La 1 februarie 2014, odata cu intrarea in vigoare a noului cod penal si a codului procedural penal, au devenit aplicabile si dispozitiile legilor de punere in aplicare a codurilor (Legea nr. 187/2012 si Legea nr. 255/2013). Acestea din urma au adus modificari si altor acte normative ce contin dispozitii penale, cum este Legea Concurentei nr. 21/1996 republicata. Atrag atentia doua modificari importante respectiv cele care vizeaza necesitatea obtinerii mandatatului judiciar de catre Consiliul Concurentei pentru a desfasura inspectii inopinate si imunitatea/reducerea pedepsei de care poate beneficia, in anumite conditii, persoana care denunta organelor de urmarire penala o incalcare a prevederilor art. 5 alin. (1) din Legea Concurentei.
Autorizarea judiciara pentru inspectii inopinate derulate in spatii apartinand intreprinderilor
Inainte de noua modificare, Consiliul Concurentei era abilitat sa desfasoare inspectii inopinate in spatiile apartinand intreprinderilor (sau chiar ale asociatiilor de intreprinderi) fara a avea nevoie de o autorizare judiciara, ordinul Presedintelui Consiliului Concurentei fiind suficient pentru aceasta. Autorizarea judiciara a fost (si este in continuare) necesara pentru a inspectiile ce vizeaza domiciliul, terenurile sau mijloacele de transport apartinand conducatorilor, administratorilor, directorilor si altor angajati ai intreprinderilor supuse investigatiilor. Incepand cu 1 februarie 2014 pe langa ordinul Presedintelui Consiliului Concurentei, autoritatea de concurenta trebuie sa obtina si o autorizare judiciara pentru a desfasura inspectii in spatii (inclusiv terenuri si mijloace de transport) apartinand intreprinderilor.
Aceasta modificare a Legii Concurentei urmeaza influentele de la nivel european in materie, mai multe state europene avand prevederi similare in legislatiile nationale (spre exemplu Austria, Germania, Franta, Ungaria, Letonia, Polonia, Suedia), in timp ce alte legislatii solicita obtinerea mandatului judiciar numai in cazul opozitiei la inspectie.
In cazul Romaniei, autorizarea judiciara este data prin incheiere de Curtea de Apel Bucuresti, in baza unei solicitari justificate a Consiliului Concurentei. Incheierea Curtii de Apel poate fi contestata atat de Consiliul Concurentei, cat si de intreprinderea/intreprinderile vizate (din momentul comunicarii) la Inalta Curte de Casatie si Justitie, fara ca aceasta contestatie sa suspende automat derularea inspectiei Consiliului Concurentei.
Autorizarea judiciara trebuie sa includa, printre altele, indicatii clare cu privire la obiectul inspectiei si spatiile ce urmeaza a fi inspectate. Din acest motiv este foarte important ca reprezentantii intreprinderii sa verifice atent continutul mandatului pentru a contesta cu succes legalitatea inspectiei atat in privinta caii de atac amintita mai sus, cat si ulterior in cadrul investigatiei Consiliului Concurentei si, in final, in instanta in cazul in care autoritatea de concurenta impune o sanctiune. Termenul de atac este unul foarte scurt ceea ce face obligatorie contactarea unui avocat specializat imediat dupa primirea ordinului (termenul pentru introducerea contestatiei la Inalta Curte de Casatie si Justitie este de 48 de ore de la momentul comunicarii autorizarii judiciare reprezentantilor intreprinderii investigate).
Cu privire la impactul modificarii asupra numarului de inspectii inopinate, desi la prima vedere s-ar putea crede ca numarul inspectiilor va scadea, in practica am putea sa constatam un fenomen contrar. Avand in vedere ca inspectiile inopinate reprezinta principala arma a Consiliului Concurentei in strangerea de probe pentru investigatiile sale, este de asteptat ca autoritatea de concurenta sa isi motiveze temeinic solicitarile adresate Curtii de Apel. Mai mult, este cunoscut faptul ca autoritatea de concurenta are o buna colaborare cu instantele judecatoresti, data fiind rata de succes a Consiliului privind autorizarile judiciare pentru inspectarea spatiilor private.
Asadar, este foarte probabil ca numarul inspectiilor inopinate derulate de autoritatea de concurenta sa nu scada in mod considerabil. Un alt argument in sustinerea acestei afirmatii este practica din alte state europene, spre exemplu Austria, unde desi este necesara autorizarea judiciara autoritatea de concurenta locala desfasoara un numar ridicat de inspectii.
Imunitatea/reducerea pedepsei in articolul 60 din Legea Concurentei
Prin noua modificare, articolul 60 prevede acum posibilitatea obtinerii imunitatii/reducerea pedepsei de catre persoana care, in mod intentionat, concepe sau organizeaza vreuna din practicile interzise prevazute de art. 5 alin. (1) din lege. In esenta, modificarile sunt: In primul rand, noua reglementare stabileste exact cine este vizat de prevederile articolului: persoana care exercita functia de administrator, reprezentant legal ori care exercita in orice alt mod functii de conducere intr-o intreprindere si care concepe sau organizeaza in mod cumulat una din practicile interzise ale art. 5 alin. (1), ce nu sunt exceptate potrivit prevederilor urmatorului articol ale aceluiasi alineat.
In al doilea rand, maximumul pedepsei cu inchisoarea este acum de 5 ani, comparativ cu 3 ani in vechea forma a articolului. Infractiunea poate fi pedepsita si/sau cu amenda.
In al treilea rand, poate cea mai interesanta modificare adusa articolului este posibilitatea persoanei denuntatoare de a beneficia de nepedepsire (imunitate). Pentru a beneficia de aceasta prevedere a legii persoana in cauza trebuie sa (i) denunte organelor de urmarire penala participarea sa la comiterea infractiunii, (ii) la momentul denuntului sa nu fi fost inceputa urmarirea penala si (iii) denuntul facut sa permita identificarea si tragerea la raspundere penala a celorlalti participanti. Daca denuntul este facut in timpul urmaririi penale persoana in cauza beneficiaza de reducerea la jumatate a limitelor pedepsei.
Aceasta modificare are rolul de a incuraja persoanele care au putere de decizie din cadrul intreprinderilor sa aplice in cadrul programului de clementa al Consiliului Concurentei, program ce pana in prezent a fost foarte rar accesat de intreprinderi (momentan un singur caz finalizat, desi programul de clementa a beneficiat de o promovare puternica inca din anul 2009).
In plus, este de asteptat o intensificare a colaborarii, la nivel administrativ, dintre Consiliul Concurentei si organele de urmarire penala, fapt ce ar trebui, cel putin in teorie, sa faciliteze aplicarea noilor prevederi.
Trebuie avut in vedere faptul ca succesul unei cereri de clementa nu conduce in mod automat la imunitate/reducerea pedepsei pentru persoana fizica implicata, astfel ca aceasta problema trebuie abordata cu maximum de diligenta si atentie (o strategie deficitara poate prejudicia atat persoana fizica implicata cat si intreprinderea).
In concluzie, noile modificari aduse Legii Concurentei dau o noua perspectiva asupra inspectiilor inopinate si asupra cererilor de clementa, pe de o parte, stabilind un control judiciar pregnant si, pe de alta parte, promovand recunoasterea si denuntarea incalcarilor grave ale Legii Concurentei. Cresterea numarului cererilor de clementa va usura efortul probatoriu al autoritatii de concurenta si va genera un nou val de sanctiuni aplicate agentilor economici.
