"Un singur lucru nu e Romania: tara sumbra din cartile Hertei Muller" afirma in presa austriaca scriitorul Catalin Dorian Florescu

Miercuri, 2 martie 2011, 18:21 Actualitate | Cultură

Intr-un interviu acordat cotidianului austriac de mare tiraj, Der Standard, scriitorul timisorean Catalin Dorian Florescu raspunde unor intrebari referitoare la multiculturalismul specific Romaniei. Raspunsurile lui Florescu aduc si o critica la adresa receptarii romanelor Hertei Muller, castigatoarea Nobelului pentru literatura in 2009. "Unii oameni au ajuns s-o citeasca pe Herta Müller ca pe un manual de istorie. Cu toate ca pe cartile ei scrie acelasi lucru ca si pe ale mele: roman."

Standard: In vechile carti de bucate din Romania se gasesc retete specifice pentru 32 de etnii. Mai exista astazi aceasta multiculturalitate in Romania?
Florescu: Numai in Banat traiesc romani, nemti, unguri, sarbi si bulgari. In Timisoara, orasul in care m-am nascut, exista teatru, ziare si invatamant in mai multe limbi. Partidul maghiarilor face parte, de zece ani, din conducerea tarii. Exista biserici ortodoxe si catolice, sinagogi, iar in Est chiar si moschei. Pe de alta parte, multe sinagogi s-au degradat, la fel ca bisericile-cetati ale sasilor transilvaneni, ca si multe din casele lor. Pentru ca s-au mutat in Germania. Dar primarul Sibiului – Capitala Culturala Europeana a anului 2007 – e de origine germana, ales de romani. Romania s-a aflat ca tara la intersectia multor culturi si imperii – habsburgic, otoman, rus –, o insula latina in marea slavilor. Oamenii au invatat sa supravietuiasca si sa se adapteze. Romanul nu se lasa doborat asa usor, el improvizeaza, se strecoara, e viclean si indraznet. Dar si umorul a fost important, doar prin umor reuseai sa supravietuiesti in dictatura.

Standard: Cititorii dvs. afla multe despre o lume care acum 20 de ani le era inaccesibila.
Florescu: Romania are o cultura bogata, care e mult prea putin cunoscuta. Abia de curand au inceput sa fie tradusi scriitorii romani, iar regizorii de film sa primeasca premii importante. In Romania, gasesti ca intamplator lucruri care nu sunt intamplatoare: viata moderna si plina de puls din orase – si la cativa kilometri distanta viata la tara, inapoiata si saraca; dar in acelasi timp bogata in legende, mituri, cantece populare. Un singur lucru nu e Romania: tara sumbra din cartile Hertei Muller. Unii oameni au ajuns s-o citeasca pe Herta Müller ca pe un manual de istorie. Cu toate ca pe cartile ei scrie acelasi lucru ca pe cartile mele: roman. Deci fictiune, viziune proprie asupra unui anumit fragment din realitate. O realitate odioasa, care a terorizat oameni nevinovati. Atat romani, cat si germani. Dar sa reduci viata unor oameni atat de buni doar la asta inseamna, in realitate, sa construiesti un fel de cliseu. 

Standard: In romanele dvs., nu doar supravietuirea joaca un rol major, ci si capacitatea oamenilor de a iubi. Personajele dvs. nu se dau batute niciodata – precum in noul roman, „Jacob se hotaraste sa iubeasca”.
Florescu: In aceasta poveste de familie, care incepe in secolul 18 in Lorena si sfarseste in Banatul dominat de comunisti, e vorba de lupta continua pentru supravietuire, pentru proprietate. Si de faptul ca civilizatia se naste din violenta. Imparateasa Maria Tereza avea nevoie de colonisti drept corecti platitori de impozite. La chemarea ei, mii de loreni, alsaci, nemti, italieni, austrieci s-au pus in miscare pentru a-si cauta norocul in Est. Daca reuseau sa scape cu viata calatoriei pe Dunare, construiau in Banat sate cu nume ca Liebling, Triebswetter, Gottlob. Pe vremea aceea, oamenii isi cautau norocul acolo, si nu in vest, ca azi. In aceste timpuri pline de razboaie, foamete si nedreptati, Jacob, eroul romanului, reuseste sa-si pastreze omenia si puterea de a iubi.
(trad. de Ciprian Marinescu)

Aici puteti citi "Povestea curajosului domn Florescu", un reportaj despre Catalin Dorian Florescu.

​