Dosare Juridice

Ce inseamna ISDS, ca mecanism de solutionare a disputelor dintre investitori si statul gazda al investitiilor? Cornel Popa, Partener al Tuca Zbarcea & Asociatii, a discutat online cu cititorii

de     Smile Media
Marţi, 25 noiembrie 2014, 14:08 Dosare Juridice - Dosare de Fiscalitate

Cornel Popa - Partener al Tuca Zbarcea si Asociatii
Foto: Hotnews
Istoricul ISDS, argumentele pro si contra utilizarii acestui mecanism ori functionarea efectiva a ISDS (constituirea tribunalelor arbitrale, procedurile urmate, cai de atac etc.) sunt principalele puncte de interes atunci cand ne referim la ISDS ca mecanism de solutionare a disputelor. O analiza atenta se impune si din perspectiva utilitatii ISDS pentru investitori si statele gazda, precum si in ceea ce priveste utilizarea ISDS de catre statele Uniunii Europene. Aceste teme vor fi abordate de catre avocatul Cornel Popa, Partener al Tuca Zbarcea & Asociatii, specialist in arbitraje domestice si internationale. El a discutat online cu cititorii HotNews

Cornel Popa - scurta biografie

Cornel Popa este licentiat in Drept la Universitatea din Bucuresti si membru al Baroului Bucuresti din 1995. Este in prezent Partener al Tuca Zbarcea & Asociatii, avand o experienta ce combina abilitatile tehnice si cunostintele in domeniul comercial. Experienta sa profesionala acopera toate formele de solutionare a disputelor, inclusiv litigii civile, mediere, precum si arbitraje comerciale, fiind direct implicat, in calitate de coordonator, in arbitraje in fata Centrului International de Reglementare a Disputelor Relative la Investitii (ICSID), Camerei de Comert Internationala (ICC) si a Curtii Permanente de Arbitraj de la Haga. De asemenea, este pe deplin familiarizat cu regulile de arbitraj GAFTA. Alte domenii de practica includ drept societar si comercial, fuziuni si achizitii (indeosebi in sectorul petrol si gaze), redactare acte normative.

  • Intalnirea s-a incheiat


Citeste mai multe despre   











Citeste pe Stirile ProTV

VIDEO USS Zumwalt, nava militara invizibila de ultima generatie, perla a coroanei Marinei americane, s-a stricat in Canalul Panama

USS Zumwalt, nava militara invizibila de ultima generatie, "perla a coroanei" Marinei americane, s-a stricat in canalul Panama, acolo unde se gasea in drum spre baza navala din San Diego, a anuntat Marina Statelor Unite.
3248 vizualizari
  • infrastructura (Miercuri, 26 noiembrie 2014, 12:12)

    robert-dinca [utilizator]

    Investitorii pe termen lung (peste 20 ani) au nevoie de stabilitatea unui sistem fiscal, parteneriat public privat care sa garanteze recuperarea investitiei conform cashflow agreat initial la care se adauga o marja de profit. Ce se intampla in realitate este o modificare de la ridicol spre absurd a legislatiei (TVA, taxa pe infrastructura/stalp, accizare combustibili...etc) care nu numai ca descurajeaza investitorii sa aleaga Romania ca tara dezirabila, ci, direct sau indirect transfera actualele investitii catre alte tari mai atractive.
    Ce trebuie modificat in legislatie pt. ca raspunderea functionarilor publici (alesi, concurs sau numiti) pentru pierderile in realitate inestimabile, sa fie nu numai minimizate ci si recupetate?
    • R (Joi, 27 noiembrie 2014, 12:43)

      Cornel Popa [hotnews.ro] i-a raspuns lui robert-dinca

      Aveti dreptate. Este binecunoscut ca legislatia romaneasca sufera din cauza instabilitatii. Numai in anul 2013 am avut aproape 400 de legi noi si circa 150 de ordonante simple si de urgenta ale Guvernului. In plus, a fost anul in care au intrat in vigoare si noile coduri penale si de procedura penala, asa incat juristii au avut serios de lucru.

      In alt domeniu, modificarile Codului fiscal sunt atat de frecvente, incat este greu de stabilit, in cazul unui litigiu cu fiscul, de pilda, care era exact reglementarea aplicabila la o anumita data. Astazi circula diverse zvonuri despre cresteri de impozite care ar putea sa apara incepand cu anul urmator, ceea ce, din nou, reprezinta o chestiune negativa pentru orice investitor, care are nevoie de stabilitatea si predictibilitatea cadrului legislativ..

      Ceea ce se intelege poate mai putin este insa ca solutiile la diverse probleme practice nu tin neaparat de schimbarea brusca a legislatiei. As prefera mai degraba sa vad o schimbare de mentalitate la nivelul functionarilor publici, care ar trebui sa-si aminteasca de faptul ca au datoria de a actiona in interesul contribuabililor. De multe ori, am vazut asemenea functionari refuzand aprobarea unor cereri care altfel erau pe deplin intemeiate, invocand diverse pretexte care nu aveau acoperire legala. Desi ei erau gata ca, in particular, sa recunoasca faptul ca pozitia lor nu era intemeiata, spuneau ca nu au ce face, ca este mai bine ca solicitantul sa isi caute dreptate in instanta, iar apoi, sigur-sigur, solicitarea va fi rezolvata.

      In privinta raspunderii functionarilor, este vizibil ca lucrurile au avansat foarte mult. Vedem aproape in fiecare zi dosare de rasunet. Este bine ca este asa, cu mentiunea si ca aceste dosare trebuie sa fie instrumentate cu intelepciune. Se recurge des din pacate la incadrarea unor fapte la infractiuni cu continut neclar, cum este abuzul in serviciu, chestiune care poate sa inhibe chiar si functionarii de buna-credinta.
  • Intrebare (Miercuri, 26 noiembrie 2014, 15:21)

    SlayerSS [anonim]

    De ce este atat de controversata clauza ISDS? Credeti ca in momentul in care statele vor judeca intern disputele comerciale intre stat si investitorii privati, aceasta judecata sa fie una subiectiva?
    • R (Joi, 27 noiembrie 2014, 12:57)

      Cornel Popa [hotnews.ro] i-a raspuns lui SlayerSS

      Exista diverse voci critice la adresa acestui mecanism, care vin in special din vestul Europei, din Australia sau din America de Sud. Este oarecum bizar ca se intampla acest lucru, mai ales ca tarile din vestul Europei au fost principalele promotoare ale clauzelor ISDS, incepand cu anii 1960. De altfel, astazi exista in lume mai mult de 3000 de tratate bilaterale de protectie a investitiilor care includ clauze ISDS. In plus, se pare ca tratatul transpacific de comert si investitii va avea si el o clauza de acest tip.

      In mod normal, mecanismul ISDS presupune ca litigiile dintre statul in care se face o investitie si investitor sa fie solutionate de organisme neutre, respectiv de tribunale arbitrale internationale. Mecanismul ISDS a fost criticat pentru motive diverse. Unul dintre ele este ca implicarea unui tribunal international ar prejudicia statul gazda al investitiei, care si-ar vedea practic redus dreptul de a legifera in anumite domenii. Mai mult, in contextul negocierii TTIP, unii critici ai sistemului au spus ca in relatiile dintre UE si SUA nu avem nevoie de ISDS pentru ca ambele zone dispun de sisteme judiciare avansate, capabile sa protejeze satisfactor drepturile investitorilor.

      Au mai existat voci care au criticat lipsa de transparanta a procedurii, costurile ei etc.

      In principiu insa, judecata arbitrilor nu este una subiectiva. Statul care este parat intr-un asemenea dosar are dreptul de a desemna un arbitru in care sa aiba incredere, iar presedintele tribunalului este ales de o maniera neutra. Toti arbitrii au obligatia de fi independenti de partile din dosar.

      Experienta demonstreaza ca, statistic, cele mai multe dosare de tip ISDS au dat castig de cauza statelor parate. De exemplu, in cazul Romaniei, din circa 10 dosare finalizate, numai doua au fost finalizate in favoarea investorilor (si doar partial) si numai in unul dintre ele s-au acordat despagubiri.
  • TTIP (Joi, 27 noiembrie 2014, 1:51)

    Adrian [anonim]

    Am vazut tratatul acesta transtlantic UE-SUA si se introduce clauza ISDS. Exista riscul, oricat de mic, ca din cauza ISDS sa ne trezim cu organisme modificate genetic sau cu exploatarea gazelor de sist sau cu exploatarea auriera cu cianura in Romania? O companie cum este RMGC va putea duce Romania la o curte internationala de arbitraj din cauza ISDS din tratatul UE-Canada? care sunt riscurile pt statul roman si societatea romaneasca?
    • R (Joi, 27 noiembrie 2014, 13:00)

      Cornel Popa [hotnews.ro] i-a raspuns lui Adrian

      ISDS in principiu nu influenteaza direct problemele mentionate. Din cate se stie, chestiunile cu privire la protectia sanatatii si a mediului inconjurator fac obiectul negocierilor dintre UE si SUA, dar in mod independent de clauza ISDS.
  • Curti de arbitraj (Joi, 27 noiembrie 2014, 1:54)

    George Patrascanu [anonim]

    Ce se poate intampla daca o tara refuza sa mearga cu procesul la o curte de arbitraj in loc de tribunalele civile ale sistemului de justitie? Ce se intampla daca o parte refuza sa se supuna deciziei curtii de arbitraj? De exemplu, in cazul Romaniei?
    • R (Joi, 27 noiembrie 2014, 13:06)

      Cornel Popa [hotnews.ro] i-a raspuns lui George Patrascanu

      De principiu, daca un stat si-a asumat obligatia de a se supune arbitrajului, el nu va putea sa revoce acest acord in mod unilateral si el va trebui sa participe la procedura arbitrala. In cazul in care nu o va face, se expune la riscuri majore de pierdere a procesului, cu consecinte financiare negative.

      Optiunea de a nu se supune unei hotarari arbitrale nu este realista, pentru ca executarea acestor hotarari este una extrem de eficienta. Sigur, pot exista motive de a contesta, in anumite conditii, o hotare arbitrala, dar aceasta este o alta discutie.
  • munca (Joi, 27 noiembrie 2014, 1:57)

    Pandele [anonim]

    Ne putem pomeni cu decizii ale unor curti de arbitraj care sa dea dreptate companiilor americane impotrva statului roman in spetele de munca? Standardele ILO (International Labour Org) ar putea fi ocolite prin prevederi ISDS? exista acest risc?
    • R (Joi, 27 noiembrie 2014, 13:07)

      Cornel Popa [hotnews.ro] i-a raspuns lui Pandele

      In principiu, mecanismul ISDS nu ar trebui sa afecteze in nici un fel drepturile salariatilor. Dimpotriva, el este menit sa garanteze investitorilor posibilitatea unei judecati neutre, in cazul incalcarii drepturilor lor, ceea ce inseamna implicit garantarea existentei locurilor de munca.
  • procese (Joi, 27 noiembrie 2014, 11:06)

    Marian [anonim]

    Romania ce acorduri bilaterale are continand ISDS? Cu SUA, Canada, Rusia altele? Ce procese mari cunoasteti pe ISDS, legat de Romania? Ce s-a intamplat? Ce cauze a pierdut Romania pe ISDS? si RMGC - Gabriel Resources a amenintat, la un moment dat, Romania cu proces la curtea de arbitraj, ce s-a intamplat?
    • R (Joi, 27 noiembrie 2014, 13:14)

      Cornel Popa [hotnews.ro] i-a raspuns lui Marian

      Primul dosar ISDS in care a fost implicata Romania a fost initiat in anul 2001, de catre Noble Ventures, in legatura cu privatizarea combinatului siderurgic de la Resita. De atunci, au fost circa 10 dosare finalizate, care au fost aproape toate castigate de Romania. Exceptiile sunt reprezentate de dosarul Rompetrol (unde statul roman nu a platit insa nici un fel de daune) si dosarul fratilor Micula, unde s-au stabilit daune de circa 250 milioane de dolari.

      Recent, s-a anuntat oficial inceperea a doua noi dosare, unul dintre ele depus tot de familia Micula, iar celalalt este legat de insolventa Hidroelectrica.

      Romania are circa 80 de tratate internationale care includ clauze ISDS, inclusiv cu SUA si Canada. Majoritatea acestora au fost incheiate in anii 1990.
  • Romania (Joi, 27 noiembrie 2014, 12:00)

    Nedumeritu [anonim]

    Concret, tara noastra a fost implicata pana acum intr-un asemenea caz de tip ISDS?
    • R (Joi, 27 noiembrie 2014, 13:20)

      Cornel Popa [hotnews.ro] i-a raspuns lui Nedumeritu

      Va multumesc pentru intrebare. Am comentat acest aspect la intrebarea anterioara
  • cat ne costa (Joi, 27 noiembrie 2014, 12:14)

    banii [anonim]

    Cat costa un ISDS? Costurile procedurilor sunt mari sau mici, din experienta dvs.?
    • R (Joi, 27 noiembrie 2014, 13:19)

      Cornel Popa [hotnews.ro] i-a raspuns lui banii

      Din pacate, costurile procedurii sunt destul de mari, ceea ce reprezinta un aspect ISDS care ar putea fi corectat in viitor. Exista motive obiective pentru acest lucru, generate de numarul relativ mic de specialisti in astfel de dispute, dar si de complexitatea deosebita a acestor dosare,care se intind frecvent pe cativa ani. Din acest motiv au aparut formule alternative de finantare a costurilor procedurii (exista fonduri de investitii care sunt specializate in acest domeniu).
  • intrebari (Joi, 27 noiembrie 2014, 12:20)

    osgoode [anonim]

    Buna ziua,

    1. De ce exista intotdeauna atata lipsa de transparenta in procesul de negociere a BIT-urilor (nu numai in cazul TTIP, scandaluri au fost si de ex. cand s-a incheiat BIT-ul canada-china)? Exista ingrijorari ca transparenta ar putea compromite negocierile? Cui ii foloseste lipsa de transparenta: statului exportator de capital, sau statului importator de capital?

    2. Ce se intampla cu deciziile CJUE in cazul in care un tribunal arbitral considera ca jurisprudenta Curtii Europene (de ex. in materia drepturilor fundamentale) incalca un standard de protectie a investitiilor prevazut prin tratat?

    3. Avand in vedere faptul ca in general nu exista date empirice concudente ca BIT-urile incurajeaza investitiile (ex. Brazilia nu a incheiat niciun tratat de acest gen), care au fost argumentele de acest tip pt TTIP? Ma intereseaza cifre, statistici, modele predictive bazate pe date empirice.

    Multumesc!
    • R (Joi, 27 noiembrie 2014, 13:42)

      Cornel Popa [hotnews.ro] i-a raspuns lui osgoode

      1. Atunci cand vorbim despre negocieri, trebuie sa fim constienti ca nu vom avea niciodata o transparenta totala. Este oarecum firesc, pentru ca procesul de negociere presupune o evolutie a pozitiei partilor si concesii reciproce. In cazul in care negocierile ar deveni publice fiecare dintre parti va tinde sa adopte o pozitie inflexibila, maximala, ceea ce ar diminua sansele de reusita a discutiilor.

      2. Lucrurile nu sunt foarte lamurite sub acest aspect, aici existand un conflict latent intre prevederile dreptului UE si cele ale BIT. In dosarul Micula (cel deja solutionat, dar unde solutia a fost atacata de Romania) s-a pus aceasta problema. Comisia Europeana a luat pozitia ca prevederile BIT sunt subordonate celor ale dreptului UE, dar tribunalul arbitral nu a fost de acord cu aceasta abordare.

      In chestiunea strict a jurisprudentei, tribunalele arbitrale iau de regula in considerare atat practica tribunalelor anterioare, cat si cea a CEDO, a CJUE sau chiar a instantelor nationale.

      3. Exemplul Braziliei este relativ izolat. Este adevarat, pe de alta parte, ca statele din America de Sud au multe litigii pierdute cu investitorii, dar, in sine, acest lucru nu ne poate spune daca sistemul ISDS este bun sau nu.

      Asa cum spuneam mai sus, exista peste 3000 de BIT-uri incheiate la nivel mondial, care au clauze de tip ISDS. Avem asadar un relativ consens international cu privire la utilitatea acestor clauze.

      Nu as impartasi siguranta dvs cu privire la faptul ca BIT-urile nu incurajeaza investitiile. Decizia de a face o investitie in strainatate ia in considerare date complexe, in care BIT-ul isi poate avea rolul sau neexclusiv. Exista cu siguranta anumite state in care nu este indicat sa faci investitii fara a avea o plasa de siguranta fata de abuzurile la care poti fi supus pe plan local. Din pacate, am intalnit experienta mea destule exemple in care astfel de abuzuri s-au petrecut si in Romania.
  • Intrebari (Joi, 27 noiembrie 2014, 12:36)

    Utilizator [anonim]

    Stimate domnule avocat, eu aș avea următoarele două întrebări:

    Care este diferența între tratamentul aplicabil investitorilor naționali și cel care se aplică investitorilor străini?
    De asemenea, arbitrii care judecă dosarele de tip ISDS sunt neutri?

    Vă mulțumesc!
    • R (Joi, 27 noiembrie 2014, 13:45)

      Cornel Popa [hotnews.ro] i-a raspuns lui Utilizator

      De regula, mecanismele ISDS profita numai investitorilor straini. Exista situatii in care insa investitori din aceeasi tara infiinteaza firme in strainatate si realizeaza investitii prin intermediul acestora, asa ca pot ajunge sa beneficieze si ei de acest mecanism.

      Arbitrii din dosarele ISDS au obligatia de a fi neutri si impartiali. Chiar daca partile din dosar au dreptul de a desemna fiecare cate un arbitru, acestia din urma au obligatia de a actiona obiectiv, iar nu ca reprezentant ai partii care a facut nominalizarea.


Abonare la comentarii cu RSS

Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version