionat această abordare a fost răspunsul alianţei la solicitarea specială a Turciei de luare a unui pachet de măsuri asigurătorii, în contextul tensionat apărut după doborârea avionului rusesc. Pachetul este robust şi a fost disponibil într-un termen foarte scurt.

Rep.:
Haideţi să recapitulăm, măsurile pe care le aşteaptă România de la Summit-ul de la Varşovia. Am vorbit de flota aliată la Marea Neagră...
Mihnea Motoc: Nu vorbiţi de flotă. Eu nu am utilizat niciodată acest concept, nu avem o denumire finală pentru ceea ce v-am prezentat, dar, în esenţă, este vorba de...

Rep.:
...o cooperare întărită, aliată, la Marea Neagră...
Mihnea Motoc: O cooperare întărită cred că e, pentru moment, termenul cel mai bun. Încă o dată, trebuie să-l agreem cu toţi participanţii şi să-l vedem lansat.

Rep.:
Deci ar fi această cooperare întărită, aliată, la Marea Neagră, ar fi această brigadă multinaţională în ceea ce priveşte forţele terestre. Aţi mai vorbit despre măsurile legate de contracararea războiului hibrid şi a propagandei, presupun că este tot o aşteptare a României...
Mihnea Motoc: Da, a României şi a Alianţei. Face parte din pachetul de rezultate aşteptat. Includeţi aici apărarea cibernetică...

Rep.:
În care România joacă un rol important, din câte ştiu, mai ales în furnizarea de soluţii pentru Ucraina...
Mihnea Motoc: Exact, dar avem şi noi şi alţi aliaţi în a ne întări capabilităţile de apărare cibernetică, de a investi în această direcţie.

Adăugaţi limpezirea aşteptată a perspectivelor de prezenţă internaţională pentru stabilizarea Afghanistanului, ce se va întâmpla dincolo de sfârşitul acestui an – subiect de mare interes şi pentru noi, inclusiv pentru a putea să ne planificăm corespunzător disponibilul de forţe. Pentru anul acesta am menţinut o prezenţă în jurul a 650 de militari în misiunea „Resolute Support”, în urma unei decizii, relativ din scurt, pentru că s-a constatat că, deşi forţele armate şi de securitate afghane cresc, se consolidează, mediul de securitate de acolo rămâne unul dificil: actorii non-statali aflaţi în competiţie în Afghanistan se înmulţesc şi deci este posibil şi este bine să ştim cât mai exact cu putinţă ce tip de prezenţă va fi necesară în continuare în Afghanistan. Este o investiţie în stabilitatea Afghanistanului şi a regiunii absolut considerabilă, şi România este prezentă cu trupe de 13 ani, acum în Afghanistan, şi deci nu ne permitem să o risipim într-un mediu care este încă de considerabile provocări

Adăugaţi aici şi faptul că se va discuta din nou despre angajamentul pentru apărare, The Defense Pledge, acel obiectiv de atingere a 2% din PIB ca alocare pentru sfera apărării, şi dincolo de aceasta, în cadrul celor două procente se doreşte dirijarea unui minimum de 20% din resursele bugetare pentru achiziţii, ceea ce, anul acesta am reuşit foarte bine în cadrul bugetului Apărării – anume ne situăm la 28,8% pentru achiziţii, este mai mult decât recomandarea noastră, dar este justificat pentru că suntem abia în al doilea an consecutiv în care depăşim o stare de sub-finanţare din acest punct de vedere şi, deci, avem foarte mult de recuperat.

De asemenea, viitorul parteneriatelor va fi în discuţie, v-aş invita să urmărim un moment, foarte probabil, definitoriu pentru agenda Summit-ului de la Varşovia, care se va consuma la Bucureşti la sfârşitul acestei luni, găzduim reuniunea directorilor politici pentru apărare din statele aliate şi vom vedea deja degajându-se unele opţiuni mai clare legate de agenda de la Varşovia; următoarea etapă importantă este ultima reuniune ministerială a Apărării de dinaintea summit-ului, cea din iunie, de la Bruxelles şi, de asemenea, reuniunea miniştrilor de externe ai ţărilor NATO în luna mai.

Rep.: 
În ce priveşte scutul de la Deveselu, mizează România pe declararea capabilităţii operaţionale iniţiale?
Mihnea Motoc: Noi susţinem şi acest lucru, dar şi integrarea acestei importante componente în sistemul integrat de apărare antiaeriană şi anti-rachete balistice, care este agreat ca obiectiv al Alianţei. Susţinerea noastră are în vedere aportul important pe care prinderea componentei Deveselu în sistemul NATO îl aduce pentru securitatea întregii alianţe şi acoperirea notabilă pe care acesta o acordă, o permite, nu numai României, dar şi altor aliaţi din zona noastră. Ne dorim, desigur, fără a fi formalişti faţă de semnificaţia Summit-ului de la Varşovia, dar este un moment istoric şi este un moment de impuls politic aparte, ne dorim să fie posibilă finalizarea procesului politico-militar pentru integrarea, pentru avansarea acestui sistem integrat anti-rachete balistice, la nivel aliat. Noi suntem perfect în grafic sub aspectul obligaţiilor noastre...

Rep.:
Deci mai trebuie luată doar decizia politică, până la urmă...
Mihnea Motoc: La nivel aliat.

Rep.:
Nu e un secret pentru nimeni că în interiorul alianţei au existat reticenţe din partea unor state în ceea ce priveşte un angajament mai ferm al alianţei  în estul Europei, tocmai pentru a menaja susceptibilităţile Rusiei. A reuşit România să înfrângă această rezistenţă politică a unor state din vechea Europă?
Mihnea Motoc: Nu este neapărat vorba de o rezistenţă politică, este vorba de accente diferite, de abordări ce pot fi diferite între ţările aliate, în raport de configurare a ameninţărilor. Ameninţări există, riscuri există, atât de la est cât şi de la sud, sigur că priorităţile pot fi nuanţat diferite, dar noi sperăm în reconfirmarea – şi acesta mi se pare, probabil, cel mai important lucru – reconfirmarea coerenţei, solidarităţii aliate la Summit-ul de la Varşovia şi în acest sens, pledând, desigur, pentru consolidarea posturii de descurajare şi apărare la flancul estic, pe întreg flancul estic, nu pierdem din vedere şi suntem gata să examinăm un rol care ar putea fi definit pentru alianţă şi în raport cu ameninţările de la sud.

Eu cred că România este un liant important, prin poziţia sa echilibrată, faţă de întreg spectrul de riscuri din mediul de securitate adiacentă alianţei. Este un factor de catalizare a acestei abordări armonioase pe care o aşteptăm, şi care este foarte importantă, de la Summit-ul de la Varşovia.

Rep.: Cu alte cuvinte, România e dispusă să îşi asume o implicare şi în flancul sudic.
Mihnea Motoc: Securitatea noastră este indivizibilă. Aceasta este concepţia pe care o urmăm. Nu numai că suntem dispuşi să susţinem orice tip de rol care va fi identificat pentru alianţă, ca atare, în contracararea ameninţărilor de la sud. Nu este o poziţie declarativă, noi considerăm că participarea noastră care este a patra contribuţie din rândul naţiunilor aliate şi ne-aliate prezente în Afghanistan, noi considerăm că această contribuţie este o contribuţie în ceea ce numim, într-o accepţiune extinsă, zona de sud.

Rep.:
Dacă i se va cere României să participe, eventual, cu trupe şi în lupta împotriva ISIS... Este gata România?
Mihnea Motoc: Nu i s-a cerut de către NATO, i s-a cerut şi suntem parte la coaliţia internaţională anti-Statul Islamic, care operează atât în Irak cât şi în Siria şi după cum ştiţi, ni s-a cerut şi am agreat o contribuţie cu 50 de mentori, de formatori pentru forţele pentru operaţii speciale din Irak. Sigur, că nu este vorba de o misiune NATO, dar se discută în continuare şi nu este exclus să se identifice un rol pentru alianţă ca atare – este un subiect delicat, dar nu este exclus să se identifice un rol pentru alianţă în contextul acestor eforturi internaţionale împotriva ameninţării prezentate de Statul Islamic.

Deci am răspuns la un asemenea tip de apel, desigur – nu mă pot pronunţa cu anticipare apropos de răspunsul nostru în cazul altor solicitări care nu sunt deloc de exclus. Însă linia noastră de principiu este că suntem sensibili la faptul că există un spectru mai larg de ameninţări şi că depărtarea geografică nu ne fereşte nici pe noi, nu ne pune nici pe noi la adăpost de efectele, de consecinţele acestor ameninţări şi că de aceea trebuie să fim dispuşi să arătăm solidaritate aliată şi dacă putem şi dacă este posibil, să fundamentăm acţional, concret, această poziţie de principiu. Şi cred că am demonstrat că putem s-o facem, suntem un factor de echilibru în maniera în care alianţa se raportează la climatul de ansamblu de securitate de relevanţă pentru ea şi de aceea cred că suntem un contributor important la un rezultat de succes pentru Summit-ul de la Varşovia.

  • Are nevoie UE de o forta de aparare comuna?

Rep.:
Trecem la o altă decizie, sau o idee politică ce a început să-şi facă loc în Europa, o forţă de apărare comună a Uniunii Europene. E România pro sau contra? Avem NATO, până la urmă.
Mihnea Motoc: Da, sigur, Tratatul de la Lisabona evocă dezvoltarea unei politici europene de securitate şi apărare şi nu exclude ideea de apărare europeană în perspectivă. Probabil vă referiţi şi aveţi în vedere declaraţia oarecum recentă a preşedintelui Comisiei Europene, a domnului Juncker, care s-a referit la interesul ca UE să poată să dispună de o forţă, de o armată proprie, care să o pună la adăpost faţă de ameninţările generate în est, şi care, în ultimă instanţă, să dea credibilitate mai mare politicii externe europene.

Nouă ni se par importante două lucruri de făcut la ora actuală în acest plan de preocupări în Uniunea Europeană. Primul este cristalizarea unei viziuni şi unei înţelegeri comune asupra ameninţărilor şi riscurilor pe care le percepem noi ca Uniune Europeană, ca atare, în mediul contemporan. Şi avem o şansă să ajungem la o asemenea viziune şi înţelegere şi definiţie comună în documentul programatic care este în pregătire şi care va fi, cel mai probabil, adoptat la Consiliul European din iunie, anume Strategia Globală a Uniunii Europene, la care, desigur, am contribuit din start cu idei şi în care investim sprijin politic.

Cea de-a doua chestiune care ar trebui urmărită cu prioritate acum este ideea de a utiliza cadrul european şi cadrul NATO pentru a facilita dezvoltarea şi utilizarea în comun a capabilităţilor militare. Cu toţii suntem sub constrângeri bugetare, cu toţii ne confruntăm cu nevoia de a achiziţiona capabilităţi militare din ce în ce mai sofisticate, dar şi din ce în ce mai scumpe şi de aceea este important să utilizăm posibilităţile de a face economii de scară, deci de a dezvolta în comun şi de a utiliza în comun asemenea capabilităţi.

În cadrul UE participăm la Pooling and Sharing, la iniţiativa Pooling and Sharing. La nivelul NATO există iniţiativa de apărare inteligentă, Smart Defense, România privilegiază şi insistă pentru coerenţa între cele două procese, pentru complementaritatea lor, pentru evitarea dublajelor, şi, deci, credem că acestea sunt lucruri care sunt în derulare şi care contribuie la substanţierea ideii de politică de apărare comună, ca o perspectivă prevăzută în tratat.

Deci nu vedem util şi prioritar în această etapă să gândim structuri noi neapărat, avem deja de testat grupurile de luptă, battlegroups-urile Uniunii Europene, sunt puse la dispoziţie, după cum ştiţi, două asemenea formaţiuni pe semestru, sub diverse naţiuni-cadru. Noi facem parte din grupuri de luptă sub autoritatea Italiei şi a Greciei, dar, până acum, niciunul dintre aceste grupuri de luptă nu a fost angajat în vreo acţiune, nu a existat mobilizare politică suficientă pentru a recurge la ele. Sunt tot felul de idei în privinţa posibilei lor destinaţii, dar pe termen scurt şi mediu, ar fi de dorit să vedem întâi utilizate aceste formaţiuni existente deja.

Rep.: Cu alte cuvinte, un cadru există deja, rămâne să-l folosim şi apoi să avansăm spre alte idei, dacă se dovedeşte necesar.
Mihnea Motoc: Exact!

Rep.: Până atunci, avem NATO.
Mihnea Motoc: Şi păstrând complementaritatea şi rolurile atribuite NATO şi Uniunii Europene din care facem parte, realizez acuma, de ceva timp – 12 ani de prezenţă în NATO şi, în curând, la 1 ianuarie 2017, un deceniu de apartenenţă la Uniunea Europeană. Nu mai suntem membri noi. Şi nici aliaţi noi.


Citeste mai multe despre   









13880 vizualizari
  • +13 (23 voturi)    
    Fara CORUPTIE sant bani si pentru Aparare ! (Luni, 4 aprilie 2016, 8:18)

    DreptateOnu [anonim]

    Fara CORUPTIE sant bani si pentru Aparare !

    SRI si DNA nu te lasa , nu te lasa !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
    • +2 (24 voturi)    
      Din pacate (Luni, 4 aprilie 2016, 9:22)

      Reticentul [utilizator] i-a raspuns lui DreptateOnu

      Achizitiile in Aparare au fost cel mai adesea insotite de coruptie, fregatele de exemplu. In ce priveste coruptia din SRI si DNA, nu va grabiti sa dati verdicte: ea exista cu certitudine, problema este ca nu stim in ce grad, dat fiind faptul ca aceste institutii sunt total iesite de sub controlul societatii. Pe langa alocatiile bugetare la vedere serviciile invart, in toata lumea, imense sume de bani negri.
      • +5 (13 voturi)    
        Ce putem spune ? (Luni, 4 aprilie 2016, 9:59)

        DreptateOnu [anonim] i-a raspuns lui Reticentul

        Santem convins ca Partidul PSD -ALDE va inparte parerea :)
  • -12 (34 voturi)    
    F15-F16 (Luni, 4 aprilie 2016, 8:46)

    cozmin [utilizator]

    Recent tarile europene nordice primesc gratuit avioane F15, ele oricum sunt scoase din uz dupa 50 ani de folosinta. Cele F16 la fel, din cauza vechimii e greu de spus daca mai pot zbura. Nu inteleg de ce tara noastra nu produce avionul multirol alaturi de partenerii europeni care ar fi de ultima generatie si cheltuieste in schimb miliarde de dolari pe aceste vechituri.
    • -8 (28 voturi)    
      pai (Luni, 4 aprilie 2016, 9:18)

      Point [utilizator] i-a raspuns lui cozmin

      partenerii europeni te lasa cu fundul in soare cand nu te astepti.vezi istoria
      de fapt,ganditi-va cine a sarit cand rusul a inceput sa bata,gratios bineinteles,la granitele noastre.
    • +10 (32 voturi)    
      Vechituri? (Luni, 4 aprilie 2016, 9:44)

      andreitr [utilizator] i-a raspuns lui cozmin

      Aceste "vechituri" sunt mult mai bune decât orice avion rusesc (vezi incidentul dintre rusia si Turcia unde un F16 a doborât cel mai nou avion rusesc). Iar în ce privește partenerii europeni ei nu sunt în stare să fabrice pentru ei și preferă să pupe bocancu' rusesc decât să dea vreun ban pe apărare. Mă întreb de câte ori Statele Unite vor mai trebui să salveze europa.
      • -2 (10 voturi)    
        MA TURCULE (Luni, 4 aprilie 2016, 18:42)

        DECENEU2000 [utilizator] i-a raspuns lui andreitr

        su 24 "cel mai nou avion rusesc" e o cutie zburatoare veche de 40 de ani.chiar daca nu o dobora f16 mai zbura vreo 3 zile si cadea singura. nu mai dezinforma
    • +7 (7 voturi)    
      Nu sunt 50 de ani (Luni, 4 aprilie 2016, 10:58)

      Nautilus [utilizator] i-a raspuns lui cozmin

      F-15 a intrat în dotare în 1976, adică 40 de ani, şi nu va fi abandonat prea curând, fiindcă F-22 e nesimţit de scump. Costă cât 5 F-15 puse la un loc.
      • +6 (12 voturi)    
        apoi (Luni, 4 aprilie 2016, 12:24)

        florinul [utilizator] i-a raspuns lui Nautilus

        Trecerea de la Mig pe F-15 a piloților și mecanicilor români e necesară, pentru că dacă ar fi trecut pe F-22 e ca și cum ar fi trecut de la Mig la OZN, tehnologia și tehnica de pilotaj sunt complet diferite. F-15 e un bun.
    • +15 (19 voturi)    
      minti (Luni, 4 aprilie 2016, 11:46)

      un oarecare [utilizator] i-a raspuns lui cozmin

      ce interes ai tu sa dezinformezi?
      "vechituri" ce "nu mai pot zbura"..... avioane gratis la tarile nordice.....
      tu esti platit sa dezinformezi sau vorbesti din ce ai visat azi noapte?
      • -7 (9 voturi)    
        minti (Luni, 4 aprilie 2016, 15:27)

        cozmin [utilizator] i-a raspuns lui un oarecare

        http://edition.cnn.com/2016/03/29/asia/us-plane-crashes-afghanistan/
        http://edition.cnn.com/2016/04/02/politics/f-15s-deployed-to-iceland-and-netherlands/index.html
        • +9 (9 voturi)    
          minti partea 2 a (Luni, 4 aprilie 2016, 16:48)

          un oarecare [utilizator] i-a raspuns lui cozmin

          in linkurile pe care nu te-ai dat ca sursa reiese ca:
          -aviatia SUA isi aduce propiile forte aeriene in tarile nordice. Deci nimeni nu da avioane gratis!
          -de asemenea F-15 nu este depasit si nici nu este scos din uz. Inca se foloseste cu succes alaturi de F-16.
          Deci draga cozmine, minti la fel cum respiri.
          Altceva?
          • -6 (6 voturi)    
            Pe logica asta (Luni, 4 aprilie 2016, 17:08)

            cozmin [utilizator] i-a raspuns lui un oarecare

            Nici noi nu avem scut antiracheta asa cum a scris presa, e al armatei Sua si daca un avion F16 se prabuseste la decolare inseamna ca aceste avioane impreuna cu F15 sunt flosite cu succes...
  • +8 (10 voturi)    
    Interesant (Luni, 4 aprilie 2016, 8:49)

    Furnicuta [utilizator]

    Trecând peste stilul grețos, gomos, de a vorbi al ministrului apărării ar fi interesant să se poată materializa măcar jumătate din ce a spus că vrea să facă. Și dacă ceea ce este proiectat se va face în România, atunci aș putea spune un sincer Bravo!
    M-aș fi bucurat să fie luată în calcul și posibilitatea de a se revigora industria aviatică. Chiar dacă nu am face noi avioane din clasa F-16, măcar avioane de antrenament cum erau IAR-99 sau elicoptere din clasa IAR0316B sau IAR-330 Puma. E păcat să nu se valorifice potențialul (încă) existent.
    • -11 (25 voturi)    
      Asa este (Luni, 4 aprilie 2016, 9:25)

      cozmin [utilizator] i-a raspuns lui Furnicuta

      Cu miliardele de dolari cheltuite pe vechiturile F16 pot fi produse Iar-uri romanesti. Ele sunt oricum de generatie mai noua si mai performante decat F16-urile si in loc de 5-10 vechituri ar putea fi produse sute de Iar-uri noi cu acesti bani. Daca ar fi si exportate s-ar incasa si foarte multi bani. Putine tari au capacitatea inginereasca de a produce astfel de avioane.
      • +18 (20 voturi)    
        dream on (Luni, 4 aprilie 2016, 10:50)

        alter_ego2013 [utilizator] i-a raspuns lui cozmin

        Prietene, iti trebuie zeci de ani de investitii in cercetare si infrastructura in spate ca sa poti dezvolta un avion de lupta modern... O alternativa mai prietenoasa cu economia romaneasca la F16 ar fi fost Saab Grippen asamblate in Romania, dar sa visezi la IAR-uri "romanesti" (sic!) care sa fie macar la nivelul Mig 21 actuale inseamna sa traiesti pe alta lume...
        • -11 (11 voturi)    
          Daca nici asta nu e avion modern... (Luni, 4 aprilie 2016, 11:46)

          cozmin [utilizator] i-a raspuns lui alter_ego2013

          http://www.acv.ro/products_en.php?m=1&s=1
          • +10 (10 voturi)    
            IAR 99 modern?? (Luni, 4 aprilie 2016, 12:49)

            alter_ego2013 [utilizator] i-a raspuns lui cozmin

            Haha... asta arata cat esti de la curent cu ce inseamna avion modern. IAR 99 a zburat prima data in 1985, nu a fost niciodata gandit ca un avion de lupta ci ca avion de antrenament si cel mult avion usor de atac la sol. Pentru ce a fost gandit poate fi inca un proiect viabil, dar nu poate inlocui Mig 21, sau F16, e ca si cum ai compara trenul cu o bicicleta. Daca te referi la IAR 93 (coprodus cu Iugoslavia), ala era avion de lupta, dar e mult depasit la ora actuala, a zburat prima data in 1974...
      • +8 (8 voturi)    
        si da si nu (Luni, 4 aprilie 2016, 11:02)

        AliKimiku [utilizator] i-a raspuns lui cozmin

        IAR-93 este un excelent avion sub-sonic, de recunoastere, antrenament, atac la sol si chiar bombardament. Numai ca el a fost conceput sa inlocuiasca MIG 15-17 . Asta in timp ce F16 este comparat frecvent cu MIG29
        • +4 (12 voturi)    
          este invers (Luni, 4 aprilie 2016, 11:59)

          DSS [utilizator] i-a raspuns lui AliKimiku

          americanii dezvolta si inoveaza, rusii sunt cei care fura si copiaza. Mig 29 e copiat dupa F16

          IAR-urile sunt avioane scoala, si pot executa cel mult misiuni limitate de atac la sol
          • -3 (13 voturi)    
            reveniti la realitate!!! (Luni, 4 aprilie 2016, 12:39)

            king david hotel [utilizator] i-a raspuns lui DSS

            Inteleg ca sunteti rusofobi, sinceri sau nu, dar bateti campii rau de tot.
            Mig 29 copiat dupa F16? la Xerox, nu?
            E o gogomanie noua, recunosc.
            • +1 (7 voturi)    
              Te doare adevarul? (Luni, 4 aprilie 2016, 16:34)

              Locke Lamora [utilizator] i-a raspuns lui king david hotel

              Rusii au pierdut know how de o decada....mai au ceva, indeajuns sa faca reverse engineering...dar se duc la vale, rau.
              • -3 (7 voturi)    
                care adevar? (Luni, 4 aprilie 2016, 16:52)

                king david hotel [utilizator] i-a raspuns lui Locke Lamora

                ca Mig 29 ne copiat dupa F16?
                Aceste cuvinte ne doare! Pe tine nu?
                • -1 (7 voturi)    
                  Mig-2 motoare, F16 - un motor (Luni, 4 aprilie 2016, 17:15)

                  king david hotel [utilizator] i-a raspuns lui king david hotel

                  Daca si la chestia asta banala si verifcabila pune cineva -......e clara obiectivitatea respectivilor!
                • +1 (3 voturi)    
                  dA (Luni, 4 aprilie 2016, 17:29)

                  Babilou [utilizator] i-a raspuns lui king david hotel

                  E interresant cu aceste doua avioane exprima si ele filosofiile diferite ale rusilor si ale americanilor: in timp ce pilotul de pe MIG e vazut ca o prelungire a controlorului de la sol (deci o gandire centralista), la F16 pilotul are mult mai multa libertate de actiune si decizionala. Chiar daca MIG-ul pare sa fie mai puternic cu ceva decat F16, la manevrare F16 isi conserva energia mai bine. In plus, la lupta moderna, ce implica rachete aer-aer cu raza lunga de actiune, libertatea decizionala e un atuu in plus pentru probabilitatea de lovire a tintei.
      • +3 (5 voturi)    
        Un IAR il dai jos cu prastia (Luni, 4 aprilie 2016, 16:32)

        Locke Lamora [utilizator] i-a raspuns lui cozmin

        Unde sa le exporti ca nici africanii nu se mai doteaza cu asa ceva?
  • -11 (33 voturi)    
    Fix ce ne lipsea (Luni, 4 aprilie 2016, 9:31)

    HP [utilizator]

    Trupe straine pe teritoriul Romaniei si o provocare continua la adresa vecinilor nostri.

    Ne-o cerem cu lumanarea.
    • +5 (9 voturi)    
      Bineinteles, "trupe straine" (Luni, 4 aprilie 2016, 11:02)

      D-or [utilizator] i-a raspuns lui HP

      Cine are curajul sa-si inarmeze proprii cetateni in propria tara.
      Oare in cine ar trage acestia?
      Nu e deloc clar de cine anume ar trebui sa ne apere aceste trupe multinationale. Cel mai probabil, de noi insine.
    • +12 (16 voturi)    
      care vecini ciolovecule? (Luni, 4 aprilie 2016, 11:04)

      AliKimiku [utilizator] i-a raspuns lui HP

      Provocam cumva Bulgaria, Ungaria, Serbia sau Ucraina?
      Sau dupa tine vecini inseamna cu cine vrea rusul sa fie vecin?
      • -7 (13 voturi)    
        Lol (Luni, 4 aprilie 2016, 12:37)

        HP [utilizator] i-a raspuns lui AliKimiku

        Prin Marea Neagra suntem vecini si cu Rusia, Turcia si alte tari.

        Ca ce chestie si de cand ne pregatim noi de razboi ?
        • -1 (5 voturi)    
          Pt ca e foame mare la rusi (Luni, 4 aprilie 2016, 16:35)

          Locke Lamora [utilizator] i-a raspuns lui HP

          si istoria ne-a invatat ce fac ciolovecii cand is in foame.
          • -2 (6 voturi)    
            Lol (Luni, 4 aprilie 2016, 17:55)

            HP [utilizator] i-a raspuns lui Locke Lamora

            Foame mai mare ca in anii '90 n-au mai mancat rusii de vreo 100 de ani.

            Ba, mai terminati cu amerlocismele astea.

            NATO "se extinde" de 20 de ani, bloc militar, iar cand ii intrebi "pai e vointa democratica".

            Dar vointa democratica a alora din Crimeea nu conteaza, nu ?
            • +2 (4 voturi)    
              da ai perfecta dreptate [sarc] (Luni, 4 aprilie 2016, 20:47)

              AliKimiku [utilizator] i-a raspuns lui HP

              Si acum imi aduc aminte cum in 2004 cand Parlamentul a adoptat legea de aderare la NATO cum era plin de omuleti verzi pe strazi.
              Si cum dupa vreo 6 luni Putin a recunoscut ca erau forte speciale ruse.
              Pasol na turbinca.
        • +1 (3 voturi)    
          prin Marea Neagra suntem vecini si cu US (Luni, 4 aprilie 2016, 20:41)

          AliKimiku [utilizator] i-a raspuns lui HP

          Ca ce chestie si de cand rusii invadeaza si anexeaza teritorii din tari vecine? Fix de atunci ne pregatim de razboi.
          • 0 (0 voturi)    
            De cand (Marţi, 5 aprilie 2016, 21:30)

            HP [utilizator] i-a raspuns lui AliKimiku

            Ca si raspuns pe masura provocarii extinderii NATO si sprijinului oferit opozitiei de catre CIA.

            NATO e un bloc militar. Rusia si NATO au incheiat un acord potrivit caruia nu se calca pe bataturi si nu se incalca sferele de influenta.
    • +7 (11 voturi)    
      hai... (Luni, 4 aprilie 2016, 11:48)

      un oarecare [utilizator] i-a raspuns lui HP

      baga placa cu "neatarnarea patriei" si "trupele straine de ocupatie" ...
      cand vorbesti la pl ... te referi la tine si mai cine?
    • +1 (1 vot)    
      Care vecini? (Luni, 4 aprilie 2016, 22:12)

      Dianora [utilizator] i-a raspuns lui HP

      Moldova? Ca restul "vecinilor" sunt in NATO sau vor sa intre acolo.... A, am inteles, cel asezat ceva mai la rasarit si visand la vechile hotare .....
    • 0 (2 voturi)    
      so so (Marţi, 5 aprilie 2016, 1:09)

      Nevermind [utilizator] i-a raspuns lui HP

      Ne-o cautam cu scutul, aia da. L-as fi preferat la bulgari si eram la fel de acoperiti. Am devenit premianti in materie de tinta prioritara.

      In acelasi timp, in loc de scut, ar fi ok niste trupe si echipamente americane pe aici.
  • +3 (15 voturi)    
    Daca si... (Luni, 4 aprilie 2016, 9:36)

    Zummm [utilizator]

    submarinul ala e o capacitate.............e clar unde ne aflam ca timp si spatiu.
    • +5 (13 voturi)    
      submarin (Luni, 4 aprilie 2016, 9:46)

      ardeleanu_ion123 [utilizator] i-a raspuns lui Zummm

      e o capacitate, rusii au cateva bucati pe care le folosesc, am inteles ca e printre cele mai silentioase din lume! si nu e construit in anii 60 ca si covatile alea de fregate, e construit in anii 80!
      • -4 (10 voturi)    
        Corect! Clasa K e superior submarinelor Nato (Luni, 4 aprilie 2016, 12:26)

        king david hotel [utilizator] i-a raspuns lui ardeleanu_ion123

        si din acest motiv, probabil, nu i se cumpara acumulatori noi. Mai bine sa dam bani pe produse "nerusesti", chiar daca sunt inferioare, uneori!
  • +11 (15 voturi)    
    tab 8x8 (Luni, 4 aprilie 2016, 9:38)

    ardeleanu_ion123 [utilizator]

    romanii au propus de ceva vreme Saur si Saur 2 ca si transportor blindat produs in exclusivitate in Romania, Romania a produs peste 10.000 de bucati inainte de 89 , s-ar putea revitaliza industria de aparare... dar nu se vrea sau nu ni se da voie... dom ministru nu zice nimic de astea...
    https://www.youtube.com/watch?v=yDH46Jz27WA
    tradare, va doare in...
    si inca ceva, io inca nu am auzit de vehicule 4x4 cu senile... asa cum zice dom' monistru...
  • +10 (16 voturi)    
    si inca un link despre SAUR (Luni, 4 aprilie 2016, 9:41)

    ardeleanu_ion123 [utilizator]

    https://www.youtube.com/watch?v=BSOOfj4TYtc

    de ce nu sprijiniti industria romaneasca, vanzatorilor? nu luati comision?
    • +8 (12 voturi)    
      Cum a fost sabotat SAUR2 (Luni, 4 aprilie 2016, 10:30)

      Rogue [utilizator] i-a raspuns lui ardeleanu_ion123

      SAUR2 a obtinut cerficarile NATO cu banii salariatilor (la fel se/s-a intamplat si cu arma de asalt, salariati au platitit);

      Au fost 2 tari interesate sa il cumpere nu au avut cu cine sa discute pur si simplu s-a tras de timp pana cand au renuntat.

      Acum ne putem intreba de ce oare incearca statul sa inchida acest producator si sa importe produse echivalente la pretri mult mai mari si fara a beneficia cu nimic Romania de pe urma acelor contracte, pt. ca banii se duc in tarile unde acele transportoare se produc?.
      Poate ca pt. ca este vorba de un contract de 2-3 MILIARDE de euro la cumparare si alate MILIARDE mententa pe zeci de ani?. E, he cate comisoane nu se incaseaza la asa un contract...

      Miliarde de euro date pe nimic cat timp tu nu ai aparare atiaeriana si tragic este ca poti sa ai si AA si transportoare daca se cumpara cel romanesc.

      De ce Romania a devenit un exportator de bunastare pt. altii si importator de saracie pt cetatenii ei?.
      • +2 (8 voturi)    
        De ce? Politicienii nu raspund niciodata (Luni, 4 aprilie 2016, 12:10)

        king david hotel [utilizator] i-a raspuns lui Rogue

        la astfel de intrebari.
  • -1 (5 voturi)    
    submarinul Delfinul (Luni, 4 aprilie 2016, 9:59)

    ardeleanu_ion123 [utilizator]

    si un link despre SUBMARIN

    https://www.youtube.com/watch?v=s3T1T43x0Uk
  • +6 (6 voturi)    
    Sursa de finantare (Luni, 4 aprilie 2016, 10:06)

    vodatepes [utilizator]

    Domnul ministru nu a indicat sursa bugetara. E acesai intrebare care a fost pusa de seful sau cand s-a pus problema cresteri indemnizatiei de cresterea copilului. Deci domnule ministru impreuna cu domnul Ciolos Care este sursa de finantare? Cred ca armata in primul rand trebuie sa aiba soldati iar soldati la inceput sunt copii pe care tara trebuie sa se ingijeasca sa le ofere sansa de a creste sanatos si bine pregatiti in scoli.Armele se cumpara insa oameni nu ii cumperi prin contract.
  • +11 (13 voturi)    
    Pare ceva urat domnule ministru (Luni, 4 aprilie 2016, 10:11)

    Rogue [utilizator]

    Cineva va dezimformeaza foarte grav:
    Cat timp industria romaneasca a fost capabila sa produca un transportor (SAUR2) care a obtinut certificarile NATO privind protectia (pe banii angajatilor, ca de statul dintr-o data nu a mai avut bani) sa incerci sa cumperi altceva mi se pare o grava subminare a securitatii nationale:
    -costul contractului pt. transportoare este intre 2-3 MILIARDE DE EURO + alte MILIARDE mentenanta care se intind pe zeci de ani, daca se importa iar daca s-ar cumpara SAUR2 sau finanteaza progranul TBT undeva sub un miliard cu mentinea ca sute de milioane din acesti bani se intorc la buget prin taxe si impozite plus alte locuri de munca generate in industriea care ar produce pt. SAUR2 sau TBT (pe zeci de ani datorita mentenantiei care uneori este profitabila decat vanzarea);
    -cum fondurile pt. buget sunt mici armata nu ar putea importa nici jumatate din nr. celor care ar putea fi achizitionate din tara (SAUR2 sau programul TBT-ul). Ce faci cu restul de soldati ii trimiti pe jos sau in ARO?;

    -Romania nu are aparare antiaeriana, cum este posibil ca sa fie exportati 2-3 miliarde de euro + probabil inca pe atat in mentenanta pt. trasportoare daca sunt gen PIRANHA, care nu ar avea prea mare importanta pe campul de lupta cand avioanele inamice ar zbura nestingherite si ar face tinte de antrement cu nemaipomenitate transportoare, deci noi oferim inamicilor tinte de 2-3 miliarde in loc sa folosim acesti bani pt. a ne cumpara armament antiaeriam (fara el poti sa ai cele mai bune echipamnete le pierzi rapid)?.

    Logic ar fi sa se cumpere SAUR2 sau finantat/cumparat TBT-ul iar cu restul de bani, 2 -3 miliarde (plus sutele de milioane care ar revenii la buget prin taxe si impozite), sa se cumpare armanent antiaerian. Asa avem si tranportoare si AA.
    Daca nu miroase a ce avem acum, Romania nu mai produce munitie si o importa de la tari care au legaturi stranse cu Rusia, interesant nu?. Oare aceste tari ne vor da munitie in eventualitatea unui conflict?.
  • +2 (6 voturi)    
    Recent (Luni, 4 aprilie 2016, 10:18)

    Martinezu [utilizator]

    am citit/auzit ca din bugetul destinat apararii , vreo 80% din sume, merg in salariile angajatilor.
    Asadar, inzestrarea este virtual zero.
    Daca este asa, inseamna ca de fapt avem vreo 70000 de asistati sociali de mare lux.
    • 0 (8 voturi)    
      Google Car (Luni, 4 aprilie 2016, 11:01)

      Nautilus [utilizator] i-a raspuns lui Martinezu

      Spre deosebire de maşina care se conduce singură a lui Google, fiarele din înzestrare nu se conduc singure. Încă. E nevoie şi de nişte asistaţi sociali care să stea la volan.
      • +5 (5 voturi)    
        O singura problema (Luni, 4 aprilie 2016, 11:36)

        Martinezu [utilizator] i-a raspuns lui Nautilus

        Trebuie sa ai ce conduce.
        daca de 20 de ani noi platim doar salarii este foarte probabil ca oamenii aia sa conduca niste carute in razboiul din sec xxi. Ceea ce pe de o parte inseamna ca sunt carne de tun, iar pana atunci sunt platiti degeaba, iar pe de alta parte avem o armata platita incapabila sa faca fata vreunui conflict oricat de minor.
  • -5 (11 voturi)    
    Monstra de gandire tehnocrata, (Luni, 4 aprilie 2016, 10:27)

    xrogo [utilizator]

    s-ar putea cumpara oarece transportoare blindate in 2016,cu ce bani stimabililor,cand s-a votat marirea si neplafonarea alocatiei pentru tinerele mame,cica nu subt bani,pentru transportoare sunt ?
    In alta ordine de idei,daca nu luam masuri urgente de stimulare a cresterii demografice,vom avea o armata inzestrata la nivel NATO,dar fara soldati,cei care vor fi vor apara o tara fara populatie !!!
    • +1 (7 voturi)    
      mai fa calcule (Luni, 4 aprilie 2016, 11:24)

      silmix [utilizator] i-a raspuns lui xrogo

      Fara armata putem sa o patim si maine de nu mai o sa aiba cine sa ceara indemnizatii

      Fara indemnizatii in cel mai grav caz o sa ramanem fara soldati in vreo 30-40 de ani
  • -3 (17 voturi)    
    saracanii europei... (Luni, 4 aprilie 2016, 10:42)

    demaGOGU [utilizator]

    ...investesc masiv in inarmare!

    go figure.
    • +9 (9 voturi)    
      gresit (Luni, 4 aprilie 2016, 11:06)

      AliKimiku [utilizator] i-a raspuns lui demaGOGU

      saracanii euro-asiatici investesc si mai masiv in inarmare!
      Go figure oil price!
  • +1 (9 voturi)    
    completare:inca o escadrila de avioane F16 SH (Luni, 4 aprilie 2016, 10:52)

    jackalphonse [utilizator]

    Se face trafic de influenta, pardon, lobby, pentru alocarea unui buget serios pe aparare sau pentru un imprumut FMI?
  • -3 (19 voturi)    
    test simplu (Luni, 4 aprilie 2016, 11:22)

    Mazeta [utilizator]

    România să aloce sumele respective, dar să nu cumpere echipamente americane, ci românești sau europene. Astfel, vom vedea dacă americanii ne vor banii sau apărarea.
    • -4 (12 voturi)    
      vei lua - !!! (Luni, 4 aprilie 2016, 12:09)

      king david hotel [utilizator] i-a raspuns lui Mazeta

      E o observatie de bun simt, totusi vei lua - si vei fi acuzat de toate relele. Oare de ce?
    • +1 (11 voturi)    
      Sau eventual... (Luni, 4 aprilie 2016, 13:40)

      JestersTear [utilizator] i-a raspuns lui Mazeta

      ... echipamente europene sau poate mai bine rusesti, de ce nu?
      Cam asta era idea!?
      • +1 (9 voturi)    
        nu, ideea a fost exprimata clar! (Luni, 4 aprilie 2016, 14:52)

        king david hotel [utilizator] i-a raspuns lui JestersTear

        Romanesti sau europene!
        Doar tu ai adus in discutie Rusia! De ce?
        • +5 (9 voturi)    
          propagandistii au textele lor (Luni, 4 aprilie 2016, 15:41)

          jackalphonse [utilizator] i-a raspuns lui king david hotel

          indiferent din care tabara fac parte.
  • +1 (5 voturi)    
    Cum s-au dat de gol postacii bullshevini (Luni, 4 aprilie 2016, 16:37)

    Locke Lamora [utilizator]

    Mai cu perdea si mai rasfirati mai baieti, slugile propagandei fesebiste.
  • -1 (7 voturi)    
    armata lui barba cot (Luni, 4 aprilie 2016, 17:53)

    Radu LI [anonim]

    Domnule Ministru,

    Eu nu cred ca e bine sa ne cheltuiti banii pe prostii. Nu trebuie sa veniti cu avioane la noi, fie ele si F16.

    Stati si dumneavoastra un pic si ganditi-va serios. Noi, ca tara nu vom putea sa construim o aviatie care sa ne apere impotriva Rusiei si nici a Ucrainei. Pentru ca suntem prea mici. Da, aceste avioane ne pot apara cu succes impotriva Ungariei si a Bulgariei dar nu prea se intrezareste un scenariu de razboi cu tarile acestea. Asa ca banii pe care ii alocati ptr. avioane, mai bine ii dati pe apa Sambetei. Ca tot aia e.

    La fel si cu tot restul masinilor blindate cu si fara senile, si restul de hardware la care viseaza neste Mos Teaca din uzatul dumneavoastra Mare Stat Major.

    Mai bene desfintati dumneavoastra racaneala asta de prin apa/aer/uscat, pastrati asa, din considerente istorice regimentul ala de garda cu curcani pe la palate iar de restul creati ceva ce sa aiba rost.

    Ia sa vedem la ce se precep oare romanii in ziua de azi? Pai dincolo de recoltat capsune se precep bine la IT! Ce parere aveti de o brigata de ochelaristi, specializata in ofensiva cibernetica si razboi informational? Io zic ca o sa creeze mai multa aminintare decat toate fierotaniile pe care vreti voi sa imi cheltuiti bistarii.


    Racanu' LI/Programatoru'Radu
    • -3 (3 voturi)    
      programatorule, esti prost de bubui (Luni, 4 aprilie 2016, 20:58)

      AliKimiku [utilizator] i-a raspuns lui Radu LI

      Cu un batalion cu de-alde tine cred ca cuceream Stanligradul fara nemti.
      Te-ai gandit vreo secunda ca avioanele alea, impreuna cu cele ale Ungariei, Bulgariei, Turciei si Ucrainei chiar ii pot da ceva gauri in dispozitiv lui Putin? Ori te-ai nascut ieri direct din linii de cod, ori la istorie ai mancat creta cu kilu.
  • +4 (4 voturi)    
    O brigada aici (Luni, 4 aprilie 2016, 19:48)

    MBA [utilizator]

    e ca vorba :cu o floare nu se face primavara". Daca e sa ne atace rusii, nu e destul o brigada aici, ci de toata forta de raspuns NATO. Deci rostul brigazii e ciudat...
    • -1 (1 vot)    
      ce te face sa crezi (Luni, 4 aprilie 2016, 20:59)

      AliKimiku [utilizator] i-a raspuns lui MBA

      ca rusii ne pot ataca, peste teritoriul Ucrainei, cu mai mult de 3 brigazi?


Abonare la comentarii cu RSS

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version