Ministrul Justitiei, Mona Pivniceru, a transmis joi presedintelui Traian Basescu propunerile pentru numirea in functia de procuror general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a lui Nitu Tiberiu Mihail, respectiv a lui Irimie Ioan pentru functia de procuror sef al Directiei Nationale Anticoruptie, se arata intr-un comunicat transmis presei de Ministerul Justitiei. In luna noiembrie, Tiberiu Nitu si Ioan Irimie au primit aviz negativ din partea Consiliul Superior al Magistraturii.

Tiberiu Nitu / Ioan IrimieFoto: Colaj HotNews.ro

In urma intervievarii celor doi candidati, Consiliul Superior al Magistraturii a transmis ministrului Justitiei hotararea Sectiei pentru procurori din 22 noiembrie privind avizarea negativa a celor doua propuneri, Tiberiu Nitu si Ioan Irimie. Avizul CSM este consultativ, decizia finala apartinand sefului statului.

In motivarile hotararilor de respingere a candidaturilor, facute publice in 3 decembrie, CSM arata ca procurorul Tiberiu Nitu, propus de ministrul Justitiei pentru functia de procuror general al Romaniei, are un autocontrol scazut, o rezistenta scazuta la stres in timp ce Ioan Irimie nu cunoaste institutiile Uniunii Europene si da dovada de o cunoastere lacunara a realitatilor institutionale ale DNA.

Ministerul Justitiei (MJ) aminteste in comunicatul de presa ca, potrivit dispozitiilor art.54 alin. 1 din Legea 303/2004, procurorul general al PICCJ si procurorul sef al DNA sunt numiti de Presedintele Romaniei, la propunerea ministrului Justitiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minima de 10 ani in functia de judecator sau procuror, pe o perioada de trei ani, cu posibilitatea reinvestirii o singura data.

documente

Transcriere sedinta CSM 22.12.2012

(27 Dec 2012) PDF, 907KB

Potrivit comunicatului de presa, ministerul a publicat joi analiza comparativa a interviurilor ce au avut loc la Ministerul Justitiei si la Consiliul Superior al Magistraturii in cadrul procedurii de numire a procurorului general al PICCJ si a procurorului sef al DNA si transcrierea inregistrarii sedintei Sectiei pentru procurori a CSM din data de 22 noiembrie 2012.

In analiza interviurilor, MJ arata ca cei intervievati si intervievatorii au un rol egal, precizand ca, potrivit tehnicii interviului, pe parcursul acestuia, "intervievatorii trebuie sa mentina un usor ton de conversatie si sa creeze o atmosfera cat mai relaxata". Or, potrivit MJ, "in cadrul celor doua interviuri din Sectia de procurori a CSM, unii dintre membri au actionat in mod neprofesionist si au avut, contrar tehnicii de interviu, accente pronuntate de rigiditate si de autoritarism".

Totodata, ministerul precizeaza ca unii dintre membrii comisiei de la CSM au incercat sa puna in dificultate candidatii. Spre exemplu, "unii dintre intervievatori au folosit in cursul interviului un ton inchizitorial, total inadecvat unui interviu la care participa magistrati, ceea ce a condus la alterarea semnificativa a climatului de comunicare".

Totodata, au fost adresate "intrebari 'in cascada', confuze sau nerelevante, au fost formulate intrebari 'inchise' (cu raspuns de tipul da sau nu, care a fost solicitat chiar si in mod expres), unele dintre acestea fiind repetate cu obstinatie, dar si intrebari orientate, insinuante", sustine MJ, precizand ca, in unele cazuri, candidatii au fost intrerupti sau nu au apucat sa raspunda la intrebari pentru ca au fost intrerupti, intrebarile fiind reformulate sau inlocuite imediat cu alte intrebari.

MJ critica interviul din cadrul Sectiei de procurori a CSM pe motiv ca unul din membrii comisiei a folosit tehnici indirecte de minimalizare a competentei si cunostintei candidatilor prin folosirea unor "expresii insinuante" precum: "aveti idee?", "aveti vreo idee", "va intreb doar daca stiti", "haideti ca va spun eu […] ca sa vorbim in cunostinta de cauza", "trebuie sa stim despre ce vorbim", "vi le spun eu", "nu ne dati lectii", "o idee nu aveti?", "va spun eu ceva", "mai departe, ca trebuie sa fim corecti".

Ministerul a analizat avizele negative ale CSM aratand ca "multe dintre aspectele retinute nu au o baza reala sau o fundamentare detaliata […]. Cele mai multe constatari sunt fie nemotivate, fie rezultate din extrapolarea unui sau unor elemente singulare, unele dintre acestea fara corespondent in desfasurarea procedurii". Un exemplu oferit de MJ este ca in cadrul celor doua hotarari nu au fost analizate lucrarile depuse de cei doi candidati. Mai mult decat atat, interviul a fost centrat pe raspunsurile la intrebari si mai putin pe prezentarea proiectelor celor doi, se arata in analiza ministerului.

"In analiza celor doua propuneri nu s-au evidentiat aspectele pozitive referitoare la persoanele propuse, analiza fiind orientata numai spre aspecte negative", afirma ministerul cu privire la motivarile deciziilor CSM de respingere a celor doua propuneri pentru functiile de procuror general si procuror sef DNA.

I. Avizarea negativa a propunerii ministrului Justitiei de numire in functia de procuror sef al DNA a lui Ioan Irimie

CSM: Ioan Irimie "nu cunoaste institutiile Uniunii Europene, facand confuzie intre institutii atat sub aspect organizatoric cat si din punct de vedere al atributiilor si al relatiilor cu alte organizatii sau institutii nationale ori europene", facand confuzie intre Consiliului Europei si Comisia Europeana, si intre evaluarilor din cadrul mecanismului instituit de Grupul de state impotriva Coruptiei (GRECO) si cele din cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare pe Justitie (MCV).

MJ: "Confuzia dintre cele doua institutii europene - Comisia Europeana (institutie a Uniunii Europene) si Consiliul Europei (organizatie internationala Interguvernamentala) invocata in hotararea de avizare negativa este doar una aparenta. In cursul exprimarii orale, aceasta confuzie poate fi posibila deaorece exista mai multe institutii de drept european si de drept international public care au denumiri foarte asemanatoare".

Ministerul mai arata ca procurorul Irimie a reactionat prompt cand a fost corectat in aceasta privinta, mai mult decat atat, a folosit corect numele celor doua institutii in alte instante. In analiza se mai precizeaza ca "aparenta confuzie invocata" nu este intre institutiile UE, ci intre o institutie UE si o alta organizate internationala.

CSM: "Se observa si cunoasterea lacunara a realitatilor institutionale ale Directiei Nationale Anticoruptie de catre candidat, tinand seama, de exemplu, de lipsa unui raspuns satisfacator privind rolul Directiei Nationale Anticoruptie in cadrul Grupului de state impotriva Coruptiei (GRECO), precum si de lipsa unei prezentari coerente detaliate a modalitatilor concrete de colaborare cu Ministerul Justitiei, Consiliul Superior al Magistraturii, Parlamentul Romaniei, Ministerul Finantelor Publice si alte institutii publice, inclusiv cu Serviciul Roman de Informatii sau alte structuri informative specializate".

MJ: "Fata de sustinerea din motivarea hotararii CSM potrivit careia lipsa unui raspuns satisfacator la aceasta intrebare (rolul DNA in participarea Romaniei la GRECO - n.red.) denota 'cunoasterea lacunara a realitatilor institutionale ale Directiei Nationale Anticoruptie', se constata relevanta scazuta a unui aspecta atat de punctual".

In ceea ce priveste chestiunea modalitatilor de colanorare cu alte institutii ale statului, ministerul precizeaza ca Ioan Irimie a vorbit, partial, despre acest subiect in proiect si ca tema a fost atinsa si in interviu.

CSM: Ioan Irimie a dat dovada de "lipsa de viziune manageriala privind organizarea si eficientizarea DNA".

MJ: "Legat de pretinsa lipsa de viziune manageriala […] acesta a aratat ca proiectul 'nu este vizionar, este un proiect concret care poate fi imbunatatit pe parcursul activitatii viitoare". Ministerul precizeaza xca Ioan Irimie a prezentat si modalitati concrete de atingere a obiectivelor.

CSM: Referitor la activitatea efectiva depusa, "se constata faptul ca acesta nu s-a evidentiat prin intocmirea unui numar corespunzator de rechizitorii in cauzele de coruptie instrumentate", in conditiile in care in ultimul an de activitate in cadrul DNA nu a intocmit niciun rechizitoriu.

MJ: "Numarul de rechizitorii emise intr-o unitate de timp este un indicator statistic cantitativ al unitatii de parchet si nu un indicator de evaluare a magistratilor". "Dincolo de faptul ca nimeni nu stie si nu poate sti care este numarul 'corespunzator' de rechizitorii pe care trebuie sa le emita un procuror, rolul Ministerului Public nu este acela de a emite cat mai multe recizitorii ci […] de a reprezenta interesele generale ale societatii".

II. Avizarea negativa a propunerii ministrului Justitiei de numire in functia de procuror general al PICCJ a lui Tiberiu Nitu

CSM: "Modalitatile de inlaturare a vulnerabilitatilor identificate cunt tratate la modul general, solutiile implica majoritar modificari legislative si nu sunt fundamentate pe studii si analize privind eficacitatea sistemului judiciar."

MJ: "Vulnerabilitatile nu au fost tratate 'la modul general'".

CSM: La majoritatea intrebarilor, candidatul a evitat raspunsurile directe si concrete.

MJ: Tiberiu Nitu nu a evitat raspunsurile directe si concrete la intrebari, "insa continutul si modul in care au fost formulate unele dintre acestea l-au impiedicat fie sa raspunda in mod corespunzator, fie sa dezvolte cele mai multe dintre ideile exprimate".

CSM: Nu a identificat masuri imediate si concrete care, in raport cu resursele umane si materiale actuale si de legislatia in vigoare, sa conduca la obtinerea unor rezultate pozitive in desfasurarea activitatii parchetelor.

MJ: "O alta constatare fara acoperire a Sectiei de procurori". Candidatul a oferit masuri imediate si concrete in cadrul interviului.

CSM: In ceea ce priveste activitatea de coordonare a Sectiei de urmarire penala si criminalistica din cadrul PICCJ, s-a constatat "lipsa de performanta si neimplicare in exercitarea atributiilor manageriale" in contextul in care, in perioada in care acesta a coordonat activitatea sectiei, la nivelul ei nu s-a inregistrat niciun dosar finalizat prin rechizitoriu in materia conflictului de interese, coruptiei sau evaziunii fiscale, domenii considerate prioritar majore ale Ministerului Public.

MJ: In cea mai mare parte a perioadei in care candidatul a coordonat sectia respectiva, conflictul de interese si evaziunea fiscala nu erau domenii de prioritate a Minsiterului public. In ceea ce priveste coruptia, in cazul persoanelor a caror calitate atrage o competenta speciala, urmarirea penala e efectuata de DNA. In cauzele de "coruptie mica" , preluarea nu se justifica. "Se ignora faptul ca, desi departe de a fi cele ideale, rezultatele din ultimii ani ale sectiei sunt net superioare celor anterioare".

CSM: "Din desfasurarea interviului, s-au sesizat in privinta candidatului un autocontrol scazut, o rezistenta scazuta la stres, irascibilitate, o scazuta capacitate de mobilizare si adaptare la interviu, precum si o spontaneitate redusa".

MJ: Sustinerea nu este in niciun fel motivata. Este vorba despre o analiza comportamentala din prisma elementelor de personalitate, or e greu de crezut ca membrii sectiei pentru procurori detin cunostintele de sprecialitate si abilitatile necesare pentru a astfel de evaluare.

Ministerul Justitiei conchide ca nu exista diferente semnificative intre procedurile derulate de MJ si cele derulate de CSM cu privire la cele doua propuneri, diferenta esentiala fiind modul de abordarea a procedurii.

"Dincolo de caracteristile lor reale, pozitive sau negative, domnii procurori Irimie Ioan si Nitu Tiberiu Mihail au parcurs, in cadrul MJ si al CSM, doua proceduri analoge din punct de vedere al standardelor de evaluare, dar care s-au finalizat cu concluzii fundamental diferite. In conditiile in care rezultatul uneia dintre proceduri il exclude pe cel al celeilalte proceduri, apreciem ca singurele criterii pentru o apreciere impartiala asupra unuia sau altuia dintre cele doua rezultate sunt profesionalismul, gradul de obiectivitate si credibilitate cu care au actionat membrii celor doua echipe de evaluare", incheie Ministerul Justitiei analiza.