De ce a fost obligata primaria sa puna placute bilingve romano-maghiare la intrarea in Cluj-Napoca - Kolozsvar. Vezi motivarea instantei

de Raluca Pantazi     HotNews.ro
Miercuri, 10 septembrie 2014, 17:26 Actualitate | Esenţial

Primaria Cluj-Napoca este obligata sa amplaseze placute bilingve romano-maghiare la intrarile in oras. Tribunalul Cluj a dat dreptate, in luna iulie, Fundatiei European Committee Human Rights Hungarians Central Europe, care s-a judecat cu primaria, cerand introducerea acestor indicatoare bilingve. Decizia poate fi atacata cu recurs. Instanta a facut acum publica motivarea deciziei. Vezi in articol ce a ales judecatorul intre variantele de interpretare a legii ceea ce nu este expres interzis de lege este permis si ceea ce nu este in mod expres prevazut este interzis.

Fundatia European Committee Human Rights Hungarians Central Europe a cerut in instanta obligarea Consiliului Local al municipiului Cluj-Napoca si a Primarului din Cluj-Napoca sa instaleze indicatoare bilingve de delimitare a municipiului Cluj-Napoca, in limbile romana si maghiara. In motivarea cererii, Fundatia a scris ca este o organizatie neguvernamentala de protectie a drepturilor minoritatii maghiare.

Fundatia a precizat ca numarul locuitorilor de etnie maghiara din municipiul Cluj-Napoca este inferior procentului de 20% prevazut de lege pentru introducerea placutelor bilingve. Organizatia a sustinut, insa, ca minoritatea maghiara este indreptatita sa beneficieze de inscriptionarea indicatoarelor si in limba maghiara de Conventia-cadru pentru protectia minoritatilor nationale, incheiata la Strasbourg la 1 februarie 1995. Potrivit Conventiei, autoritatile administratiei publice au obligatia sa expuna denumirea traditionala a strazilor si a altor indicatii topografice in limba minoritatilor, daca exista un numar substantial de locuitori si o cerere suficienta.

Fundatia face trimitere si la precedentele din Aiud, Reghin, Sibiu, unde exista indicatoare bilingve, chiar daca populatia minoritara nu ajunge la procentul de 20%. Fundatia mai sustine ca, pentru municipiul Cluj-Napoca, s-a adoptat HCL Cluj-Napoca nr. 99/2002 in acest sens, insa hotararea nu a fost pusa in executare.

Judecatorul mentioneaza in motivare ca Primarul si Consiliul Local din Cluj-Napoca nici nu s-au prezentat in fata instantei pentru a se apara, nici nu au formulat intampinare in aceasta cauza. Cele doua institutii au depus la dosar, dupa inchiderea dezbaterilor in fond, note de sedinta prin care s-a invocat exceptia lipsei de interes, exceptia lipsei calitatii procesuale active si exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratului Primarul Municipiului Cluj-Napoca. De asemenea, cele doua institutii au aratat ca populatia de etnie maghiara din Cluj-Napoca este sub 20%, respectiv 15,7%, iar instalarea indicatoarelor bilingve nu se justifica prin prisma Legii 215/2001.

Judecatorul Monica Trofin arata in motivare ca exceptiile ridicate de Primarul si Consiliul Local din Cluj-Napoca au fost invocate dupa dezbaterile pe fondul cauzei, prin urmare, au fost in mod tardiv formulate." Potrivit art. 208 din Noul Cod de Procedura Civila, intampinarea este obligatorie. Cum cele doua institutii nu au depus intampinare, nu au mai putut propune probe si invoca exceptii|.

Cum motiveaza judecatorul Monica Trofin decizia de a obliga Primaria Cluj-Napoca sa amplaseze indicatoare bilingve romano-maghiare la intrarile in oras

Conform art. 76 din Legea 215/2001,
(2) In unitatile administrativ-teritoriale in care cetatenii apartinand unei minoritati nationale au o pondere de peste 20% din numarul locuitorilor, in raporturile lor cu autoritatile administratiei publice locale, cu aparatul de specialitate si organismele subordonate consiliului local, acestia se pot adresa, oral sau in scris, si in limba lor materna si vor primi raspunsul atat in limba romana, cat si in limba materna.
(4) Autoritatile administratiei publice locale vor asigura inscriptionarea denumirii localitatilor si a institutiilor publice de sub autoritatea lor, precum si afisarea anunturilor de interes public si in limba materna a cetatenilor apartinand minoritatii respective, in conditiile prevazute la alin. (2).

  • In municipiul Cluj-Napoca, minoritatea maghiara nu intruneste procentul prevazut de dispozitiile legale mai sus mentionate, potrivit rezultatelor oficiale ale recensamantului din 2011 publicate de Institutul National de Statistica disponibile pe pagina oficiala - http://www.recensamantromania.ro/rezultate-2/, numarul maghiarilor fiind de 49 565, adica 15,27%.
  • Cu toate acestea, instanta considera insa ca minoritatea maghiara este indreptatita sa ceara autoritatii locale inscriptionarea bilingva a localitatii.
  • Astfel, dispozitiile art. 76 din Legea 215/2001 prevad obligativitatea inscriptionarii bilingve atunci cand cetatenii apartinand minoritatii nationale depasesc un numar de 20% din numarul locuitorilor, iar HG 1206 /2001 concretizeaza modalitatea de executare a acestei inscriptionari.
  • Instanta retine insa ca, din interpretarea dispozitiilor legale mai sus citate, rezulta ca atunci cand acest procent al cetatenilor minoritatilor nu este atins, problema inscriptionarii in limba minoritatii este o chestiune ce tine de oportunitate, lasata la indemana autoritatii locale.
  • In sensul art. 36 alin.1 din Legea 215/2001, (1) Consiliul local are initiativa si hotaraste, in conditiile legii, in toate problemele de interes local, cu exceptia celor care sunt date prin lege in competenta altor autoritati ale administratiei publice locale sau centrale.
  • Prin urmare, autoritatea locala este libera sa inscriptioneze in limba minoritatilor nationale, denumirea localitatii in limbile minoritatilor pe indicatoarele de intrare si iesire din localitate, daca exista o manifestare de vointa a autoritatii in acest sens.
  • La interpretarea dispozitiilor legale in aceasta modalitate, instanta a avut de ales intre doua variante de interpretare a legii, in sensul de a interpreta ca ceea ce nu este expres interzis de lege este permis, sau de a interpreta in sensul ca ceea ce nu este in mod expres prevazut este interzis.
  • Dintre aceste variante, s-a ales prima varianta, avand in vedere ca in momentul legiferarii nu pot fi avute in vedere in mod expres universalitatea conduitelor efective la care legea obliga, nici chiar in materia dreptului public, sau cu atat mai mult, acestea fiind apreciate generic, prin urmare ceea ce nu este expres interzis de lege este permis, neinsemnand ca aplicarea acestui principiu contravine principiului legalitatii.
  • (...) In prezenta cauza, se retine ca paratul Consiliul Local Cluj-Napoca a apreciat oportunitatea inscriptionarii denumirii municipiului Cluj-Napoca in limba minoritatilor nationale, respectiv in limba maghiara si germana, emitand in acest sens, in mod legal dupa cum s-a aratat anterior, in baza art. 36 alin. 1 din Legea 215/2001, Hotararea nr. 99 din 7 martie 2002, alocandu-se si sume de bani de la bugetul local in vederea confectionarii si montarii indicatoarelor de inscriptionare a denumirii municipiului la principalele cinci intrari si iesiri. (...)
  • Hotararea nr. 99 din 7 martie 2002 nu a fost pusa in executare pana in prezent. Prin urmare, in acest context reclamanta poate pretinde in mod intemeiat autoritatii locale inscriptionarea denumirii localitatii in limba romana si maghiara, autoritatea locala asumandu-si deja inscriptionarea in limba minoritatilor.
  • Nu s-a facut in cauza dovada ca hotararea a fost abrogata iar imprejurarea ca nu s-au distribuit si fondurile in momentul emiterii hotararii nu poate anula dreptul castigat al minoritatii maghiare, cu atat mai mult cu cat, potrivit corespondentei administrative, reclamanta se declara gata sa suporte din bugetul propriu fondurile necesare inscriptionarii.
  • Astfel, reclamanta nu solicita autoritatii decat sa fie consecventa cu propria pozitie si sa puna in executare ceea ce in mod liber a hotarat.
  • In plus, chiar daca nu ar exista HCL Cluj-Napoca 99/2002, in subsidiar, instanta apreciaza ca in cauza problema inscriptionarii indicatoarelor in limbile minoritatilor nationale se poate pune si din perspectiva discriminarii.
  • Chiar daca oportunitatea nu poate fi in principiu cenzurata de instante, nu se poate trece cu vederea ca in tara, exista numeroase localitati in care autoritatile administrative au apreciat oportun sa instaleze indicatoare de delimitare a localitatilor in limba minoritatilor, chiar si in situatia in care acestea sunt sub 20% din numarul locuitorilor - Sibiul, Mediasul, Aiudul, Seinul, Sighisoara, Iernutul, Campia Turzii, Hunedoara, Timisoara, asa dupa cum s-a retinut si in Decizia nr. 2797 din 9 noiembrie 2009 a Curtii de Apel Cluj - iar conduita administratiei publice in Romania ar trebui sa fie unitara si previzibila iar minoritatile sa poata avea aceleasi asteptari in raport cu autoritatile publice.
  • Discriminarea presupune aplicarea unui tratament diferit la persoane aflate in situatii de egalitate, ori in acest context minoritatile din Cluj-Napoca sunt discriminate pe criterii geografice, neavand acelasi regim cu minoritatile din celelalte localitati unde exista indicatoare inscriptionate in limba minoritatilor, chiar daca populatia acestora nu ajunge la 20% din numarul locuitorilor.
  • Din interpretarea HG 1206/2001, reiese prin urmare ca inscriptionarea in limba minoritatii se face pe indicatoarele rutiere de intrare si iesire din localitate. Aceste indicatoare trebuie sa fie inscriptionate in limba minoritatii, conform denumirii din anexa hotararii de guvern iar inscriptionarea are doar un caracter informativ , neputand fi folosita in corespondenta sau in documentele oficiale.
  • Potrivit HG 1206/2001 Anexa 1/9 denumirea municipiului Cluj-Napoca, in limba maghiara este 'Kolozsvar', prin urmare, aceasta denumire trebuie sa se regaseasca pe indicatoarele prevazute de art. 11 din HG 1206/2001.
  • In Cluj-Napoca sunt 49 565 de locuitori de etnie maghiara, conform rezultatelor recensamantului din 2011, adica 15,27% iar un asemenea numar intruneste, din punctul de vedere al instantei, toate cerintele pentru a fi considerat un numar substantial in sensul prevederilor art.11 din Conventia cadru pentru protectia minoritatilor nationale.

Motivarea Tribunalului Cluj in Dosarul Indicatoarelor Bilingve - Cluj-Napoca 



Citeste mai multe despre   






















6159 vizualizari

  • +8 (24 voturi)    
    un roman aproba (Miercuri, 10 septembrie 2014, 17:31)

    outside_the_wall [utilizator]

    Mi se pare corect. Procentul de 20% e arbitrar. Maghiarii au dreptul macar la denumirea localitatilor in limba lor. Asa e si in Finalnda (unde suedeza e limba nationala, desi vorbitori de suedeza sunt cam 7% - comparabil la acest capitol). Da stiu, ne fura ungurii Ardealul. Hai sariti cu minusurile.
    • +6 (18 voturi)    
      Alt roman... (Miercuri, 10 septembrie 2014, 18:04)

      Qwertz [utilizator] i-a raspuns lui outside_the_wall

      Alt roman clujean, care aproba. Orasul asta e atat al romanilor cat si al ungurilor. Pacat totusi ca procentul maghiarilor scade in timp ce al tiganilor creste.
      • +7 (7 voturi)    
        si eu sunt tot clujean (Miercuri, 10 septembrie 2014, 18:11)

        outside_the_wall [utilizator] i-a raspuns lui Qwertz

        Clujul inca sta bine in comparatie cu Timosoara, unde tot centrul e ocupat (cumparat sau concesionat) de interlopi. Acolo ar trebui sa investigheze DNA-ul! Ar mai recuperastatul ceva bani.
    • +1 (11 voturi)    
      Exemplu Franța la intrare în localități (Miercuri, 10 septembrie 2014, 22:21)

      Nyk1 [utilizator] i-a raspuns lui outside_the_wall

      Rennes - Roazhon (bretonă)
      Nice - Nissa (provensală)
      Avignon - Avignoun (tot provensală)
      Bayonne - Baiona (bască)

      De remarcat că în Nice, Avignon respectiv Rennes nu mai există de cel puțin un secol vorbitori nativi de provensală respectiv bretonă. Explicația: francezii consideră faptul că aceste limbi au fost vorbite cândva drept parte a patrimoniului național. De ce nu putem face și noi la fel?

      Ce e amuzant e că mulți dintre cei care scriu aici contra lui Putin sunt mult mai apropiați ca gândire de nemesisul lor decât de Uniunea Europeană atunci când se opun multiligvismului UE.
  • +6 (14 voturi)    
    Trecand peste procentul de locuitori (Miercuri, 10 septembrie 2014, 17:56)

    bigbrother [utilizator]

    ofensiva asa zisilor maghiari pe toate fronturile si lipsa de reactie a autoritatilor, sunt suprins de interpretarea potrivit careia "ceea ce nu este expres interzis de lege este permis". Cu alte cuvinte, se poate face orice cat timp nu este expres prevazut de lege.

    Tinand cont de larghetea legilor din Romania si nu numai, putem spune deci ca aproape totul este permis pentru ca nimeni nu a stat sa interzica sau nu fiecare aspect si actiune umana.

    Incercam doar sa-mi explic motivul pentru care sunt atat de multi nebuni si tampiti in tara asta si toate merg ca dracu..
    • 0 (2 voturi)    
      Ca SE POATE face e una... (Joi, 11 septembrie 2014, 16:51)

      mcris [utilizator] i-a raspuns lui bigbrother

      ...dar ca instanta *obliga* desi legea NU o cere (<20%) este un ABUZ.
  • +7 (15 voturi)    
    Instanta obliga la ce are chef ignorand legea (Miercuri, 10 septembrie 2014, 18:04)

    AdrianBorza [utilizator]

    Nu am nimic impotriva placutelor bilingve in nici o localitate, dar am impotriva unei decizii aberante a unei instante. Conform logicii acestei decizii se poate obliga orice localitate sa monteze placute bilingve sau multilingve daca are cel putin un cetatean de alta nationalitate pentru ca orice limita e arbitrara, iar daca de la 20 se poate cobora la oricat atunci minimul este 1 cetatean.

    Oportunitatea nu e la latitudinea instantei, in acest caz, ci la dorinta cetatenilor. Nu e vorba de un cost prea mare pentru niste placute sau de maghiari versus romani, e vorba doar de limita in care instanta poate sa decida o obligatie are nu exista in lege. Aceeasi instanta ne poate obliga sa ne legam sireturile la pantofi.
  • +4 (16 voturi)    
    Ce porcarie (Miercuri, 10 septembrie 2014, 18:12)

    Ricochet [utilizator]

    Puneti dracului placutele alea, in doua, cinci, noua limbi si ispraviti cu circul asta penibil!
    Traim in UE, nu in Kazahstan.
    • +6 (14 voturi)    
      UE! (Miercuri, 10 septembrie 2014, 18:50)

      EuSiCuMine [utilizator] i-a raspuns lui Ricochet

      Si ai vazut placute cu numele Parisului si Londrei in araba, hindi sau urdu... ca doar sunt veniti din imperiile lor in capitale! Sau ei nu traiesc in UE?
  • +2 (12 voturi)    
    Pe muchie (Miercuri, 10 septembrie 2014, 18:14)

    ipolitic [utilizator]

    Într-un sat de prin Ardeal cu 341 de suflete numărate,
    69 de cetățeni sunt de etnie maghiara. Adică 20,2%.
    Primarul strânge din dinți și confecționează niște inscripții bilingve, cu numele localității. Cat pe-aici să le monteze, când moare Janos baci și procentul scade la 19,9%. Partea mai neaoș a satului ar răsufla ușurat, dar nu are timp. Julișca tocmai a născut o fetiță, asa că cifra sare iar peste 20%.
    Cine are de vânzare un mecanism de coborâre-ridicare ca la CFR, sa sune la primărie. Poate asta le rezolvă problema.
  • +4 (14 voturi)    
    obligatoriu si interzis (Miercuri, 10 septembrie 2014, 18:29)

    TeodorGligor [anonim]

    In curand, dupa logica doamnei judecatoare, vom avea si limba maghiara limba oficiala fiindca nu e interzis asa ceva expres de lege.Legea doar zice ca limba romana e limba oficiala dar nu zice, nu precizeaza in mod express, ca maghiara, chineza, araba si portugheza nu sunt/nu pot fi/ si ele.
  • +5 (7 voturi)    
    Legea si instanta! (Miercuri, 10 septembrie 2014, 18:39)

    EuSiCuMine [utilizator]

    Ce ne spune instanta este ca daca exista cel putin o persoana a unei minoritati intr-un oras trebuie inscriptionat si in limba ei. Chestia cu 20% e de pomana in lege ca instanta face legea!
    Eu stiam de discriminare pe criterii etnice, varsta, sex, nationalitate, religie, etc... dar de iscriminare pe criteriu "geografic" n-am auzit.
    In acest caz instanta nu a ales: "ceea ce nu este expres interzis de lege este permis" si a ales "ceea ce nu este expres interzis de lege este obligatoriu"!
  • -2 (16 voturi)    
    să ne felicităm pt un dram de normalitate? (Miercuri, 10 septembrie 2014, 18:40)

    ender_wiggin [utilizator]

    Penibil este că a fost nevoie de un proces și de atât timp pentru o decizie de bun simț. Autoritățile locale trebuie să-și asume astfel de decizii, nu să se ascundă în proceduri de dragul populismului. Mi se pare jignitor mie, ca etnic român regățean, să văd că ăsta e un subiect de dispută. Trei bucați de tablă și o cutie de vopsea vs. bugetul Clujului?!

    Un comentator întreabă mai sus unde e limita. Hai să lăsam sofismele, cert e că la 50k oameni nu e lezată nicio limită, și nu într-un oraș în care cultura maghiară e atât de prezentă. Chiar n-avem pic de sensibilitate pentru cum se simte de partea maghiară prăbușirea demografică - ajutată de diverse administrații românești?

    Un pic de măsură și respect reciproc și am putea discuta rațional și români și maghiari, fără vânătoare de plăcuțe și steaguri și fără proiecte de autonomie obsedate de proporții etnice.
    • +3 (9 voturi)    
      Prabusirea demografica! (Miercuri, 10 septembrie 2014, 19:40)

      Chiar Eu [utilizator] i-a raspuns lui ender_wiggin

      Dupa 1990 administratiile romanesti su fost si unguresti. UDMR-ul n-a pre lipsist de la guvernare sau din preajma guvernarii. Dar cu prabusirea demografica romaneasca cum stam?
      Legea nu e sofism! Exista cai de atac si sunt sigur ca se vor clarifica lucrurile!
      • -2 (10 voturi)    
        sunt deja clare în reacția dvs (Miercuri, 10 septembrie 2014, 20:32)

        ender_wiggin [utilizator] i-a raspuns lui Chiar Eu

        Sigur, Clujul a avut administrații ungurești după 1990 în persoana sublimă a lui Ghiță Funar. Ce legătura are prezența sau absența UDMR din guvern? Mă văd nevoit să vă reamintesc că discutăm despre niște indicatoare bi- sau eventual trilingve la intrarea în localitate.

        Și cu demografia sunteți în plin derapaj - vă referiți probabil la emigrația românească, dar asta e perfect irelevant. În Cluj în 1977 erau vreo 86k maghiari, acum sunt sub 50k. Populația românească a crescut între timp. Asta ca să nu ne raportăm la cifre interbelice, de ex. Nu spun că e rău sau bine că s-a întâmplat așa, e prea complexă situația pentru etichete. Dar să-i numeri pe maghiari la 3 procente într-un oraș care le aparține și lor de drept este o imensă măgărie.
        • +4 (6 voturi)    
          Va faceti ca nu intelegeti! (Miercuri, 10 septembrie 2014, 22:10)

          Chiar Eu [utilizator] i-a raspuns lui ender_wiggin

          Nu are nicio importanta prezenta la guvernare a UDMR? Nu are nicio importanta prezenta UDMR in consiliile locale, inclusiv Cluj? Populatia maghiara din Cluj a crescut de la peste 12 mii la 1850 pana la 86 mii in 1977 in plina administratie romaneasca si comunism ceausist. Si a scazut la recensamintele din 1992, 2002 si 2011 cand erau reprezentati local si national! Cea mai mare parte din acest interval a fost in democratie!
          Deci daca nu credeti ca a fost vreun genocid pe la Cluj, bineinteles ca vorbim de emigrare, buna parte in Ungaria. Parte din emigrare s-a datorat neacceptarii traiului in Romania, alta parte s-a datorat tendintei de emigrare a populatiei in general, perfect relevanta de altfel. Daca emigreaza oamenii, scade numarul lor!
  • +2 (4 voturi)    
    placutele... (Miercuri, 10 septembrie 2014, 19:29)

    sareta [utilizator]

    Mai bine ne-ar spune cine-i boul care nu a prevazut CLAR in Lege !Necesara imediat Ordonanta de urgenta de completare a Legii....
    • 0 (0 voturi)    
      Legea spune clar 20% (Joi, 11 septembrie 2014, 16:53)

      mcris [utilizator] i-a raspuns lui sareta

      Doar ca s-a trecut peste lege.
  • 0 (0 voturi)    
    Ignoranta premeditata (Marţi, 21 februarie 2017, 17:59)

    AttilaKovács [anonim]

    De la ignoranta pina la nerusinare este doar un pas, voi l-ati depasit cu vreo 100.

    1. Cititi exact textul hotarari, si nu extrageti numai ce va convine pentru bashing, ci exact ceace a dus la decizie.
    2. Pragul nerusinarii este demult incalcat de cei care se lafaie intr-un oras ridicat de sasi si maghiari si administrat pina in 1920, respectiv 1945.
    Cind pe gara din Cluj, in 1870 sa pus tabla Kolozsvár,
    Romania era inca in scutece, fara Transilvania.
    3. Cum va simtiti, mai ales in centrul istoric, sau renumita UBB, in teatrul national si oriunde in oras, exceptind cartierele comuniste? Va simtiti acasa? Unde sint urmele stramosilor vostri prezente?

    Si daca ei, maghiarii,sasii si svabii, s au ridicat cele mai frumoase orase din Ardeal inclusiv Timisoara, nu merita o amarita de tabla bi-sau trilingva?

    Ce sa facem, naravurile balcanice sint prezente, nestrirbite de 1.000 de ani. Nu ati fost in stare sa va incropiti o tara a voastra, si cind ati reusit, ati si inceput sa o furati si sa o vindeti.


Abonare la comentarii cu RSS





Buchete.ro de 12 Ani: Florarie Online cu Livrare Flori la Domiciliu in Bucuresti

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Miercuri