Dupa integrarea Romaniei in UE, o serie de produse vor putea fi exportate fara nici o restrictie, intrucit in cadrul negocierilor de aderare nu au fost stabilite cote. Printre acestea se numara cartofii, laptele de bivolita, produsele din lapte si cele ecologice. Numai ca marfa trebuie sa fie si competitiva.
Ceea ce inseamna ca preturile de productie trebuie sa fie comparabile cu acelea ale fermierilor europeni. Acest obiectiv este cel mai greu de atins pentru ca, dupa cum este bine stiut, accesul la credite este destul de limitat.
Cu toate dificultatile pe care le intimpina, agricultorii din Romania fac eforturi ca peste citiva ani sa poata infrunta competitia de pe piata unica. Producatorii de cartofi au inceput sa se pregateasca pentru integrare si se lucreaza deja pe mai multe loturi demonstrative pentru a determina ce soi este mai potrivit sa fie vindut pe pietele vestice.
Ioan Benea, presedintele Federalei Cultivatorilor de Cartofi, declara ca, la ora actuala, sint aproximativ 400 de fermieri care cultiva cartofi, dar deocamdata productiile obtinute la hectar sint mici. “Ca sa fim competitivi pe piata europeana trebuie sa avem o productivitate mai mare.
Fermierii romani obtin 20-25 tone/ha, in timp ce in UE productiile sint de 45-50 tone/ha”, sustine Benea. Pentru a concura pe picior de egalitate cu producatorii de cartofi din Olanda, Belgia, Danemarca, Germania sau Anglia, cultivatorii romani considera ca ar trebui sa beneficieze si de sprijin din partea statului.
In UE, producatorilor de cartofi li se acorda sprijin indirect, cum ar fi pretul la motorina, care este la jumatate fata de cel de la pompa. In Romania, pretul la motorina folosita in agricultura este acelasi ca pentru taximetrie, spune Benea.
Laptele de bivolita, pe cale de disparitie
Pentru laptele de bivolita nu exista cote de productie impuse de Uniunea Europeana. Acest aspect prezinta mari oportunitati pentru prelucrarea laptelui de bivolita in sortimente foarte variate, inclusiv in amestec cu laptele de vaca.
Din lapte de bivolita se pot obtine preparate foarte apreciate de consumatorii din Occident: brinzeturile care se fabrica intr-o gama foarte variata, cum sint Mozzarella, Cheddar, Karnal, Surati, la care se adau ga telemeaua de bivolita, smintina, untul sau preparatele dietetice acide, precum iaurtul si chefirul. Din pacate, efectivele de bivolite din Romania scad de la an la an.
Nu exista ferme care sa creasca bivoli, iar procesatorii achizitioneaza laptele doar de la producatorii privati. “Pe vremuri, Romania exporta masiv telemea de bivolita. In viitor, fara un sprijin concret din partea statului nu vom mai avea bivolite si, evident, nici lapte”, declara Ana Cazan, director general la Napolact.
Societatea nu exporta produse din lapte de bivolita, in schimb produce tot mai mult pentru piata interna deoarece consumul a crescut. “Incercam sa acoperim in primul rind piata interna”, spune Ana Cazan. Incepind cu anul 2000, pentru laptele de vaca si bivolita a fost acordat un sprijin financiar de la bugetul de stat care variaza intre 1.400 si 2.
160 lei/litru in functie de anotimp si zona. Aceste sume nu sint insa suficiente pentru ca Romania sa devina un exportator de lapte de bivolita si de produse lactate demn de luat in seama.
In primul rind pentru ca banii sint insuficienti si, in al doilea rind, intrucit, pe linga ajutorul individual, crescatorii de bivolite trebuie stimulati sa se asocieze pentru obtinerea unor productii comerciale de lapte.
Prea putine oua ecologice
Potrivit estimarilor Ministerului Agriculturii, anul acesta se vor cultiva 75.500 hectare cu produse ecologice, cu aproape 20.000 de hectare mai mult decit anul trecut. Singurul producator de oua ecologice din Romania are deja solicitari pentru piata externa, insa deocamdata nu le poate da curs pentru ca productia este mica: doar 2.000 de oua/zi.
Dumitru Argesanu, proprietarul fermei de gaini, mentioneaza ca afacerea se va extinde astfel incit sa-si poata vinde produsele si pe piata europeana. “Acum am 2.700 de gaini si ca sa ies la export trebuie 6.000-7.000 de gaini”, afirma Argesanu. In rafturile magazinelor, un ou ecologic se vinde in prezent cu circa 6.500 de lei. Pe piata europeana, valoarea i se dubleaza.
