"Tatal meu era inginer in cadrul armatei, se ocupa cu calitatea produselor petroliere din rafinarii iar maica-mea a fost inginer la un institut de cercetare, nimic spectaculos", raspunde Sebastian Ghita, care sustine ca a inceput afacerile in IT la 18 ani, ca l-a cunoscut intamplator "la prezentarea unei masini de spalat" pe fostul general SRI Paltanea, condamnat pentru trafic cu produse petroliere iar primul dosar penal deschis la 23 de ani are legatura tot cu produsele petroliere si softuri dar spune ca a fost "o neatentie". Cum a ajuns insa in reteaua Cosma - Pavaleanu si ce spune despre relatiile sale cu interlopul Alexe?
- Ramai pe HotNews.ro pentru interviul integral.
Dan Tapalaga: "Oligarhii din estul Europei sunt un pericol la adresa democratiei, incetinesc dezvoltarea unei tari”. Sunteti de acord cu evaluarea asta?
Sebastian Ghita: Da. Cred ca da.
Dan Tapalaga: Credeti ca da? De ce nu “da” hotarat?
Sebastian Ghita: Am spus da hotarat. Nu am toate datele pe care le are Departamentul de Stat, dar am umblat in multe tari din estul Europei, in Serbia, in Ungaria, in Bulgaria si cu afaceri, si cu conexiuni politice si intr-adevar o excrescenta politica, financiara, mediatica in societate neutilizata corect de catre proprietar poate duce la incetinirea societatii. Depinde si de puterea oligarhului.
DT: Cum arata un oligarh, cum l-ati defini?
SG: Ma rog, i s-a facut deja un portret.
DT: Faceti-l dumneavoastra.
SG: Probabil ca sa te incadrezi acolo trebuie sa detii o putere financiara foarte mare, disproportionata in raport chiar cu bugetele institutiilor sau cu ceea ce se intampla pe piata pe care operezi. Foarte clar e vorba despre legaturi politice, foarte clar este vorba despre legaturi cu politicieni la varf, foarte clar este vorba despre afaceri importante. Nu tot timpul oligarhii sau mogulii au interese in discordanta cu societatea, adica exista si oligarhi si moguli buni, si exista si oligarhi si moguli rai.
DT: Si dumneavoastra unde v-ati incadra? Sunteti oligarh, in primul rand?
SG: Eu ma cunosc mult mai bine decat…
DT: Potrivit propriei dumneavoastra descrieri.
S.G: Ma cunosc mult mai bine decat par sa existe descrieri, mai ales la dumneavoastra la HotNews.
DT: De asta v-am intrebat pe dumneavoastra. Sunteti oligarh? Va considerati oligarh? Ca dupa aia va spun eu ce va consider.
SG: Astazi nu cred ca detin o atat de mare putere financiara sau mediatica si atat de mare influenta politica incat sa ma incadrez exact la tipul acesta de personaj din societate.
DT: Am remarcat nuanta asta: astazi nu detin inca atata putere. Dar va doriti mai multa?
SG: Chiar nu, din contra. Consider ca la o varsta cum o am eu, adica la 35 de ani, prea multa putere si prea multa influenta risca sa fie folosita prost. De aia iti trebuie multa minte, experienta, informatii, cunostinte, relatii, ca sa poti sa inveti jocul din societate. Si pe masura ce inveti, te poti implica mai mult. Nu intotdeauna banii si puterea mediatica sunt cheia si solutia spre o implicare mai mare in societate.
DT: Potrivit definitiei date de un oficial american, oligarhul ar fi cam asa: “credem ca este important ca tarile din aceasta regiune, inclusiv Romania, Bulgaria, alte state din aceasta parte a Europei, sa fie capabile sa reziste oligarhilor, companiilor sau persoanelor bogate care pot folosi absenta unor institutii puternice pentru a cumpara infrastructura vitala sau institutii media sau politicieni pe care ii pot folosi pentru a influenta, pentru a castiga controlul asupra institutiilor sau chiar asupra statului”.
SG: Cred ca in primul rand se referea la Ucraina.
DT: Pai nu, ca se referea inclusiv la Romania si Bulgaria. Adica ne baga explicit la pachet in regiunea asta. Este o referire explicita la Romania.
SG: Tocmai pentru ca in Romania si Bulgaria, fiind niste tari mai mici, si capacitatea…
DT: Dar cine e oligarhul din Romania la care s-au referit americanii? Sau oligarhii din Romania? Cine e, cu nume si prenume.
SG: Multi oligarhi, moguli, personaje de tipul asta nu mai avem. Stiti bine ca Dinu Patriciu a bolnav si a iesit din media. Cu Vantu s-a intamplat ce s-a intamplat. Domnul Sarbu, care a detinut o putere media uriasa direct sau indirect prin partenerii sai, prin ruperea de grupul CME a scazut in putere si in influenta. Eu am crescut, dar putin. Cred ca cel mai mare influentator media, poate si financiar, nu cunosc foarte bine, este domnul Voiculescu astazi.
DT: Deci nu e nimic sigur cu oligarhii astia in Romania. Cine o fi, de fapt, oligarhul vizat de americani?
SG: Poate ca-i vizeaza pe toti. Poate ca americanii incearca sa spuna ca societatea trebuie sa fie echilibrata si poate ca au dreptate. Asta, in schimb, nu il face pe oligarh sa isi niveleze, sa isi reduca singur puterile, decat daca are minte. Cred ca nu-i un pericol atat de mare. Cred ca la noi institutiile totusi s-au intarit, sunt destul de puternice. Nu vad niciun oligarh astazi in Romania capabil sa influenteze si sa exceada institutiilor statului.
DT.: Pai va spun eu. Unul e Dan Voiculescu, a teoretizat actiunile impotriva institutiilor statului in 2012. A iesit cu un timing de 60 de zile, a sustinut mediatic puternic aceasta campanie etc, are o putere financiara, legaturi cu politicieni, samd.
SG: Cred ca daca l-ati intreba, v-ar spune ca a facut-o contra unui singur om. Contra lui Traian Basescu.
DT: Va incadrati destul de bine si dvs aici, si potrivit propriei dvs descrieri, si potrivit descrierii facute de americani. Sunteti politician, sunteti deputat PSD, investiti in presa, continuati sa o faceti si sa detineti controlul asupra presei.
SG: Credeti ca n-ar trebui investit in presa?
DT: Ba da. Dar nu de politicieni direct si nu folosindu-se de puterea politica si nu jucand politic. Cred ca un pic diferit trebuie investit in presa. Doriti sa controlati statul sau institutiile lui.
SG: Aici va contrazic.
DT: Sunteti membru in comisia SRI si controlati o institutie a statului numita SRI. Deci iata aceasta dorinta de a controla statul.
SG: Atunci inseamna ca nu le controlez pe toate. Institutia numita SRI trebuie controlata, si trebuie controlata de oameni care pot exercita control.
DT: Controlati dvs. SRI sau SRI pe dumneavoastra?
SG: Sunt unul din cei 9 membri din comisie. Dar am puterea in fata celor de la SRI sa spun: aici nu cred ca faceti un lucru bun.
DT: Cand ati spus asta? Dati-mi un exemplu.
SG: Cred ca ar trebui sa luati interviul meu din Evenimentul Zilei, ultima oara.
DT: L-am luat.
SG: In care am spus ca nicio institutie nu trebuie sa se creada partid politic si nu isi poate asuma…
DT: L-am vazut, era asa, un avertisment inainte de alegeri dat serviciilor, DNA-ului, Inaltei Curti, era o lista intreaga de institutii.
SG: Nu era niciun avertisment. E o credinta.
DT: Ce credinta?
SG: Democratia este pe partide.
DT: Dar de ce v-a venit asa sa aratati cu degetul catre SRI? Adica ce baza factuala aveati? Ce facusera?
SG: Nu am aratat catre SRI. Am aratat catre toate institutiile.
DT: Dar ce se intamplase?
SG: Absolut nimic.
DT: Pai si atunci ce v-a venit?
SG: A fost pur si simplu… Am stat mai mult acasa, am avut pneumonie si am stat o saptamana acasa. Si pentru ca vorbisem cu cei de la Evenimentul sa dau un interviu…
DT: Ati avut febra probabil cand ati…
SG: Nu. Cu toate ca unii au interpretat lucrurile asa, dar ma uitam pe sondaje si vedeam PSD - X%, PNL - Y%, SRI - Z, DNA - T.
DT: Nu inteleg ce ziceti acuma. Vorbiti cifrat asa.
SG: N-am priceput cum in sondaje putem sa masuram partide politice si institutii. Mi s-a parut putin curios si mi-am exprimat ingrijorarea ca putem trai o competitie intre partide politice si institutii.
DT: Revenind la oligarhi, mai am vreo doua intrebari pe tema asta. Daca vi s-ar spune oligarhul softurilor sau asesofturilor ar fi corect?
SG: Nu, pentru ca am iesit deja din aceasta industrie destul de mult.
DT: N-ati iesit, o sa va explic mai jos de ce. Cred ca n-ati iesit si in continuare jucati prin interpusi, dar despre asta vreau sa discutam impreuna, nu sa comunic unilateral.
SG: De acord. Este industria la a carei dezvoltare am participat inca de cand am iesit din liceu.
DT: Si mai participati?
SG: Categoric, am experienta destul de mare.
DT: Deci oligarhul softurilor. Nu suna rau.
SG: Da, ar putea sa ma plaseze, asa cum a spus presedintele, in zona oligarhilor mai tineri, de alt fel, a incercat sa fie dragut cu mine, nu m-a admonestat.
DT: Oligarhul softurilor, atentie, ca nu sunteti soft deloc. Sunteti foarte hard si foarte periculos.
SG: Daca vreti sa imi spuneti asa, dar nu v-as intari convingerea pentru ca nu imi par mie atat de periculos si incerc sa nu fac lucruri periculoase in societate.
DT: In piata sunt destui care se plang ca nu mai au loc de firmele controlate de dvs., v-am spus ca va explicam mai jos, si cazul Romania TV, si cazul fostelor dvs. firme care sunt controlate de oamenii dvs., ca ati devenit un fel de broker de contracte si ca ceilalti, celelalte firme, daca vor sa castige un ban, devin subcontractorii dvs.
SG: Haideti sa luam lucrurile pe rand.
DT: Dar ati auzit asta in piata, nu?
SG: Asta este, am auzit acest lucru.
DT: Si sunteti de acord?
SG: Nu.
DT: De ce?
SG: Am sa va spun imediat. In primul rand, imediat dupa ce am terminat liceul, asta era in 1997, eu am avut curajul sa fac o firma de IT. Stiam, fusesem la concursuri, avem colegii de la mine din clasa care lucrau cu mine si am hotarat noi sa facem o firma IT. Firma se chema Asesoft. Dupa 10 ani de zile - in 1997 nu exista niciun PSD la putere, sau… era Conventia Democrata, daca imi aduc bine aminte, asadar inceputurile si starturile nu au depins si nu au avut niciodata legatura cu PSD, ca sa eliminam aceasta chestiune. Dar cu toate astea foarte multi oameni m-au sprijinit, incepand cu primarul de atunci din Ploiesti, dl Horia Toma, si multi altii, imi fusese profesor de fizica.
DT: Care multi altii?
SG: Exista la momentul acela o serie de lideri in Ploiesti si in Prahova, eram destul de mic.
DT: Cati ani aveati?
SG: Pai 18-19, evident. Si probabil ca au simpatizat cu un tanar care incepea o afacere si in multe locuri, la Romtelecom, in fiecare loc, cu mici contractele foarte mici, am fost ajutat. Anii ’90. Va aduceti aminte de ei? Erau oarecum straini, totul se intampla asa, daca cunosteai pe cineva, pe nea Puiu de la Romtelecom…
DT: Era esential, nu daca. Daca nu cunosteai pe nimeni, nu pupai nicio afacere cu statul.
SG: Am avut ocazia incet-incet sa ma cunosc cu foarte multi oameni.
DT: Dar de unde aveati dvs. cunostintele astea la 18 ani? Eu la 18 ani nu stiam pe nimeni in stat…
SG: In timpul liceului m-am apucat sa fac carti de vizita, incercam sa castig niste bani, scriam niste programele si asa am ajuns la diverse firmulite unde prezentam micile mele inventii si produse. Si incet-incet am fost recomandat de la un director la altul. Si ceream aceste contacte.
DT: De curiozitate, parintii dvs, Maria si Petre Ghita…
SG: Nu sunt generali sau colonei sau in armata sau…
DT: Dar ce sunt? Ce faceau ei pe vremea lui Ceausescu?
SG: Sunt ingineri. Mama mea a lucrat la…
DT: Dar de ce ati spus asa direct: nu sunt generali sau…?
SG: Pentru ca am vazut acuzatiile conform carora…
DT: Eu nu v-am acuzat de nimic. Dvs v-ati aparat fara sa…
SG: Nu, nu, am vazut in presa, asa am simtit nevoia, conform caruia taica-miu a lucrat in armata. Tatal meu era inginer in cadrul armatei, se ocupa cu calitatea produselor petroliere din rafinarii, da, si ma gandesc ca va ganditi ca e grav.
DT: Nu, nu. Ma gandesc ca era o meserie destul de interesanta care se mai leaga si de ce ati facut dupa aceea.
SG: Da. Nu se leaga taica-miu a demisionat dupa aceea, prin 1992-1994, cand au inceput restructurarile si nu a mai revenit in cadrul armatei. Iar maica-mea a fost inginer la un institut de cercetare, nimic spectaculos.
DT: Tot in domeniul petrolier?
SG: Erau niste produse petrochimice, daca imi aduc eu bine aminte, creme, tot felul de minuni din astea, iar nimic spectaculos si nimic ce a mai continuat dupa revolutie. Dar am multumit familiei mele mereu. Cred ca s-au chinuit sa ma educe, sa ma trimita la scoala, au facut chiar eforturi. Nu intentionam sa imi termin facultatea daca nu ma batea maica-mea la cap si bine a facut.
DT: Pe domnul Paltanea, fostul comandant al unitatii SRI Prahova, condamnat ulterior pentru legaturi cu mafia petrolului, implicat in afacerea Jimbolia, co-inculpat in dosarul Tracia Asesoft, cand l-ati cunoscut?
SG: Nu l-am cunoscut. L-am vazut doar de vreo doua ori, in trecere.
DT: In trecere. Pe unde trecea el, pe unde treceati dvs? Pe trotuar, asa?
SG: Odata isi cumpara nu stiu ce masina de spalat dintr-un magazin si imi cumparam si eu si mi l-a prezentat cineva, mi-a spus: uite, dansul este domnul Paltanea. Si dupa aceea l-am mai avzut o singura data, dupa ce incheiase conturile si treburile cu Serviciul Roman de Informatii si dupa ce fusese condamnat, cred. Tot asa, ne-am intersectat din intamplare. Asadar nu-l cunosc.
DT: Tot timpul din intamplare cu astia, sa stiti. Niciodata nu-i ceva programat.
SG: Pe altii ii cunosc.
DT: Gioni Popescu, fostul adjunct SRI?
SG: Il cunosc. L-am cunoscut mult mai tarziu.
DT: Tot pe la o masina de spalat, la o prezentare?
SG: Nu, mi l-a prezentat cineva la un eveniment.
DT: Au avut vreun rol in incurajarea afacerilor dvs?
SG: Inca mai suspectez ca dl Paltanea a avut un rol negativ.
DT: In ce sens?
SG: Cred ca nu am fost… Dansul se ocupa de Prahova, eu aveam ascensiune destul de accelerata. N-am o dovada directa, dar niciodata nu mi s-a parut ca a privit cu ochi buni ascensiunea mea.
DT: In schimb dl Popescu sa inteleg…
SG: L-am cunoscut dupa 10 ani in Bucuresti, nu avea nicio legatura cu inceputurile mele.
DT: Cum l-ati cunoscut?
SG: La un eveniment, pur si simplu. La un eveniment cu tehnica militara cred. Nu mai mi-aduc aminte nici eu atat de bine lucrurile. Nu stiu ce sa va spun atat de multe despre domnul Popescu, dar daca imi puneti intrebari, eu va raspund.
DT: La 23-25 de ani aveati primul dosar penal pentru contrabanda cu produse petroliere.
SG: Nu pentru aceasta aveam dosarul penal.
DT: In Prahova, Paltanea si tot lotul asta erau pe produse petroliere.
SG: Sunt multi cei care spun ca dirijau sau protejau aceasta mafie.
D.T.: E condamnat pentru asta, nu sunt multi care spun. Omul e condamnat.
SG: Nu am avut legatura cu subiectul, in schimb am participat impreuna cu un consortiu facut din niste firme americane - Honeywell, Emerson, Process Management si Aspentech - la modernizarea unei rafinarii. Stiam si noi sa facem o mica particica de soft: control avansat al proceselor. Erau niste programe care trebuiau adaptate si mai trebuiau scrise niste coduri acolo si am fost noi cei care am obtinut participarea la acel consortiu, eram destul de tanar, si intr-un fel e nebunie asa de… astazi as putea sa-i spun neatentie - am fost cel care m-am angajat ca in masura in care rafinaria nu va putea plati banii acestui consortiu, putem sa incasam acei bani printr-un fel de barter, se chema atunci. Cred ca ala este momentul in care a aparut acel dosar, pentru ca nu toata lumea isi dorea ca produsele alea petroliere sa ajunga la British Petroleum de exemplu. Multi doreau sa plece cu cisterne, sa se plimbe prin tara. Cred ca acolo a fost o neatentie, iar acuzatia a fost de favorizare a infractorului. Altfel spus, daca n-as fi facut softurile alea impreuna cu firmele mari, nu s-ar fi putut vinde acele produse. Ceea ce e fals. Pana la urma un numar destul de mare de judecatori in diverse instante si complete, inclusiv la Inalta Curte, a considerat ca sunt nevinovat in acel dosar. Iar acuzatia, repet, a fost doar de favorizare a infractorului.
DT: Dosarul asta s-a prescris.
SG: Acel celebru dosar. Da.
DT: Aici nu ati fost achitat. E un dosar in care ati tot amanat timp de 12 ani si s-a prescris.
SG: Am fost achitat la Tribunal, am fost achitat la Curtea de Apel. In ceea ce ma priveste, Inalta Curte nu stiu completul dar Inalta Curte a scris negru pe alb: achitarile in ceea ce-l priveste pe Sebastian Ghita sunt mentinute de Inalta Curte. Dar dosarul, pentru ca si ceilalti scapau, dosarul trebuie rejudecat.
DT: Va dati seama, la 23 de ani, sa ai primul dosar penal? Sa intri in lumea asta complicata, cu softuri, cu generali care te iau la ochi?
SG: Nu m-am prins, nu mi-am dorit-o, dar s-a intamplat. N-am stiut ca lumea e asa, cu generali, cu luat la ochi, cu…
DT: Nu stiati.
SG: La 23 de ani, nu. Mai tarziu am aflat.
DT: Dar dupa aia ati cunoscut pe foarte multi si ei arata in felul urmator. In 2012 ati candidat la Prahova, apareati intr-un afis simpatic alaturi de presedintele Consiliului Judetean, il cunoasteti foarte bine, sub sloganul?
SG: E un exagerat cateodata.
DT: Sub sloganul: Sa ne luam Romania inapoi. Ziceti-o, ca nu e asa de complicat.
SG: Nu, sloganul era cu trai decent.
DT: Va dau poza daca vreti.
SG: Stiu foarte bine afisul. Cred ca in momentul in care a dorit sa fac un pasaj rutier in colegiul meu a pus acel afis.
DT: Acum, dl Cosma a fost luat de DNA - inainte sa-si ia Romania inapoi - dupa ce ati castigat alegerile, cam cu toata familia. Cu dl. Vlad Cosma, cu dna Andreea Cosma, fiica.
SG: Cunosc bine povestea, va dati seama, nu trebuie sa mi-o descrieti.
DT: Nu ma indoiesc, dar eu acum vreau sa imi explicati putin care era legatura dvs. cu aceasta familie si cu inculpatii de acolo, si cu firmele de acolo. Descrisa reteaua Pavaleanu de catre procurori, ca o retea de evaziune fiscala, peste de 30 de milioane de euro. Este o suma, pentru dumneavoastra nu prea mare. Daca ati dat 90 de milioane unei persoane fizice, inclin sa cred ca 30 de milioane… mica.
SG: Inseamna 30% din ea.
DT: Deci cine pe cine a luat pana la urma inapoi? Dvs, Romania, dvs si dl Cosma, sau Romania pe baroni si pe oligarhi incepe sa ii ia asa, inapoi?
SG: Nu e o placere sa vezi oameni arestati sau oameni cu probleme. Dvs. pareti sa traiti o bucurie.
DT: Nu, eu traiesc o bucurie de cate ori se curata ceva din putregaiul celor 20 de ani asezat stratificat pe politica romaneasca si va dati seama ca asteptarile generatiei mele, care in parte se suprapune cu a dvs, astea sunt: sa se occidentalizeze, sa se curete Romania.
SG: Cred ca toti ne dorim lucrul asta.
DT: Nu pare. Dvs. nu sunteti asa de satisfacut de pilda.
SG: Nu sunt satisfacut de satisfactie. Sunt satisfacut, se intampla, dar nu satisfacut de satisfactia unora.
DT: Pai de ce sa nu fiti, ce are? Nu e o satisfactie sincera, nu e o bucurie fireasca dupa atatia ani de baltire iliesciana?
SG: Asa am invatat eu la mine in familie ca nu e bine sa te bucuri de raul altuia.
DT: In referatul DNA apare stenograma unor convorbiri intre interlopul Razvan Alexe, inculpat in dosarul asta, si Adrian Alixandescu, functionar in CJ Prahova, convorbire in care Alexe sustine ca un anume Ghita a tipat sa fie trimise masini de deszapezire intr-o localitate afectata de ninsori. Va reproduc si dialogul, dar n-are rost.
SG: Il stiu foarte bine.
DT: E vorba de dumneavoastra?
SG: Da.
DT: Ati tipat la Razvan Alexe?
SG: N-am tipat la Razvan Alexe.
DT.: Dar i-ati telefonat.
SG: Nu, am vorbit cu altcineva. Daca va uitati in conversatie, Razvan Alexe spune ca am tipat eu. Personajul Razvan Alexe este un personaj destul de cunoscut in Ploiesti sau in Prahova.
DT: Il cunoasteti?
SG: Da.
DT: Cum l-ati cunoscut si pe Razvan Alexe? Numai dubiosi ati cunoscut pana acum.
SG: Ma rog, va cunosc si pe dvs. si nu cred ca sunteti dubios.
DT: Nu ma cunoasteti.
SG: Pai cam cum va cunosc pe dvs, cam asa il cunosc si pe Razvan Alexe.
D.T.: Nu ma cunoasteti in sensul ca nu imi dati telefon sa tipati. Ii sunati pe alti colegi de-ai mei sa tipati la mine prin ei. Dar nu direct.
Sebastian Ghita: Nu se intampla chiar asa.
D.T.: Ba da, va spun eu mai incolo cum s-a intamplat.
Sebastian Ghita: Daca vreti, facem schimb de experienta.
D.T.: Deci cu Razvan Alexe cum a fost?
Sebastian Ghita: Deci ii cunosc pe acesti oameni, cunosc ce s-a intamplat in acel dosar. Reteaua nu este reteaua Pavaleanu, este o retea de furat taxe si de extras bani cash din banci a unor mafii din Bucuresti.
D.T.: Ale cui sunt mafiile astea din Bucuresti?
Sebastian Ghita: Ramane sa descopere procurorii. Cu surprindere constat…
D.T.: Dar de unde stiti ca sunt ale unor mafii din Bucuresti?
Sebastian Ghita: Pentru ca m-am interesat de caz.
D.T.: Si ce ati aflat?
Sebastian Ghita: Cei mai multi bani din cele 30 de milioane vin de la firme din Bucuresti.
D.T.: Ale cui sunt aceste firme?
Sebastian Ghita: Nu stiu numele proprietarilor.
D.T.: Ati zis ca v-ati interesat.
Sebastian Ghita: Stiu numele firmelor, sunt trecute toate in rechizitoriu. Firmele din Bucuresti au pompat in aceasta retea, iar unul din capete era acolo in Ploiesti, poate peste 30 de milioane, nu stiu bine. Ma surprinde ca nu incep procurorii sa se uite exact de unde vin banii.
D.T.: De unde stiti ca sunt mafii din Bucuresti, ca ati spus-o asa dintr-o data.
Sebastian Ghita: In rechizitoriu apar zeci de firme, peste 100, dintre care 20 sunt ale constructorilor din Bucuresti.
D.T.: Deci v-ati uitat ale cui sunt.
Sebastian Ghita: Sigur ca da. 20 sunt ale firmelor din Ploiesti, iar 80% sunt firme unele destul de cunoscute din Bucuresti. Si asta mi-a starnit curiozitatea si uitandu-ma pe rechizitoriu am constatat ca cea mai mare parte a banilor venea din Bucuresti si erau bani spalati pentru cei din Bucuresti.
D.T.: Dar cine erau oamenii astia?
Sebastian Ghita: Nu stiu care-s proprietarii firmelor, dar…
D.T.: Pai ziceati ca v-ati interesat.
Sebastian Ghita: M-am interesat de firme si de unde sunt ele. Dar sunt convins ca puteti afla foarte usor cine sunt cei din Bucuresti care spalau banii.
D.T.: Pai va intreb asa: sustineti ca firma Glar Construct din Ploiesti, implicata si in alte scandaluri, nu va mai apartine. Dar cum explicati totusi ca toate veniturile acestei companii sunt transferate catre grupul Asesoft, controlat de firma dvs. printr-un offshore din Cipru in care apare cumnatul dvs Ciprian Anastasescu. Daca puteti explica.
Sebastian Ghita: Sigur ca da. In primul rand, fara sa am toate informatiile, cred ca domnul Anastasescu este actionar direct acum la firma Asesoft, nu cred ca mai are niciun offshore. Offshore-urile au aparut cu mult timp inainte sa se vanda diverse parti din Asesoft si tineau pe de o parte de o nevoie de a aduce mai multe firme impreuna pentru putere financiara mai mare. Pe de alta parte, exista o anumite presiune din partea bancilor care vedeau diverse firme ca un grup de firme si exista o problema cu creditarea. Si atunci toti actionarii au luat aceasta decizie: domne’, hai sa facem in holding. La noi in Romania nu exista o lege de tip holding, in Cipru exista, asa am gandit atunci. Intre timp, fiecare si-a luat firma pe numele sau si s-a inchis aceasta discutie cu offshor-urile. Nu a existat niciun ban care sa se duca din Romania in vreun offshore, in Cipru sau in alta parte.
D.T.: Dar, repet, toate veniturile Glar Construct, si va spun de ce fac legatura cu firma asta, de ce toate veniturile acestei companii sunt transferate catre Asesoft unde e cumnatul dvs?
Sebastian Ghita: In primul rand cred ca trebuie sa ii intrebati pe ei. Stiu si eu ce se intampla in trecut si cred ca pot sa va dau un raspuns. Nu stiu sigur 100%, dar de multe ori aceste firme avea imprumuturi de la unele la altele sau lucrau impreuna, aveau asocieri, in parteneriate. Deci nu e nimic spectaculos sau dubios faptul ca isi plateau bani de la unii la altii sau ca se sprijineau financiar si isi returnau imprumuturile. De pe vremea domnului Blejnar firmele astea au fost atat de ultra super para-controlate, incat ma indoiesc ca scapa dl Blejnar vreun lucru necurat pe care sa nu-l speculeze pentru a inchide firmele si pentru a le distruge.
D.T.: Dvs. ati spus asa: toata reteaua Pavaleanu de fapt era controlata de mafii din Bucuresti.
Sebastian Ghita: Nu, ei pareau sa lucreze dupa un model bine impamantenit in Bucuresti si dupa parerea mea erau niste mici excroci.
D.T.: Dar sunt legaturi care duc si spre firmele legate de companiile dvs. Firma Glar Construct a obtinut un imprumut bancar garantand cu un contract incheiat si cu firma Conti S.A., anchetata pentru spalare de bani si evaziune in dosarul Cosma-Pavaleanu si conectata la afacerile deputatului Vlad Cosma. Sunteti prieten cu el.
Sebastian Ghita: Il cunosc si pe fostul patron de la Conti, a fost un coleg de-al meu de liceu cu doi ani mai mic si imi pare rau ca a ajuns in situatia aceasta.
D.T: Si de el va pare rau. Sa nu te bucuri de raul altuia.
Sebastian Ghita: Nu e vorba despre asta, este un tip educat, un tip desteptut si care muncea. Avea o firmulita mica destul de buna. I-o lasase tatal lui care a murit si cred ca a gresit, n-a fost atent, n-ar fi trebuit sa ajunga in situatia asta.
D.T.: Firmele fondate de dvs, respectiv Asesoft International, Teamnet, 2k Telecom, Access net international, au virat peste 8 milioane de lei in firma Coneco Serv care n-are alte activitati decat relatiile cu firmele astea.
Sebastian Ghita: Nu cunosc foarte bine aceasta firma, dar din cate imi aduc aminte, pentru ca a existat discutia… Din cate stiu eu, aceasta firma este firma care construiesti suporti pentru telecomunicatii nu doar pentru cei din grupul Asesoft sau pentru 2K, ci si pentru alte companii mari din telecom din Romania. Atat cat stiu eu. Cred ca sunt o firma de constructii metalice cu zeci sau sute de angajati. Nu cunosc foarte bine firma, dar nu este o firma care face parte din grupul nostru, in schimb nu este nici o firma fantoma. Este o firma care chiar lucreaza.
D.T.: Nu este o firma fantoma, in schimb procurorii suspecteaza ca 5 milioane de lei din firma asta au plecat spre firmele …. in care s-au acumulat sute de milioane de lei, bani proveniti de la companii care deruleaza contracte publice sau pe fonduri europene ori sunt implicate in scandaluri rasunatoare ori apartin unor demnitari USD: ministrul IMM-urilor, Florin Jianu. Explicati-ne un pic, ca nu prea inteleg. Aveti vreo legatura cu societatile pe care procurorii le considera fantome, astea pe care le-am nimic?
Sebastian Ghita: Absolut nimic. Nicio legatura. Pe de alta parte, vreau sa va spun ca toti ne incalzim sub acelasi soare, Ploiestiul este un oras mic si daca te uiti cine cui a platit s-ar putea sa gasesti 500 de euro care au plecat dintr-o firma, au curs prin 7 firme si au ajuns nu stiu unde.
D.T.: Te iau securistii la ochi repede, cum cresti un pic.
Sebastian Ghita: Da, se intampla. Ma rog, asta se intampla in 1997.
D.T.: Acum nu se mai intampla?
Sebastian Ghita: Sper ca nu.
DT.: Documentele interne de garantii bancare ale firmelor 2k Telecom si Asesoft International au fost autentificate la biroul notarial al Andreei Cosma, fiica lui Mircea Cosma, amandoi cercetati penal?
SG: Nu cred ca e ceva ilegal in a autentifica niste acte.
DT: Va spun eu de ce va intre toate astea. Cum se face ca va invartiti exclusiv in zone in care gasim interlopi, oameni cercetati, suspecti de evaziune fiscala de sute de milioane, si totul a inceput la 25 de ani.
SG: Cred ca folositi foarte usor cuvintele. Cand spuneti exclusiv generati perceptia ca eu nu ma intalnesc decat cu oameni din acestia.
DT: Bun, taiati exclusiv. A fost o exagerare.
SG: Ma intalnesc cu oameni care nu au avut niciodata probleme cu legea, dar ma intalnesc si cu oameni...
DT: Nu va cred ca intamplator v-ati intalnit cu tot grupul asta.
SG: Nu l-am cunoscut intamplator, eu pe domnul Cosma il cunosc foarte bine, era presedintele Consiliului Judetean.
DT: Tot ce am descris pana acum este o retea de oameni care se cunosc foarte bine, au incredere unii in altii, fac afaceri impreuna.
SG: N-as putea spune ca dl Cosma ar avea incredere in vreunul din cei despre care ati vorbi, Alexe, Pavaleanu sau oameni de genul asta.
DT: Ei, cum nu?
SG: Din pacate, la 70 de ani a ajuns amestecat intr-o astfel de chestiune in care main-ul, principalele sume fraudate nu veneau din anturajul domnului Cosma.
DT: Il considerati nevinovat? Cum il percepeti, ca pe un lider corupt?
SG: Cred ca a fost o persoana neatenta la relatiile copiiilor. Si in ciuda tuturor sfaturilor si discutiilor avute n-a reusit sa-si convinga copiii sa se departeze de acest anturaj. Altfel n-ar fi fost afectati.
DT: Altminteri domnul Cosma, sfant.
SG: Domnul Cosma nu e nici mai bun, nici mai rau decat orice alt presedinte de consiliu judetean din Romania.
DT: Baron dur, garda veche.
SG: E un tip de 70 de ani, a muncit 30 de ani pe vremea lui Ceasusescu si a mai muncit 20 de ani si acum, a facut si bune si rele, este un tip totusi cu o inteligenta as spune peste medie. L-am cunoscut inca din anul 2000, l-am convins sa faca un sistem informatic pentru tot judetul. O chestiune destul de avangardista pentru tot judetul. A si ajuns la DNA pentru chestia asta...
DT: Si pe el l-ati convins. Din priviri, asa.
SG: E funny povestea. M-am dus, am...
DT...prezentat o masina de spalat...
SG: ...ciocanit la usa, mi-a spus tinere revino peste un an, nu avem multe pe aici prin judet, lasa-ma cu tablourile tale si informatica, dupa un an m-am dus din nou, exact dupa un an. A remarcat, a zis interesant ca ti-ai adus aminte si ai venit exact dupa un an, pentru asta te las sa faci o prezentare directorilor. Ma rog, m-am chinuit destul de mult, mi-a luat patru ani de zile sa reusesc acest proiect. Proiectul din pacate a fost oprit si e reluat acum pe bani europeni.
DT: Inteleg ca nu-l considerati atat de vinovat pe el cat pe copii?
SG: Nu avea o relatie directa cu acesti oameni. Cred ca nu se mai intalnise cu ei de un an sau de doi, Cosma batranul. Denuntatorii sunt chiar cei care luau banii si taxele, procurorii facand o intelegere, daca ne spuneti ce faceati cu Cosma va vom reduce pedepsele, si multe lucruri i s-au pus in carca.
DT: Dvs, firmele dvs sau controlate de apropiatii dvs au colaborat cu procurorii.
SG: N-a fost cazul. N-am fost investigati in aceasta speta, nici eu si nici firmele. Suntem departe de aceasta chestiune. In sensul ca n-am avut nici eu ca persoana, nici firmele contacte, legaturi, lucrari cu acesti oameni.
DT: Si copiii? Sunteti prieten cu Vlad Cosma.
SG: De-a lungul timpului taica'su la indrumat sa se uite la mine si sa incerce sa invete, calculatoare, IT... L-am incurajat sa intre in politica, a candidat pe colegiul pe care candidase Adrian Nastase, aproape ca nimeni nu voia sa candideze.
DT: I-a facut si campanie lui Adrian Nastase, impreuna cu Alexe, cu interlopul asta. Si el era bagat in campanie.
SG: Sa stiti ca oamenii astia certati cu legea nu sunt atat de prosti cat am crede. Si se folosesc de foarte multe ori de politicieni.
DT: Prosti sunt astia, nu? Politicienii, ca se lasa folositi.
SG: Cred ca da.
DT: Ei sunt inocenti, nu-si dau seama ce fac.
SG: La un moment dat nu, depasesc o linie.
DT: Va dati seama ca rad cititorii in hohote cand vad ce prostii discutam noi acum.
SG: Dvs. doriti sa discutam.
DT: Deci interlopii se folosesc de politicieni si astia nu-si dau seama ce fac. Nu cumva e invers? Nu cumva politicienii se folosesc de interlopi ca sa faca ce nu pot face ei sau nu vor sa faca ei?
SG: Cred ca este un lose-lose situation nu este un win-win, dupa cum vedeti.
● Ramai pe HotNews.ro pentru interviul integral.
1
18
