Nivelul de pregatire a profesorilor influenteaza abandonul scolar. Un raport ARACIP arata ca profesori necalificati sunt mai ales la sate

de Raluca Pantazi     HotNews.ro
Miercuri, 16 decembrie 2015, 15:04 Actualitate | Esenţial

Elevi la scoala
Foto: Agerpres
Nivelul scazut de pregatire a profesorilor duce la abandon scolar. Concluzia apartine Agentiei de Asigurare a Calitatii in Preuniversitar, care a publicat recent un raport pe baza datelor completate de scoli. Printre concluzii: diferente mari intre calificarea cadrelor didactice de la oras, fata de cele de la sate. Concret, profesorii cu doctorat si cu gradul didactic I sunt puternic concentrati in scolile din orase, in timp ce la sate gasim mai ales profesori necalificati.

Agentia Romana de Asigurare a Calitatii in Invatamantul Preuniversitar (ARACIP) a publicat un raport de cercetare care se bazeaza pe date colectate in anul scolar 2013-2014. Studiul a fost realizat pe 6.727 de unitati de invatamant din 2.352 de localitati. Din numarul total al scolilor prezente in esantion, 3.677 sunt scoli cu clasele I-VIII, peste 1.000 sunt gradinite, aproximativ 1.500 sunt licee, scoli profesionale si scoli postliceale.

ARACIP  se afla in subordinea Ministerului Educatiei, iar scestea sunt toate scolile care au completat baza de date existenta la nivelul institutiei. Mai multe date despre Metodologie, de la pagina nr. 17 a Raportului

"Rata de abandon scolar se coreleaza negativ cu nivelul de pregatire a profesorilor, dar nu se coreleaza cu bugetul/cadru didactic, cu timpul mediu de deplasare sau cu procentul copiilor/elevilor care fac naveta zilnic", anunta ARACIP. Cu alte cuvinte, cu cat abandonul scolar intr-o institutie de invatamant este mai mare, cu atat profesorii de care fug elevii sunt mai prost pregatiti. Insa nivelul de pregatire a profesorilor nu este singura tara pentru elevii din aceste scoli. Studiul arata ca si "nivelul de educatie a parintilor este mai mic acolo unde rata abandonului scolar este mai mare".

Un alt avertisment care se desprinde din studiul Agentiei se refera tot la calitatea formarii profesorilor: "Exista mari disparitati in privinta calificarii cadrelor didactice, fiind constatata o concentrare puternica a cadrelor didactice cu doctorat si cu gradul didactic I in unitatile de invatamant din mediul urban si a celor necalificate sau calificate cu si fara definitivat, in mediul rural".

Pe scurt, care sunt concluzile privind nivelul de educatie a familiei:
  • Nivelul de educatie a parintilor este mai mic acolo unde rata abandonului scolar este mai mare.
  • Nivelul de educatie a parintilor este mai mare in scolile cu rezultatele scolare (curente si la evaluari / examene nationale) mai bune (corelandu-se, mai ales, cu procentul notelor/mediilor mari).
  • Exista o corelatie, semnificativa din punct de vedere statistic, intre nivelul de educatie a parintilor cu mediile de absolvire (din gimnaziu si liceu) si cu rezultatele la Evaluarea nationala de la finele clasei a VIII-a si, respectiv, la examenul de Bacalaureat, doar in mediul urban (unde, de altfel, se inregistreaza si un procent semnificativ mai mare de parinti cu studii superioare). Se pare ca, in mediul rural, scoala reuseste sa compenseze mai mult influenta negativa a nivelului redus de educatie a parintilor.
  • Nivelul de educatie a parintilor este mai mare in scolile in care si nivelul de calificare a profesorilor este mai mare.
  • Nivelul mediu de educatie a parintilor elevilor / copiilor din invatamantul special este simtitor mai mic decat nivelul de educatie a parintilor elevilor / copiilor din invatamantul de masa.
  • Nivelul mediu de educatie a parintilor copiilor din gradinite este mai mare decat nivelul mediu de educatie a parintilor din celelalte unitati scolare de nivel preuniversitar.
  • Nivelul mediu de educatie a parintilor copiilor / elevilor din gradinite si scoli private este mai mare decat nivelul mediu de educatie a parintilor copiilor / elevilor din gradinite si scoli publice.
  • Nivelul de educatie a parintilor se coreleaza negativ cu procentul copiilor / elevilor de etnie roma din unitatea scolara.
  • Nivelul de educatie a parintilor se coreleaza negativ cu procentul copiilor / elevilor cu dizabilitati (CES) din unitatea scolara.
  • Nivelul de educatie a parintilor se coreleaza negativ cu nivelul absentelor / elev. Legat de acest aspect, cele mai multe absente/elev sunt inregistrate la elevii din mediul urban, ai caror parinti au un nivel foarte scazut de educatie.
  • Timpul mediu de deplasare al elevilor la si de la scoala creste, in mediul urban, odata cu nivelul de educatie a parintilor.
Concluzii referitoare la modul de functionare a scolilor si liceelor:
  • Procentul elevilor cu domiciliul in alta localitate decat scoala (invatamant primar si gimnazial), care fac naveta zilnic, este dublu in mediul rural fata de cel urban.
  • In schimb, procentul elevilor de liceu care au domiciliul in alta localitate decat scoala si care fac naveta zilnic, este mai mic cu 5% in mediul rural fata de cel urban.
  • Exista o corelatie slaba intre rezultatele scolare si modul de functionare a liceelor (intr-un schimb sau in doua schimburi), rezultatele fiind putin mai bune (cu 0,1-0,2 puncte mai mult la examenul de Bacalaureat) in unitatile care functioneaza intr-un singur schimb.
  • Timpul mediu de deplasare a copiilor/elevilor la si de la gradinita/scoala este de 17-19 minute, cu circa 1 minut mai mult in mediul rural fata de cel urban.
  • Timpul mediu de deplasare la liceu este sensibil mai mare atat in mediul rural (circa 25 minute, in medie) cat si, mai ales, in mediul urban (circa 32 minute). In Bucuresti, timpul mediu de deplasare, pentru elevii de liceu, este de peste 41 minute.
  • Timpul mediu de deplasare este afectat, cel mai mult, de existenta/inexistenta transportului scolar special dedicat (si mai putin de existenta/inexistenta mijloacelor publice sau private de transport sau de adecvarea programului acestora la orarul scolii).
Concluzii referitoare la profesori:
  • Rata de abandon scolar se coreleaza, negativ, cu nivelul de pregatire a profesorilor, dar nu se coreleaza cu bugetul/cadru didactic, cu timpul mediu de deplasare sau cu procentul copiilor/elevilor care fac naveta zilnic.
  • La gimnaziu, numarul mediu mic de elevi/cadru didactic se coreleaza cu rezultate mai bune ale invatarii (exprimate prin mediile claselor V-VIII), doar in mediul rural si numai daca numarul de elevi este sub 18.
  • La gimnaziu, in mediul urban, in general, numarul mediu de elevi/cadru didactic se coreleaza pozitiv cu rezultatele invatarii (mediile claselor V-VIII) - adica se obtin rezultate mai bune daca numarul de elevi / cadru didactic este mai mare.
  • La nivelul liceelor teoretice numarul mediu de elevi / cadru didactic nu se coreleaza cu rezultatele scolare.
Descarca de aici Raportul ARACIP


Citeste mai multe despre   











[P] JYSK Romania plateste 15 lei / zi pentru tichetele de masa ale angajatilor sai

JYSK Romania, parte a grupului scandinav JYSK Nordic, unul dintre cei mai mari retaileri de mobilier si decoratiuni interioare din Europa, a majorat, incepand cu data de 1 decembrie 2016, valoarea tichetelor de masa acordate angajatilor sai. Astfel, valoarea nominala a unui tichet de masa a ajuns la 15 lei, suma maxima prevazuta de lege.
3426 vizualizari
  • +3 (3 voturi)    
    educatia profesorilor (Miercuri, 16 decembrie 2015, 15:16)

    sampras [anonim]

    in primul rand ar trebui investit in "educatia" profesorilor. Au o vara intreaga la dispozitie, in care statul poate organiza cursuri pt fiecare.
    apoi salarizarea ar trebui sa fie in functie de rezultate. ok, te duci la tara si elevi sunt slab pregatiti. dar asta inseamna ca ai o imensa marja de progres.
    daca s-ar organiza anul teste nationale la toate nivelurile de varsta, ffiecare elev la ce materii il intereseaza, si s-ar masura progresul elevilor, iar in functie de acesta s-ar acorda bonusuri motivatia profeosrilor ar fi alta. daca stii ca iei bonus daca duci un elev de la nivel de 5 la nivel de 7 iti dai intresul. daca salariul tau e independent de nivelul copilului...ceri doar mariri.
    sa se stabileasca un buget de bonus la nivel national, din ala, fara sa fie depasit, sa se imparta bonusuri profesorilor in functie de progresul elevilor, dupa un algoritm bine stabilit.
    3. pt oprirea abandonulu scoloar se pot inlocui programul laptele si corunul si chiar directiona alocatia, catre o msa calda pe zi. o masa calda pe zi la 3 milioane de copii in 177 de zile de scoala inseamna 1,1 miliarde. alocatiile + programul laptele si cornul inseamna vreo 850 milioane. nu e asa mare diferenta, dar efectele sunt sensibil diferite. nu mai zic ca e stimulata o parte din economie, cea a serviciilor, in cazul asta de catering. si se poate evita si coruptia in domeniu, daca se stabileste un plafon, firmele vin cu oferta in limita acelui plafon, iar cei care aleg sunt parintii.
    • 0 (0 voturi)    
      Sunt multe de spus despre educație, (Miercuri, 16 decembrie 2015, 16:09)

      comentatordiletant [utilizator] i-a raspuns lui sampras

      și într-adevăr ar trebui început cu cea a profesorilor.
      E drept că cei mai mulți necalificați („suplinitori”, în jargonul breslei) sunt la țară, dar câtă calificare au cei cu diplome? Profesorii făcuți pe bandă rulantă în tot felul de încropeli „de învățământ superior”, de către profesori de o calitate la rândul ei discutabilă, nu întrunesc calitățile și nici cunoștințele necesare practicării acestei meserii, decât cu rare excepții în care harul ține loc de pregătire.
      Iar modul de departajare și de avansare în ierarhie nu este deloc în avantajul elevului - sunt cuantificate , rezultatele la tot felul de olimpiade și concursuri, ceea ce stimulează tratarea elevilor în mod preferențial (asta pe lângă tratarea în funcție de puterea de cumpărare a părinților). În schimb, nu sunt încurajate lucrul cu elevi „dificili” - cu rezultate slabe la învățătură, cu risc de abandon școlar, și nici lucrul cu elevi cu dizabilități - da știu că faptul de a accepta un copil cu dificultăți de învățare, cu dificultăți de limbaj, sindrom Down sau autism este punctat, dar profesorii nu sunt pregătiți să lucreze cu astfel de copii, care au nevoie de o abordare diferită - iar când ei eșuează în a se adapta, e ușor de găsit scuze: eu am încercat, dar el n-a ținut pasul; sau - ceilalți părinți s-au opus etc.
    • -1 (1 vot)    
      Cate persoane au facut scoala pe bune! (Miercuri, 16 decembrie 2015, 16:26)

      Dana [anonim] i-a raspuns lui sampras

      La modul in care scrieti , ''intresul'', ''corunul'', profeosrilor'' si alte cuvinte ma indoiesc sincer ca ati fost la scoala vreodata !
      • 0 (0 voturi)    
        sigur (Miercuri, 16 decembrie 2015, 17:12)

        sampras [anonim] i-a raspuns lui Dana

        hai sa ne legam de niste greseli care sunt evident de tastare. Asa si eu as putea sa va spun ca in alea doua randuri pe care le-ati scris ati facut in mod repetat o greseala, si anume sa puneti spatiu intre semnele de punctuatie (virgula, semnul exclamarii) si ultimul cuvant de dinainte de acestea. Spatiul se pune dupa, nu inainte.
        Si ati scris doar doua randuri.
        nu va mai intreb daca sunteti profesor, dar v-as sugera, daca tot numarati greselile evident de tastare, sa incercati macar in alea 2 randuri sa nu faceti greseli, ca sa nu cadeti in penibil.
    • +1 (1 vot)    
      profesionalismul profesorilor lasa mult de dorit (Miercuri, 16 decembrie 2015, 16:48)

      fit [utilizator] i-a raspuns lui sampras

      Oricat s-ar investi in profesori, daca nu exista un barometru al activitatii lor adevarate de la clasa, nu se va schimba nimic. Profesorii ar putea sa aiba si salariile cele mai mari posibile, dar daca nu exista instrumentele de control venite din partea celor care beneficiaza de educatie, societatea noastra va arata din ce in ce mai rau.

      In articol se insista mai mult pe pregatirea parintilor. Nivelul de pregatire al parintilor nu se poate compara cu nivelul de pregatire profesionala al profesorilor. Comparam mere cu pere. Un profesor beneficiaza de o asa-zisa pregatire PROFESIONALA. Daca ea lasa de dorit, este cu totul altceva.
  • -1 (1 vot)    
    Dragi profesori (Miercuri, 16 decembrie 2015, 15:27)

    dandra [utilizator]

    clipul de mai jos spune multe:
    https://www.youtube.com/watch?v=SFnMTHhKdkw
  • +1 (3 voturi)    
    Principala problema e remuneratia (Miercuri, 16 decembrie 2015, 16:01)

    bogdan1477 [utilizator]

    La sate e aproape imposibil sa ajunga cadre didactice de calitate...
    Am avut o cunostinta, absolventa de facultate, ca re a facut sportul asta 1 an. Si viata ei de zi cu zi era asha:
    trezit la 5AM, ajuns la gara pina-n 6, luat tren, mers 45 de minute cu trenul, oprit in cimp, mers vro 3-4 km pe jos pin la scoala (noroc ca mai era un coleg tot din oras), ajuns la ore, terminat ore la 2, mers 45 de min pin la gara (eventual cu o caruta in zilele norocoase, asteptat o ora in gara trenu, mers 45 de minute cu trenul, ajuns acasa. pe la 5 PM. Si asta pe vro 1200 de lei pe luna. Bineinteles, cu transportul (trenul doar, bineinteles) decontat dupa 3-6 luni, cind avea primaria fonduri.

    In conditiile astea, am si eu o intrebare: care e sansa ca scoala respectiva, dintr-un satuc uitat intr-un colt de lume, sa atraga cadre didactice de calitate?
    • 0 (0 voturi)    
      nici o sansa! (Miercuri, 16 decembrie 2015, 16:56)

      lili [anonim] i-a raspuns lui bogdan1477

      Asta si urmaresc guvernantii!
      Oameni prosti!
      Adica, needucati, neinformati, usor de manipulat si de prostit cu un ulei, un zahar si o galeata rosie din 4 in 4 ani, la vot!
      Cine-ar mai vota PSDul cu omeni educati, sudul subdezvoltt e dovada!
      De 25 de ani voteaza PSD care-i tine in saracie lucie, dar e bine, e foarte bine!!!
  • +4 (4 voturi)    
    profesorii nu pot face minuni (Miercuri, 16 decembrie 2015, 16:04)

    jackalphonse [utilizator]

    Pe scurt, promovam o societate extrem de superficiala, plina de gusa, salam si becali, la care se aduga hoti de lux, ca Vantu, Tariceanu and co.
    Adaugam si pitipoance analfabete care se imbogatesc si afiseaza trai bun obtinut prin palavrageala si "aliante vremelnice" cu cocalari bogati.
    In contrast, elevii vad intelectuali saraci, afaceristi cinstiti cu afacerea in insolventa si afaceristi "baieti destepti" milionari, care stiu "sa se invarta".
    Sistemul de invatamant tine cont de nevoile partidului, functiile si catedrele se scot in functie de afinitatile politice.
    Drepturile profesorile sunt nule, un elev putand sa l pocneasca fara probleme sau sa nu invete, profesorul va fi sanctionat.
    parintilor le este inoculat ca printul lor de acasa este un geniu, pe care nu trebuie sa l contrazici si profsorul este de vina pentru ca pe el il doare n cot de scoala.
    Si altele...
    Peste toate acestea, "sistemul" care a gasit tapul ispasitor, profesorul, asteapta ca acest profesor in ora de curs sa i trezeasca interesul pentru scoala, pentru societate si sa-l faca om. In plus, acelasi profesor trebuie sa i fie mama, tata, educator si destin unui elev care iese de la cursuri si da piept cu marea ciorba numita societate capitalista romaneasca, nestiind nici macar ce-i ala capitalism, pentru al nostru nu este decat o jungla plina de hoti, pradatori ce stau la panda si profita de prostia lor.
    Nu, profesorii nu pot face minuni singuri. Vocea lor este zero barat atunci cand sugereaza un curs firesc al evenimentelor.


Abonare la comentarii cu RSS





ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Miercuri