Centrul de Resurse Juridice: Ordonanta privind interceptarile este neconstitutionala. Un comentariu cu observatii punctuale

de I.C.     HotNews.ro
Miercuri, 16 martie 2016, 5:22 Actualitate | Esenţial

Centrul de Resurse Juridice
Foto: Centrul de Resurse Juridice
Centrul de Resurse Juridice considera ca textul OUG privind unele masuri pentru punerea in executare a mandatelor de supraveghere tehnica dispuse in procesul penal este neconstitutionala, aratand ca ea nu este conforma cu Decizia Curtii Constitutionale.
  • Redam integral, in cele ce urmeaza, principalele observatii facute de CRJ
Comentariu asupra OUG "privind unele masuri pentru punerea in executare a mandatelor de supraveghere tehnica dispuse in procesul penal"

Update

Centrul de Resurse Juridice considera ca textul OUG privind unele masuri pentru punerea in executare a mandatelor de supraveghere tehnica dispuse in procesul penal este neconstitutionala in sensul ca nu este conforma cu Decizia Curtii Constitutionale nr.51/2016, deoarece:

1. Modificarile propuse nu pot face obiectul unei ordonante de urgenta, intrucat afecteaza drepturile si libertatile fundamentale, prin introducerea unui serviciu militarizat si secret ca titular al tehnicii de interceptare si mai cu seama prin sporirea competentelor acestui serviciu in zona de cercetare penala, incalcand astfel art. 115 alin. 6 din Constitutia Romaniei.

2. Completarea Legii nr.14/1992 privind organizarea si functionarea SRI prin adaugarea alineatului 2 al art. 8, introduce o structura denumita Centrului National de Interceptare a Comunicatiilor care obtine, prelucreaza si stocheaza informatii referitoare la securitatea nationala si care, la cererea organelor de urmarire penala, asigura accesul nemijlocit si independent al acestora la sistemele tehnice pentru executarea supravegherii tehnice din Codul de procedura penala.  Acest alineat nu detaliaza explicit, in lege, cine este acest centru, ce face, cine il conduce, cui se subordoneaza, cu exceptia faptului ca este in cadrul SRI. In lipsa unor astfel de date, textul nu este clar, previzibil si accesibil (a se vedea §46 din Decizia CC).

3. Parchetele vor primi mijloace tehnice necesare, numai ca acestea opereaza numai prin intermediul Centrului National de Interceptare a Comunicatiilor al SRI, deci nu vor pune nemijlocit in executare mandatele de supraveghere tehnica, asa cum scrie in art. 8 alin. 2 din Legea 14/1992, ci vor fi mijlociti de SRI, apartura necesara apartinand acestui serviciu.

4. De altfel, nu rezulta nici cum vor colabora furnizorii de retele publice de comunicatii cu procurorul, organele de cercetare penala sau lucratori specializati din cadrul politiei pentru punerea in executare a mandatului de supraveghere tehnica (noul alin. 2 al art. 142 CPP), cata vreme totul este mijlocit de Centrul National de Interceptare a Comunicatiilor din cadrul SRI. Textul este in contradictie cu noul alin. 2 al art. 8 prezentat mai sus. Drept urmare, nu este clar, previzibil si accesibil ( a se vedea §46 din Decizia CC).

5. Noul alin. 3 al art. 8 din Legea nr.14/1992 privind organizarea si functionarea SRI stabileste ca modul concret de acces la sistemele tehnice al organelor judiciare se stabileste prin protocoale de cooperare.  Prin urmare, se stabileste printr-o legislatie infralegala, de natura administrativa, care are un grad sporit de inaccesibilitate si instabilitate, un mod concret de intruziune in viata privata a cetateanului (a se vedea §47 din Decizia CC).

Supravegherea semestriala facuta de presedintele ICCJ (noul art. 30ᅡ din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciara) asupra modului de punere in aplicare in cadrul Centrului National de Interceptare a Comunicatiilor a supravegherii tehice realizate de organele de urmarire penala este total neavenita, ineficienta si perfect formala, un singur judecator neavand cum sa verifice TOATE mandatele emise in cadrul urmaririi penale. Acest lucru este apanajul exclusiv al judecatorului de drepturi si libertati care a emis mandatul si care trebuie sa isi exercite atributiile intr-o maniera efectiva. Mai mult, controlul nu vizeaza punerea in executare a mandatelor de siguranta nationala, acestea nefacand obiectul niciunui control. Nu exista nicio obligatie de informare a judecatorului care a emis mandatul cu privire la rezultatele supravegherii ori de control al acestuia asupra conformarii cu cerintele legale al celui care pune in executare mandatul. Nevoia acestui gen de control a fost descrisa de Curtea Constititionala in cadrul paragrafului 44 al Deciziei nr. 51/2016. Ea nu se regaseste nicaieri in cuprinsul Ordonantei de Urgenta.

Textele propuse in Ordonata de Urgenta reprezinta un melanj greu de descifrat intre Codul de Procedura Penala si Legea 14/1992 privind organizarea si functionarea SRI, melanj din care reiese ca organele SRI pot fi desemnate (de catre cine?) organe de cercetare penala speciale conform Cpp pentru punerea in executare a mandatelor de supraveghere tehnica. Se amesteca nepermis activitatea de informatii cu cea de strangere de probe.

Serviciile de informatii desfasoara activitati de culege de informatii, adica pot apela la mandate de siguranta nationala, in virtutea Legii nr. 51/1991 privind siguranta nationala a Romaniei, in urma carora pot avea indicii cu privire la o infractiune. 

Ca atare, intocmesc un proces verbal de constatare care poate fi un act de sesizare a organelor de urmarire penala competente. Acest proces verbal de constatare nu este mijloc de proba, conform art.198 Cpp. Este doar o informare a organelor de urmarire penala.

Din acest moment se intra in faza de strangere de probe, specifica procedurii penale, conform careia organele de urmarire penala, daca au nevoie, apeleaza la mijloace de supraveghere tehnica conform Cpp. Numai ca, odata cu modificarea art. 13 din Legea 14/1992, organe ale SRI (?) devin organe de cercetare penala in camp procesual penal. Cum punerea in executare a mandatelor este procedeu probator (conform parag. 33 si 34 din Decizia CC nr. 51/2016), iata ca sunt mandatate (structuri militare fiind si cu toata activitatea clasificata secret de stat) sa stranga probe valabile (dar clasificate) in procesul penal. Ca inainte de 1989. Cu un control parlamentar inexistent. Fara dezbatere publica.

S-a reusit, altfel, un lucru incercat in 2011 printr-un proiect de lege propus de dl. deputat Cezar Preda si care sustinea exact acelasi lucru:

Legea nr. 14/1992 privind organizarea si functionarea Serviciului Roman de Informatii, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr.33 din 3 martie 1992, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si se completeaza astfel:

(...) Art 13 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

    * Art 13 - (1) Ofiteri anume desemnati ai Serviciului Roman de Informatii pot fi numiti in calitate de organe de cercetare penala speciale, cu acordul Biroului Executiv al Consiliului Director al Serviciului si cu avizul procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, competente sa efectueze urmarirea penala in conditiile si pentru infractiunile date in competenta acestora potrivit Codului de procedura penala.

    * (2) Organele de cercetare penala speciale ale Serviciului Roman de Informatii isi desfasoara activitatea sub conducerea si supravegherea procurorului.

    * (3) Pentru realizarea atributiilor prevazute la alin. (1), in cadrul unitatii juridice a Serviciului Roman de Informatii se organizeaza si functioneaza o subunitate specializata in care isi desfasoara activitatea ofiterii care au calitatea de organe de cercetare penala speciale.

    * (4) Serviciul desfasoara sau indeplineste orice alte activitati de aplicare a legii date in competenta sa, potrivit legii.

    * (5) Organele Serviciului Roman de Informatii nu pot lua masura retinerii sau arestarii preventive si nici dispune de spatii proprii de arest.¹


Daca la acel moment proiectul a generat controverse majore in Parlamentul de atunci si in societate, fiind intr-un final retras, astazi o ordonanta de urgenta cu implicatii mult mai grave a fost adoptata intr-un secret total si are parte de o tacere aproape deplina.

Georgiana Iorgulescu
Centrul de Resurse Juridice





Citeste mai multe despre   











Material sustinut de Provident

​INTERVIU Stefan Liiceanu - trecerea de la carti la produse japoneze traditionale via piata financiara

Dupa 17 ani petrecuti in Japonia, timp in care a lucrat in domeniul financiar, Stefan Liiceanu a decis sa deschida in locul fostei Librarii Humanitas din Fundul Curtii, Takumi - un magazin in care sunt comercializate produse japoneze traditionale. In cadrul, proiectului "10 ani", Provident vrea sa arate cum se vede Romania ultimilor 10 ani, dar si Romania urmatorilor 10 ani, prin ochii unor tineri care au avut succes. "Cred ca cel mai important este sa faci ce iti place. Productivitatea se vede atunci cand faci ceva cu pasiune, nu cand faci ceva pentru ca trebuie."
1646 vizualizari
  • -1 (3 voturi)    
    Unde sunt campionii ascultarilor, (Miercuri, 16 martie 2016, 6:40)

    xrogo [utilizator]

    nici un comentariu?


Abonare la comentarii cu RSS

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Sâmbătă