Intrarea in vigoare a prevederilor care stabilesc noi reguli de calatorie in strainatate ar putea pune in pericol fluxurile de bani de la muncitorii din strainatate, care alimenteaza din 2002 incoace consumul privat si deci cresterea economiei.
Romanii care lucreaza in strainatate au trimis anul trecut acasa, oficial, 2,3 miliarde euro (vezi grafic), iar anul acesta suma ar putea ajunge la 3 miliarde euro, daca se va pastra ritmul de pe primele cinci luni ale anului.
Insa cu banii trimisi neoficial, adica necuprinsi in balanta de plati a Bancii Nationale, fluxul poate fi estimat la 3,5 - 4 miliarde de euro, adica aproape jumatate din bugetul de stat al Romaniei.
Cresterea economica din ultimii ani s-a bazat in primul rand pe consumul populatiei, care s-a bazat la randul sau in primul rand pe banii trimisi de afara si apoi pe cresterea creditarii.
In numai 24 de ore de la intrarea in vigoare a noilor reglementari privind regimul frontierei, peste 2.300 din cei peste 20.000 de romani reintorsi in tara au ramas fara pasapoarte dupa ce au depasit termenul legal de sedere in strainatate.
Potrivit purtatorului de cuvant al Directiei Generale de Pasaporate, Mariana Alexandreanu, serviciile publice comunitare pentru eliberarea si evidenta pasapoartelor simple teritoriale pot suspenda dreptul de folosinta al acestui tip de documente pe o perioada de la unu la cinci ani.
Statistici oficiale despre numarul celor care au ales sa plece la munca in strainatate nu exista, dar sunt estimari care indica faptul ca aproape 2 milioane de romani au ales aceasta cale.
Ca urmare a noilor prevederi legate de calatoria in strainatate, numarul acestora ar putea sa scada, la fel si sumele pe care le trimit in tara,
Transferurile de bani pe care romanii le fac din strainatate prin banci s-au ridicat la aproape 1,1 miliarde de euro in anul 2001, urcand pana la 2,3 miliarde in 2004. Asta arata datele Bancii Nationale, dar sumele sunt mult mai mari pentru ca nu toti banii sunt trimisi prin sistemul bancar, ci sunt adusi si in buzunare.
Raportati la PIB, acesti bani reprezinta 2,45% din PIB pentru 2001 si aproape 4% in 2004.
Anul acesta transferurile ar fi putut ajunge la aproape 3 miliarde de euro.
In noile conditii nu se mai poate vorbi despre un astfel de nivel. Daca ii luam in calcul numai pe cei 2.300 de cetateni care au fost opriti in numai doua zile si care nu vor mai pleca in perioada urmatoare, rezulta o pierdere de aproape trei milioane de euro anual, la care se adauga si altele.
"Scaderea numarului de romani care se intorc in tara nu ii va impiedica sa trimita bani in tara. Insa este clar ca volumul banilor trimisi se va reduce.
Daca spre exemplu un roman se intorcea in tara cu 10.000 de euro la el, nu cred ca va trimite in tara aceeasi suma, ci va trimite doar ceea ce considera strict necesar pentru nevoile zilnice ale familiei", este de parere Gyorgy Baba, director general al companiei Primex, importator si distribuitor de produse electronice sielectrocasnice.
"Sunt orase intregi, precum Focsani, Vaslui, Bacau, Suceava sau Baia Mare, unde vanzarile de produse electronice si electrocasnice explodeaza in lunile iulie si august, cand se intorc romanii plecati la munca in strainatate", explica Baba.
El spune ca in urma analizei pe ca re a facut-o pentru luna iulie si inceputul lunii august reiese ca in acest an nu s-a mai inregistrat aceeasi explozie a vanzarilor ca si anul trecut.
Retelele de magazine de materiale de constructii inregistreaza la randul lor vanzari in crestere in perioada iulie-august mai ales in orasele mici din Moldova.
Este cazul grupului Dedeman, activ in special in zona Moldovei si pentru care luna august reprezinta in general, potrivit reprezentantilor companiei, cea mai buna luna din punctul de vedere al vanzarilor.
In lipsa unor masuri care sa stimuleze dezvoltarea economica si, implicit, crearea de noi locuri de munca, romanii s-au raspandit prin Europa in incercarea de a castiga mai bine.
Economia romaneasca duce lipsa de investitori straini, iar romanii care lucreaza acum in strainatate, la negru sau cu acte, au mers dupa principiul: daca investitorii straini nu vin aici, mergem noi la ei.
Si asta pentru ca cei mai multi dintre romanii care pleaca sunt din zona de nord-est si de sud a tarii, adica zonele unde sunt cele mai putine investitii straine.
Efectele acestei situatii nu au intarziat sa apara. Banii trimisi familiilor care au ramas in tara au influentat puternic economia romaneasca, atat la nivel micro, cat si macro. Astfel piata constructiilor a luat avant, iar consumul a crescut.
In plus, valuta trimisa in tara a contribuit de-a lungul anilor la finantarea balantei de plati mai mult decat investitiile straine. Fara acesti bani, probabil ca deficitul de cont curent ar fi fost mai mare, ceea ce ar fi creat mari probleme autoritatilor.
Ca sa nu mai vorbim de rata somajului care ar fi fost substantial mai mare daca acesti oameni n-ar fi plecat la munca, ceea ce ar fi creat o situatie tensionata pe piata muncii.
"Faptul ca romani au plecat si pleaca in continuare sa munceasca in strainatate este un lucru bun, dar un lucru bun in sens cinic. Autoritatile sunt bucuroase ca acestia au de lucru si nu mai trebuie sa le ofere un loc de munca aici, ca finanteaza deficitul etc.
Dar nu te poti baza pe asa ceva la nesfarsit", spune analistul Liviu Voinea.
Exodul fortei de munca romane in strainatate s-a accentuat dupa eliminarea, de la 1 ianuarie 2002, a obligativitatii vizelor in statele Uniunii Europene.
Acum, cabinetul Tariceanu emite un act normativ in legatura cu plecarea romanilor pe alte meleaguri pe care nici macar nu il face public in integralitatea lui, preferand sa omita prevederile restrictive nepopulare.
Guvernul da publicitatii precizari suplimentare privind conditiile de trecere a frontierei, dar nu si cele referitoare la sanctiuni.
Prevederile Ordonantei Guvernului 28/2005 se refera la depasirea termenului legal de sedere in orice alt stat, dar incalcarea acestora vizeaza in principal zona europeana.
Autoritatile spun ca scopul acestui act normativ este armonizarea legislatiei interne cu directivele si tratatele internationale care prevad conditiile stricte care trebuie indeplinite de cetatenii aflati pe teritoriul unui stat strain.
Astfel, legislatia interna in domeniu trebuie sa cuprinda aceleasi idei si principii incluse in tratatele internationale. In consecinta, scopul actului normativ este de a limita munca la negru si activitatea infractionala internationala.
Unul dintre argumentele autoritatilor in favoarea modificarilor a fost ca Romania trebuie sa reduca migratia ilegala, subiect care apare, de altfel, in toate discutiile dintre autoritatile romane si oficialii statelor membre UE.
"Nu exista ministru de interne al unui stat membru cu care sa ma intalnesc si cu care, direct sau voalat, sa nu ajung pana la urma si la subiectul migratiei ilegale", spunea ministrul de interne Vasile Blaga.
Acesta are sarcina de a stabili cuantumul sumei pe care romanii trebuie sa o aiba la ei atunci cand pleaca, precum si documentele care sunt necesare.
Decizia guvernului a starnit deja controverse in privinta incalcarii dreptului la libera circulatie a cetatenilor. Asociatia Oamenilor de Afaceri din Romania a fost prima care reactionat.
Reprezentantii acesteia considera ca decizia Guvernului cu privire la inasprirea regimului documentelor necesare calatoriilor in strainatate "pune in inferioritate" intreprinzatorii romani fata de cei straini.
"Oamenii de afaceri vor fi obligati sa roage partenerii de afaceri sa-i invite in tarile lor", spun reprezentantii AOAR care cer eliminarea imediata a acestor masuri.
Amploarea afacerii a luat si o turnura politica. Principalul partid de opozitie, PSD, a reactionat, considerand ca retinerea pasapoartelor cetatenilor romani care depasesc termenul legal de sedere in statele zonei Schengen nu este o masura reclamata de legislatia UE.
De asemenea, absenta avertizarii asupra acestei masuri determina o limitare a dreptului la libera circulatie "si nu in ultimul rand o stopare a dezvoltarii relatiilor de afaceri".
Care vor fi efectele la nivel politic? "In strainatate lucreaza aproximativ 1.500.000 de romani, majoritatea in conditii ilegale. Daca acestia va trebui sa se intoarca si nu vor mai putea pleca dupa aceea, va fi o problema", considera analistul Cristian Parvulescu.
"Insa nici Alianta, nici PSD nu vor beneficia de votul acestora. Este un vot care pana acum a lipsit si daca romanii care muncesc in strainatate se vor hotari sa voteze, se vor indrepta mai degraba catre o formatiune extremista", a mai spus el.
pe larg in Ziarul Financiar
Miruna Lebedencu / Ionut Bonoiu / Doina Anghel
