“Planul national de dezvoltare pentru agricultura” realizat de Institutul de Cercetari pentru Pedologie si Agrochimie din Bucuresti prezinta viitorul agriculturii romanesti, atat din punct de vedere al conditiilor climatice, cat si al numarului de persoane care vor trai din aceasta activitate. Potrivit directorului adjunct al institutiei bucurestene, dr.
Catalin Simota, la ora actuala, aproximativ 40% din populatia Romaniei munceste in agricultura. In momentul in care vom adera la Uniunea Europeana, proportia va trebui sa fie undeva intre 8 si 10%.
„La un profit mediu de 100 de euro pe hectar, o familie cu doi copii va avea nevoie de 50 de hectare de teren pentru a avea un venit raporat la salariul minim pe economie”, sustine Catalin Simota. „Nu de alta, dar regulile in Uniunea Europeana sunt altele. Pana acum, in Romania, a existat un model economic agricol bazat pe furt, fiecare avand impresia ca poate ciupi ceva.
La o medie a terenului pe familie de 4 hectare, ar fi trebuit ca taranul roman sa fie de mult in faliment“, adauga directorul Institutului de Cercetari pentru Pedologie si Agrochimie. De fapt, viitorul agricultorilor romani in Uniunea Europeana nu le-a fost prezentat niciodata taranilor de ministerul de resort.
Oamenii nu cunosc faptul ca, o data cu integrarea in Uniunea Europeana, trebuie platita nu numai factura la energie electrica, ce va continua sa creasca, ci si factura la apa de baut, la serviciile de canalizare si altele. Servicii care, in prezent, sunt dezvoltate de programele SAPARD destinate infrastructurii satului romanesc.
Daca, pana acum, apa de baut a taranului a provenit din fantana proprie, luata din panza freatica superioara, in viitor, aceasta nu va mai fi considerata buna de responsabili UE. Nu de alta, dar asa se intampla peste tot in Europa, iar Romania doreste sa adere la regulile acestei organizatii. Si terenul, mai bine spus solul, ne creeaza probleme. Nu putem face agricultura ecologica oriunde.
Folosirea in exces in Romania a substantelor chimice DDT sau HCH, chiar dupa ce ele au fost interzise de Uniunea Europeana. creeaza probleme in unele regiuni dezvoltarii de ferme ecologice. De asemenea. schimbarile climatice ne dau peste cap agricultura. In ultimii zece ani, s-a marit numarul de zile cu arsita (opt zile in plus fata de perioada 1960-1990) si al celor cu inghet.
In Romania, asistam la o prelungire a perioadei cu temperaturi extreme. „Modelul nostru arata ca, in viitor, agricultura va fi afectata de capriciile vremii. Va creste temperatura si automat deficitul de apa necesar plantelor”, ne-a mai declarat Catalin Simota.
