Noua categorii de produse pot primi marcajul de calitate CE, inainte ca Romania sa intre propriu-zis in Uniune.
Normele europene sunt, in mare masura, adoptate. Incepe sa fie treaba producatorilor sa le aplice cat mai curand.
1 ianuarie 2007 pare a fi data agreata de integrare la care, cu mic si mare, cu firme de succes sau falimentare, Romania va intra in Uniunea Europeana. Dar data calendaristica va fi mai degraba cea pana la care "europenizarea" se va fi sfarsit.
Pana atunci, Romania va trebui sa arate europeneste, sa produca europeneste si sa traiasca la fel. De aceea, se poate spune ca in Uniunea Europeana se va intra pe rand, pe masura ce normele europene vor fi adoptate de fiecare producator in parte.
Aceasta pentru ca, in buna masura, autoritatile si-au facut treaba in ceea ce priveste aquis-ul in domeniul produselor si serviciilor. Majoritatea acestor reglementari au fost cuprinse si integrate in momentul in care s-au inchis capitolele de negociere Libera circulatie a Marfurilor (capitolul 1), Energie (capitolul 14) si Politica industriala (capitolul 15).
Ministerul Economiei va avea rolul integrator national pentru aceste capitole precum si pentru alte 13 capitole de negociere, la unele dintre ele mai fiind ceva de lucru insa (Capitolul 6 - "Concurenta pentru compatibilizarea schemelor de ajutor de stat", Capitolul 21 - "Politica regionala si coordonarea instrumentelor structurale pentru coordonarea programului Cresterea competitivitatii
economice" si capitolul 22 - "Protectia mediului, privind aplicarea aplicarea aquis-ului in activitatea industriala").
Ce mai au de facut autoritatile pentru ca produsele romanesti sa circule nestingherite pe piata europeana este sa semneze pana la finele anului Protocolul la Acordul European pentru Evaluarea Conformitatii si Acceptarea Produselor (PECA), in baza caruia produsele romanesti vor purta marcajul CE.
"Este un document ce are ca obiectiv facilitarea comertului intre tarile ce vor deveni membre UE si cele ce fac deja parte din Uniunea Europeana, prin aplicarea principiului recunoasterii mutuale a conformitatii produselor, a certificarii acestora. In momentul semnarii, o serie de produse pentru care Romania a dovedit ca are structuri credibile de certificare vor putea fi exportate liber.
Tratativele sunt foarte avansate si am reusit ca, pana la finele anului, sa avem noua categorii de produse incluse in Anexa la Protocol, care, de la 1 ianuarie vor circula libere in UE, pe baza certificarii elaborate de organismele noastre", spune Georgeta Molosaga, secretar de stat in Ministerul Economiei si Comertului.
"Recunoasterea acestor produse inseamna ca, din punct de vedere al parametrilor si conditiilor pe care trebuie sa le indeplineasca, ele corespund normelor. Dar, pentru a fi competitive, produsele trebuie sa indeplineasca si conditii de pret, calitate etc.", a precizat oficialul MEC. Adica, de aici in colo, totul depinde de firme.
Lista de mai sus spune insa cate ceva despre capacitatea industriei romanesti de a adopata standardele europene. Sunt pe de o parte produse sofisticate, pe de alta parte mai simple.
Daca cele simple par sa-si fi gasit un loc pe piata europeana mai usor, cele complicate nu indraznesc cu toate normele indeplinite sa aspire prea curand la iesirea pe alte piete (vezi cazul ascensorului). Inca o dovada ca fraza care atragea atentie in legatura cu incapacitatea economiei romanesti de a face fata presiunilor concurentiale reflecta pana la urma o realiate.
Noile principii: siguranta si calitate
"Exista agenti economici care au standarde de calitate peste cele cerute de lege", spune Eduard Matei, secretarul de stat care conduce Agentia pentru Protectia Consumatorului.
Pe de alta parte, aducerea cadrului legislativ la nivelul celui european creeaza premisele pentru ca firmele sa nu astepte data de 1 ianuarie 2007 pentru "europenizare".
"Daca acum aceste reguli sunt facultative, atunci vor fi obligatorii", spune Eduard Matei. "Nu trebuie asteptat momentul 2007 pentru a le aplica. Agentii nostri economici trebuie sa fie deja pregatiti si sa transforme data de 1 ianuarie intr-un moment festiv".
Ce inseamna aceste norme europene, pana la urma? Pe de o parte ele sunt cuprinse intr-o legislatie - care are caracter obligatoriu, pe de alta parte, este vorba de serie de standarde - care sunt voluntare.
"Relatia dintre cele doua este insa foarte stransa: ceea ce este obligatoriu se demonstreaza prin standarde. Metoda de obtinere a unui produs de exemplu, creeaza un standard", spune Mircea Martis, directorul general al Asociatiei de Standardizare, institutia care are rolul armonizarii standardelor in Romania.
Pentru a putea primi marcajul CE si de a putea vinde pe piata europeana este nevoie de respectarea unor cerinte esentiale. "In UE sunt doua abordari in acest sens. Vechea abordare curpinde o suma de directive care nu contin reguli care cuprind cerintele esentiale pentru diversele categorii de produse. Noua abordare cuprinde un set de 23 de directive care specifica cerintele esentiale."
Daca un produs respecta cerintele esentiale din directive, fie standardele armonizate prezente in regulile "vechii abordari" poate primi marcajul CE. Aceasta mai presupune semnarea Acordul European pentru Evaluarea Conformitatii si Acceptarea Produselor (PECA), care legitimeaza intrarea nestingherita pe piata UE. Pana atunci, produsele pot purta insemnul CS (certificatul de securitate).
Cu liftul in Europa
Directorul general al Ascensorul SA, Gheorghe Margarint, este cu intreprinderea sa deja in Europa. Chiar daca lucreaza doar pentru piata interna, respecta standardele "vest".
Poate tocmai de aceea este de apreciat: trateaza piata romaneasca deja ca pe una europeana. "Lucrurile sunt clare si se aplica conform standardelor vest inca de la inceputul anului. Lucram dupa norme europene."
Pentru aceasta a trebuit sa existe pe de o parte legislatia de rigoare, pe de alta parte o certificare a produselor proprii. "A fost un proces indelungat si costisitor. Au cheltuit mii de euro", isi aminteste directorul general.
Normele de fabricatie au fost aprobate de organismul insarcinat cu controlul si evaluarea, un institut de cercetare specializat. Produsele au primit deja insemnul CS (certificat de standardizare), echivalentul necomunitar al calitatii.
Insemnul CE va putea fi aplicat de la 1 ianuarie, dupa parafarea ultimelor acorduri intre guvern si uniune, ceea ce inseamna ca atat cerintele legislative, cat si standardele interne de fabricatie sunt compatibile cu cele europene.
Ce s-a obtinut in urma acestor avize? "Putem asigura un grad mai mare de securitate", spune directorul Gheorghe Margarint. "Sigur, acest lucru presupune si preturi mai mari". Pana cand au fost aplicate standardele europene, ascensoarele erau asigurate sa nu se prabuseasca. "Acum sunt asigurate si pentru urcare, sa nu se duca in tavan, prin limitatoare de viteza".
Exista in plus luminatoare de siguranta, comunicare bidimensionala intre cei eventual blocati in capsula liftului si ceilalti. Ce vor aduce in plus ca pret aceste lucruri. "O crestere in medie cu 10%", spune Gheorghe Margarint. "Nu cred ca vom putea exporta in Europa. Au produse mult mai bune pe care noi inca nu putem sa le producem", recunoaste directorul general.
Dar respectarea pietei romanesti prin aplicarea unor standarde europene poate deveni o incercare reusita de a face fata presiunilor concurentiale pe care produsele Uniunii le vor aplica asupra celor romanesti.
Jucariile, produse serioase
Nici pentru Tahir Guzel, managerul general al firmei Burak Toys, unul din liderii de piata in domeniul jucariilor, permisul de a aplicat stampila CE pe produsele sale, nu va schimba radical viata companiei.
Dar daca pentru colegii de la Ascensorul, acestea nu vor aduce intrarea pe piata europeana, pentru jucariile Burak Toys, intrarea pe piata europeana s-a facut de mult.
Firma exporta jucarii de ani buni in tari din Uniunea Europeana mai vechi sau mai noi - Grecia, Italia, Ungaria, Cehia. "25% din productia noastra merge catre export, nu numai in UE, si 75% ramane pe piata romaneasca", spune Tahir Guzel. De aceea, aplicarea stampilei CE pe produsele firmei nu face decat sa confirme ca strategia firmei este cea corecta.
"La anul vrem sa crestem exporturile. Sper sa devenim in trei ani cea mai mare fabrica de profil din Estul Europei."
De ce par simple lucrurile pentru fabrica, initial investitie turca, ce vrea sa intre in Europa? "Noi aplicam normele europene de cinci ani pentru ca pur si simplu de la bun inceput am conceput asa investitia", spune Tahir Guzel.
Problemele au fost legate de obtinerea stadardului intern CS (certificatul de securitate). "A fost destul de complicat", isi aminteste managerul general.
A fost nevoie de efectuarea unui numar mare de teste pentru fiecare produs, totul depinzand de existenta unor piese de anumite dimnesiuni, de utilizarea unei anumite vopsele, de formatul jucariilor, totul pentru a nu pune in pericol securitatea copiilor.
"Aceste standarde sunt necesare pentru ca produsele sa prezinte un grad de siguranta pentru piata. Nu vrem ca produsele noastre sa semene cu jucariile chinezesti", spune Tahis Guzel.
Pentru proiectele ambitioase ale fabricii, standardul de calitate este o necesitate pe care compania a inteles sa le caute inainte ca legislatia sa le impuna. Aceasta este pana la urma regula de folosinta a calitatii.
Cele 9 categorii de produse rom#nesti acceptate de UE
1. Echipamentele de joasa tensiune
2. Echipamente electromagnetice
3. Aparate de cantarit ce functioneaza cu combustibil gazos
4. Vase simple sub presiune
5. Jucarii
6. Ascensoare
7. Masini industriale
8. Echipamente de terminale radio
9. Echipamente de telecomunicatii.
