Din 2010, Autoritatea Electorala Permanenta a derulat patru proiecte-pilot de informatizare a alegerilor in cazul unor scrutinuri parlamentare partiale. In fiecare sectie a existat un calculator, cartile de identitate au fost scanate, iar CNP-urile alegatorilor au fost introduse in sistem pentru a preveni votul multiplu. Votul a fost mai bine monitorizat, iar viteza procesului a crescut cu 30%. Investitiile tin doar de pregatirea personalului, pentru ca softul a fost deja realizat in house si a functionat "ireprosabil", o spun oficialii AEP. Mai era nevoie doar de o decizie politica pentru implementarea sistemului la scara larga.

Turismul electoral in sudul Romaniei la Turul II al prezidentialelorFoto: Hotnews
  • In tot acest timp, la alegerile prezidentiale din 16 noiembrie, nu mai putin de 1,2 milioane de voturi din tara (10,51%) au venit pe listele suplimentare. In Republica Moldova, la alegerile parlamentare din 30 noiembrie, tot procesul a fost informatizat.

In 2010, Autoritatea Electorala Permanenta a elaborat un Cod Electoral pe care l-a transmis in 2011 in Parlament si care acolo a ramas. Tot de atunci, din 2010, Autoritatea Electorala Permanenta (AEP) a organizat patru proiecte pilot de informatizare a alegerilor in cazul unor alegeri parlamentare partiale, a explicat Marian Muhulet, vicepresedintele AEP in cadrul dezbaterii "Consolidarea statului de drept intr-un spatiu al schimbarii" organizata de fundatia Konrad Adenauer si Expert Forum.

Calculatoare si scannere de CNP-uri in sectie: Viteza procesului de vot a crescut cu 30%

In cadrul programelor pilot, in fiecare sectie de votare exista un calculator pe care rula un program special, cartile de identitate erau scanate, iar fiecare CNP era introdus in sistem unde se putea vedea imediat orice tentativa de vot multiplu, a explicat Muhulet.

Este vorba de acelasi proces care a fost implementat, de curand, cu mare succes si in Republica Moldova, la alegerile parlamentare din 30 noiembrie, sistem despre care HotNews.ro a scris pe larg aici.

"Calculatorul in sectie asigura o mai buna monitorizare a votului. Procesele verbale transmise atunci au fost impecabile. Am constatat ca a crescut viteza procesului de votare cu 30%. Am facut apoi raport si am scris despre succesul proiectului, l-am trimis la Guvern si la Parlament. Am asteptat si asteptam decizia politica", mai spune vicepresedintele AEP.

Ce presupune acest sistem de informatizare si cat de mare e investitia?

Marian Muhulet

Marian Muhulet

Foto: Agerpres

"Nu necesita mari investitii. Investitia cea mai mare si care necesita o decizie politica si luata cu minim un an inaintea alegerilor este o investitie in oamenii care sa opereze acele calculatoare din sectie. Altfel, calculatoare sunt, slava Domnului, in toate institutiile publice sau scoli sau alte locuri unde sunt organizate sectii de votare.

Nu am avut nevoie de un soft super specializat. Am dezvoltat noi o aplicatie foarte simpla, noi de la AEP, impreuna cu STS. A functionat ireprosabil. Ramane doar nevoia de a familiariza oamenii cu sistemul, de a-i invata cum sa opereze programul", a precizat Muhulet.

Potrivit acestuia, verificarea votului multiplu dupa alegeri este utila pentru ca se pot ajunge la la niste concluzii, iar cei care au fraudat ar putea ajunge la inchisoare, "dar concluziile vin abia la trei luni sau mai mult dupa alegeri".

"Decat sa dam 300-400 de mii de euro pentru verificarea post-alegeri, mai bine dam banii astia acum, pana la alegerile din 2016, intr-un sistem care sa previna problema asta. Moldova a putut sa-l faca, nu vad de ce nu ar putea sa faca si Romania. E un proiect la care noi tinem foarte mult si speram sa-l vedem implementat la un moment dat", spune Muhulet.

De la pilot la implementare - unde a fost scurtcircuitat sistemul?

"Am trimis raportul la Guvern si la Parlament. Nu am primit nici un raspuns. Ma rog, am primit asa, un raspuns informal, in care ni se zice ca e un proiect foarte bun, e extraordinar, dar atat. Nimic de atunci", explica Muhulet.

"Am vazut interviul de pe HotNews.ro cu domnul Iurie Ciocan, presedintele Comisiei Electorale Centrale de la Chisinau despre sistemul lor informatic de la vot si m-a scos din sarite, sincer, ca au reusit sa-l aplice inaintea noastra. Eu stiu la ce am lucrat, ce am facut si testat. Munca noastra nu se vede, se vede realizarea de dincolo. Sunt putin invidios. Nu am nici o problema cu Republica Moldova, ii felicit din toata inima. Stiu ca am discutat cu ei despre ideea asta, ei au fost foarte incantati. Ei l-au facut, noi mai asteptam", a declarat Muhulet.

Ce se poate face pentru urmatoarele alegeri, parlamentarele din 2016 sau, mai devreme, eventuale alegeri anticipate?

"Avem nevoie de o prevedere legala pentru urmatoarele alegeri", recunoaste Muhulet.

Practic, decizia implementarii sistemului de informatizare a votului e una politica: sta fie in mana Guvernului, fie in mana Parlamentului.

Cu toate acestea, Parlamentul a decis de curand sa constituie o Comisie Speciala care sa trateze modificarile care vor fi aduse procesului de votare pentru alegerile viitoare si a dat termen pentru cristalizarea unor concluzii abia in iunie 2015.

Ce se intampla cu alegerile care au trecut? Cine si in cat timp verifica listele suplimentare?

"AEP, inainte de turul I din 2 noiembrie, a avut o procedura de achizitie publica in derulare. A fost desemnata o firma castigatoare in acest sens, care s-a si apucat de lucru in acest moment, urmeaza sa va prezentam concluziile in mai putin de sase luni, daca au fost voturi ilegale la alegerile pentru presedintele Romaniei - 2014, turul I si turul II", a precizat Muhulet.

"Concluziile la care o sa ajungem, daca vor fi in sens negativ, ca de fiecare data le vom pune la dispozitie IGPR si Parchetului General, care mai departe vor desfasura operatiuni specifice", a mai spus vicepresedintele AEP.

CONTEXT - cele 1,2 milioane de voturi "speciale" de la alegerile din 16 noiembrie

La alegerile prezidentiale din 16 noiembrie, Turul II, pe listele speciale au fost inregistrate 1.190.552 voturi, adica 10,51% din totalul voturilor exprimate de romanii din tara. Procentul e mai mare si decat cel inregistrat in turul I cand media nationala a voturilor speciale era de "doar" 10,08%.

Fara sa mai fie deja o surpriza, pe langa marile judete cu centre universitare sau zone urbanizate/industrializate, in topul judetelor cu zeci de mii de voturi pe listele suplimentare sunt judete puternic rurale, fara multi studenti, fara multi turisti si nu foarte industrializate (gradul de industrializare este un indicator pentru existenta navetistilor).

Performere la votul pe lista suplimentara sunt multe din judetele din sudul tarii precum Giurgiu, Mehedinti, Olt, Calarasi, Teleorman, Gorj, Dolj, adica exact judetele in care Opozitia a fost practic destructurata in urma Ordonantei de urgenta care a permis migrarea alesilor locali.