Academia Romana, Biserica Ortodoxa, Biserica Romano-Catolica si Biserica Greco-Catolica s-au declarat impotriva proiectului Rosia Montana, potrivit reprezentantilor acestora audiati, vineri, la Comisia privind Rosia Montana.
Ionel Haiduc (Academia Romana): In forma actuala proiectul nu este acceptabil
Academia Romana considera ca in forma actuala proiectul privind exploatarea miniera de la Rosia Montana nu este acceptabil, a declarat, vineri, presedintele institutiei, Ionel Haiduc, in cadrul Comisiei speciale parlamentare care analizeaza exploatarea miniera de la Rosia Montana, potrivit Agerpres.
"Academia Romana nu este impotriva valorificarii resurselor naturale ale Romaniei, inclusiv prin minerit. Consideram ca aceasta trebuie sa se faca in mod inteligent, prioritar fiind interesul national. Intelegem prin valorificare inteligenta definirea a trei conditii, beneficiul tarii sa fie maxim, efectele negative asupra mediului sa fie minime si sa se respecte principiile dezvoltarii durabile. Referitor la beneficiul economic, noi consideram ca o redeventa de 6% este putin", a spus Haiduc.
Potrivit acestuia, un asemenea beneficiu este limitat.
"Dupa parerea noastra ar fi necesar sa se aplice si in Romania un procedeu in exploatarea resurselor naturale minerale, procedeul aplicat in tarile arabe la petrol si intr-o serie de tari asiatice la petrol si la minerale, la metale. Este vorba despre urmatoarea varianta bazata pe contracte de impartire a productiei. Acestea se bazeaza pe faptul ca resursa este proprietatea statului, respectiv a tarii respective, care este si proprietarul productiei extrase. Atunci, din productia extrasa operatorul primeste o parte care acopera cheltuieli de investitie, cheltuielile de operare si un profit rezonabil. In cazul petrolului se ajunge pana la 80%, revine statului proprietar. Oare tarile arabe ar fi atat de bogate daca ar da petrolul cu 6% redevente? Acest procedeu este aplicat in perioada 1966 - 1998, am date, dar se aplica in continuare", a precizat presedintele Academiei Romane.
Ionel Haiduc a mai spus ca in aceasta perioada procedeul era aplicat in 74 de tari.
"S-a estimat ca prin neaplicarea acestui procedeu, in Rusia, intr-o perioada de 5 ani, 1995 - 2000, s-au pierdut intre 5-10 miliarde dolari, pentru ca s-a mers pe redevente, pe impozite si asa mai departe. Consideram ca daca exploatarea se face in galerii subterane si nu in cariera deschisa nu este afectat mediul inconjurator, nu este mutilat peisajul si nu se pune in pericol patrimoniul construit sau arhitectonic sau de alta natura", a explicat presedintele Academiei Romane.
De asemenea, Haiduc a mai spus ca ar trebui aprobate numai acele proiecte care fac exploatarea in galerii.
"Geologii spun ca exista inca in Muntii Apuseni si la Rosia Montana si in alte zone aur care ar putea fi exploatat in galerie. Consideram ca este necesara folosirea unei tehnologii prietenoase pentru mediu, adica in cazul de fata fara cianuri. Sigur, cianura este folosita in multe exploatari miniere la aur in lume. Mai nou, exista tehnologii fara cianura. Exista o firma americana, nu dau nume, care a lansat un procedeu fara cianura, prietenos fata de mediu in care efectul economic este comparabil cu al cianurii, gradul de extractie este comparabil sau chiar mai bun si care este pe cale sa fie introdus. Aceasta firma a semnat la inceputul acestui an un acord, este o firma de cercetare care detine brevetul, cu o firma de exploatare, urmand ca in Arizona sa inceapa pentru prima data exploatarea comerciala cu noua tehnologie", a spus Haiduc.
Potrivit acestuia, exista numeroase riscuri legate de iazul de decantare preconizat.
"In perioada 1961 - 2012 s-au produs 85 de asemenea accidente legate de barajele si iazurile de decantare. Din 85 de asemenea accidente care s-au produs in aceasta perioada in diverse tari, 14 sunt legate de industria mineritului aurifer. S-au intamplat asemenea accidente in tari foarte avansate, in SUA, Finlanda. In incidentul cel mai recent, din evidentele noastre, 7 decembrie 2012, in Canada, un baraj la exploatarea cuprului a produs o ruptura de 50 de metri si cu efectele corespunzatoare in zona respectiva", a aratat Haiduc.
Presedintele Academiei Romane a vorbit si despre problema locurilor de munca.
"Se vorbeste mult despre nevoia locurilor de munca. Suntem de acord, este nevoie de locuri de munca in toate zonele din tara unde s-au inchis operatiunile de minerit. Se pare ca in alte zone unde nu este aur este mai putin interes pentru rezolvarea sau mai putine posibilitati pentru rezolvarea acestei situatii. Se prevede in proiect ca in perioada de constructie vor fi 2.000 de locuri de munca, sau 2.200. Aceasta perioada de constructie dureaza doi ani. Ce se intampla cu locurile de munca care dispar dupa doi ani cand perioada operationala va consuma intre 500, in primele variante, sau 900, in ultima varianta propusa, de locuri de munca? Deci dupa doi ani se reduce numarul locurilor de munca de la 2.000 la 900 in modul cel mai generos. Este vorba de o mie si ceva de oameni care raman fara locuri de munca imediat dupa perioada de constructie. Durata proiectului este prevazuta pe 20 de ani in care se epuizeaza zacamantul si locuitorii care au functionat in aceasta perioada raman si ei fara locuri de munca intr-o zona in care nu mai exista nicio resursa, plus reputatia proasta ca s-a folosit cianura si asta va indeparta orice potential turist care ar veni sa vada aceasta zona. (...) In forma actuala proiectul nu este acceptabil", a conchis presedintele Academiei Romane
Principalele biserici din Romania, impotriva proiectului
Reprezentantul Bisericii Ortodoxe Romane, preotul Ionut Gabriel Corduneanu, vicar administrativ patriarhal, a mentionat ca Patriarhia Romana reafirma pozitia Sfantului Sinod al BOR, adoptata in sedinta din 11 noiembrie 2003, prin care s-a pronuntat in defavoarea realizarii proiectului Rosia Montana, "pentru ca aceasta parte a tarii sa poata conserva patrimoniul cultural si integritatea mediului inconjurator", potrivit Mediafax.
"Pornind de la temeiul biblic potrivit caruia pamantul este creatia lui Dumnezeu, daruita omului spre conservare si cultivare si de la faptul ca tipul de exploatare a minereului propus astazi va afecta atat ecologic, cat si uman zona Rosia Montana, BOR reafirma ingrijorarea fata de efectele nocive ireversibile asupra mediului si patrimoniului cultural pe care le-ar putea avea metoda de exploatare cu cianuri a bazinului auro-argintifer de la Rosia Montana", a mai aratat Corduneanu.
Acesta a subliniat ca BOR nu respinge mineritul, ci doar metodele cu efecte nocive asupra mediului natural.
Reprezentantul Bisericii Greco-Catolice din Romania Andrei Marcus, care a prezentat si punctul de vedere al Bisericii Romano-Catolice, a afirmat ca Biserica catolica de ambele rituri este impotriva proiectului Rosia Montana si propune Guvernului retragerea proiectului.
"Pana nu vom avea garantii, propunem Guvernului retragerea proiectului privind Rosia Montana si facem apel la clasa politica din Romania sa guverneze responsabil cautand binele comun al tuturor cetatenilor tarii si nu interesele proprii", a spus Marcus.
El a aratat ca atat timp cat nu exista garantii certe si sigure privind protectia mediului, sanatatea cetatenilor si o imbunatatire a calitatii vietii in Romania, Biserica Romano-Catolica si Biserica Greco-Catolica din Romania nu pot fi de acord cu proiectul Rosia Montana.
"Se incearca sa dea, mai pe nimic, aurul galben al Romaniei si, pe langa faptul ca poporul roman nu pare ca va trai mai bine, vom lasa mostenire un lac de cianuri generatiilor viitoare si un noian de pericole pentru sanatatea si bunastarea lor. Biserica Romano-Catolica si Biserica Greco-Catolica din Romania nu vor sa fie partase la un asemenea pacat grav impotriva binelui comun al tarii si, de aceea, se pronunta imporiva proiectului Rosia Montana, fiind astfel alaturi de toti cei care vor binele generatiilor de astazi si de maine ale poporului nostru", a mai afirmat Andrei Marcus.
Acesta a prezentat, in acest sens, un document semnat de Inalt Preasfintitul Ioan Robu, arhiepiscop si mitropolit romano-catolic de Bucuresti, presedintele Conferintei episcopale a episcopilor catolici din Romania.
13
3
