Romania, cu 15 ani in urma Bulgariei in domeniul cercetarii

de Oana Stanciulescu     Evenimentul Zilei
Vineri, 24 decembrie 2004, 0:00


Despre cercetarea romaneasca se vorbeste putin. Si asta probabil pentru ca se afla intr-o situatie dramatica. In lipsa unor conditii decente si a sperantei ca aceia care impart fondurile isi vor aminti si de ei, cercetatorii romani au gasit recunoastere in institute prestigioase din Europa si SUA.

Cu toate acestea, guvernul Nastase a emis pe banda rulanta hotariri prin care au fost preluate la stat datorii de miliarde de lei. O astfel de ordonanta de urgenta a fost data chiar inainte de alegeri, cind datoriile de la RAFO, de aproximativ 500 milioane euro, au trecut tot in circa statului.

Numai aceasta ultima suma este de noua ori mai mare decit bugetul alocat cercetarii pe anul 2005 sau aproximativ o jumatate din bugetul alocat invatamintului. Din ce cauza s-a ajuns aici si ce masuri trebuie luate pentru ca lucrurile sa se schimbe ne spune presedintele asociatiei Ad Astra, Razvan Florian.
Domnule Florian, a existat o strategie clara in ceea ce priveste cercetarea, in ultimii patru ani de guvernare?
Asociatia noastra este apolitica si nu doreste sa sprijine vreun partid, ci doar cercetarea romaneasca. In acest sens, pot doar sa ma pronunt in ceea ce priveste guvernarea din ultimii ani in domeniul cercetarii. Pot sa spun ca guvernarea in acest domeniu a fost foarte proasta, nu numai in ultimii patru ani, ci in toata perioada postcomunista.

Cercetarea romaneasca se afla intr-o situatie dramatica. Productia stiintifica este cu mult sub potentialul uman al tarii.

Intr-un raport intocmit in 2002 de National Science Foundation din SUA, Romania figureaza pe pozitia 46 in clasamentul mondial al productiei stiintifice, cu doar 34,2 lucrari stiintifice pe un milion de locuitori, in timp ce Iugoslavia este mentionata cu 50,1, Belarus cu 54, Letonia cu 60,1, Lituania cu 62,1, Croatia cu 73,3, Bulgaria cu 100,3, Estonia cu 175, Slovacia cu 190,1, iar Slovenia cu

271,3 lucrari. O analiza din 2001 arata ca, mentinind viteza de crestere a productivitatii stiintifice de la acea data si tinind cont de plafonarea productiei stiintifice in celelalte tari, Romania va avea nevoie de 15 ani pentru a prinde din urma Bulgaria, 30 de ani pentru Polonia si 60 de ani pentru Ungaria, raportind numarul de publicatii la numarul de locuitori.
Pina recent, aceasta situatie dramatica a fost negata de guvernare. De exemplu, in documentul “Cercetarea, dezvoltarea si inovarea dupa doi ani de guvernare a PSD, 2001-2002”, realizat de Ministerul Educatiei si Cercetarii (MEC), situatia cercetarii se prezenta triumfalist, intr-o maniera foarte similara rapoartelor din perioada comunista.

Printre “rezultatele de exceptie” in cercetare cu care se laudau atunci MEC si PSD erau tractorul forestier TAF si autoutilitara pentru intretinere retea iluminat ARO, exemple ridicole in situatia in care, in zilele noastre, cercetarea de virf se face in domeniul biotehnologiilor, nanotehnologiilor sau tehnologiei informatiei.

Romania are specialisti de elita in aceste domenii, dar ei lucreaza, in general, in strainatate.

Abia in ultimul an oficialii MEC au inceput sa recunoasca situatia grava existenta, admitind, de exemplu, existenta “nuantelor de subiectivism in continutul unor decizii care vizeaza cadrul organizatoric si principiile de alocare a fondurilor publice destinate cercetarii”, a unor “criterii nu in totalitate clare si a unor metodologii insuficient de riguroase pentru repartizarea fondurilor”,

“absenta unei transparente reale privind repartizarea fondurilor publice pe programe si pe beneficiari” si o “transparenta limitata privind rezultatele competitiei de proiecte” (conform Analizei Planului National de Cercetare-Dezvoltare, Inovare pe anul 2003). Totusi, actiunile concrete pentru remedierea acestor situatii nu au aparut inca, din pacate.

Datoria de 500 milioane euro preluata de stat de la RAFO, de noua ori mai mare decit bugetul cercetarii in 2005

A fost vreodata cercetarea o prioritate?
Conform legii existente a cercetarii, domeniul ar trebui sa “constituie prioritate nationala”. In fapt, legea nu este respectata, si afirmatiile precum carora cercetarea a fost o prioritate a guvernarilor precedente sint pura demagogie. Aceasta este demonstrat, de exemplu, de procentul din PIB care este alocat de la buget cercetarii.

In 2003 si 2004 s-a alocat cercetarii din fonduri bugetare doar 0,21% din PIB, in ciuda prevederilor Legii cercetarii ce prevad minimum 0,8%, a angajamentelor guvernului luate fata de Uniunea Europeana in 2002 de a creste acest procent la 1a pina in 2007, a recomandarilor UNESCO pentru un nivel minim de 1a.

Pe de alta parte, Guvernul Romaniei a emis recent o ordonanta de urgenta privind preluarea de catre stat a datoriilor de la intreprinderea RAFO Onesti, datorii care se cifreaza la aproximativ 500 milioane euro. Aceasta suma este de noua ori mai mare decit bugetul alocat cercetarii pe anul 2005 sau aproximativ o jumatate din bugetul alocat invatamintului.

Deci cercetarea nu este acum o prioritate decit pe hirtie. Ea trebuie sa devina o prioritate pentru ca dezvoltarea acestui domeniu ar modifica statutul actual al Romaniei, de “client stiintific” si piata de desfacere pentru importul de tehnologie, la cel de putere stiintifica, cu reala capacitate de export, care exploateaza potentialul de inovatie si inventie al tarii.

Se cunoaste faptul ca emigreaza un numar din ce in ce mai mare de cercetatori. Exista vreo statistica in acest sens?
Numarul de cercetatori din Romania este in continua scadere (de la 150.000 in 1989 la mai putin de 58.000 astazi, conform datelor oficiale). Daca aceasta tendinta se pastreaza, in 2008 nu vor mai exista cercetatori in Romania. Aproximativ 64% din oamenii de stiinta romani cu performante de nivel international lucreaza acum in strainatate, dupa statisticile Ad Astra.

Studentii cu performante excelente continua sa paraseasca tara, Romania avind cel mai mare numar de studenti absolventi in SUA si Franta dintre toate tarile est si central-europene, in termeni relativi la populatie.

Care sint motivele pentru care cercetatorii romani isi lasa familia, prietenii si pleaca din tara?
Motivul principal este simplu: ei nu pot sa isi faca meseria in tara, in conditiile existente. Nu au conditii de lucru (laboratoare sau acces la informatii), nu primesc un salariu care sa le asigure un trai decent (exista situatii in care cercetatorii din institute cistiga mai putin decit femeia de serviciu din aceeasi institutie, sau in care ei nu isi primesc salariile cu lunile).

In cazul in care, prin eforturi citeodata eroice si sacrificiu personal, cercetatorii reusesc sa aiba si in Romania rezultate exceptionale, de nivel international, activitatea lor nu este apreciata de sistem, nici macar moral.

Sistemul actual de evaluare a cercetarii recunoaste trei publicatii intr-o revista locala de genul “Analele Universitatii de Inginerie din Cuculeni”, publicatii pe care oricine le poate avea extrem de usor pentru ca nivelul acestor reviste este de obicei foarte slab.

Cit cistiga un cercetator si cum se repartizeaza fondurile in Romania

Ce leafa are un om de stiinta in Romania? Si cum stau lucrurile din acest punct de vedere in America sau in Occident? Cit cistiga un coleg al dv. in strainatate?
Leafa unui om de stiinta din Romania este, in general, in jur de 100 de euro pe luna, in timp ce in Occident un simplu doctorand cistiga in jur de 1.000 de euro pe luna, iar un cercetator cu experienta poate ajunge la un salariu de 5.000 de euro pe luna.

Probabil ca Romania nu poate suporta astfel de salarii, la nivele occidentale, dar daca salariile ar fi cel putin la un nivel ce ar asigura un trai decent, sa zicem 300 de euro pe luna pentru doctoranzi si 1.

000 de euro pe luna pentru cercetatori, probabil ca o parte din oamenii de stiinta romani care activeaza acum in strainatate ar reveni in tara, datorita legaturilor de ordin personal si afectiv.

Cred ca, daca evaluarea cercetatorilor s-ar face obiectiv si s-ar pastra in institutele si universitatile din Romania doar acei cercetatori care sint intr-adevar capabili sa faca cercetare de nivel international, chiar si fondurile existente ar putea finanta astfel de salarii pentru cei cu adevarat merituosi.

Din pacate, actualmente fondurile se repartizeaza intr-un mod egalitarist, dupa principii mostenite din perioada comunista, iar rezultatul e ca banii ramasi pentru un proiect de calitate nu sint suficienti pentru a face cercetarea respectiva pentru ca se finanteaza in acelasi timp si proiecte desuete sau ridicole.

De exemplu, in cadrul programului Biotech din acest an s-a finantat un proiect pentru o cercetare pe o tema in care exista rezultate publicate in reviste internationale inca acum 35 de ani.

Estimam ca doar 10a din cercetatorii din Romania au rezultate competitive pe plan international (publicatii in reviste indexate ISI) si deci s-ar putea usor mari salariile de 10 ori daca repartizarea lor s-ar face pe criterii de performanta.

Vechimea, mai tare ca performanta

Nici studentii nu mai par atrasi de o cariera in tara, multi dintre cei care beneficiaza de burse in strainatate optind sa ramina in tarile respective. Ce-ar trebui sa faca statul pentru a-i atrage pe acestia?
Statul ar trebui sa incurajeze, prin stimulente financiare, performanta stiintifica. De exemplu, sa acorde granturi de cercetare la niveluri decente (citeva zeci de mii de euro pe proiect pe an) pentru proiecte de cercetare de competivitate internationala, selectate dupa criterii obiective, folosite si pe plan international.
Astfel, universitatile si institutele de cercetare ar trebui sa devina competitive pentru a atrage aceste fonduri, si implicit ar fi nevoite sa atraga tineri talentati; iar fondurile respective ar putea finanta salarii decente pentru acesti tineri, care altfel nu au decit solutia de a pleca din tara.

Trebuie creat un cadru legislativ corespunzator pentru a incuraja repatrierea, care sa permita cercetatorilor si sa beneficieze, in conditii de continuitate sau de novo, de programele de cercetare finantate extern si care sa favorizeze accesul acestora la sisteme competitionale internationale.

Intrucit structura existenta in institutiile de invatamint si cercetare din Romania se simte oarecum amenintata de initierea procesului de repatriere, ar trebui initiate discutii pentru crearea unei structuri paralele, dupa modelul institutelor de cercetare din Italia.

Asemenea structuri ar urma sa corespunda standardelor occidentale, performanta lor (si dreptul de functionare) urmind sa fie evaluata de experti evaluatori externi.
Sistemul actual nu numai ca nu incurajeaza tinerii cercetatori valorosi sa revina in tara, dar chiar ii descurajeaza pe cei care revin. La intoarcerea dupa un stagiu in strainatate, cercetatorii se trezesc ca sint dati afara din functii, ca li s-a taiat salariul, ca nu li se recunosc vechimea sau diplomele.

Cineva care a facut un doctorat in strainatate, pentru care a muncit si invatat pe rupte, constata ca fostul coleg care a stat in tara fara sa faca nimic este superiorul sau deoarece acesta are vechime. Din pacate, se valorizeaza vechimea, si nu performanta.
Pe de alta parte, si comunitatea stiintifica si mass-media ar trebui sa faca mai multe pentru imbunatatirea imaginii stiintei si cercetarii in rindul populatiei. De exemplu, asociatia noastra, Ad Astra, deruleaza un program de popularizare a stiintei in licee, prin conferinte ale cercetatorilor romani din tara si strainatate.

Ar fi bine daca si alte organizatii ar lua astfel de initiative, iar presa ar prezenta mai des informatii despre stiinta si cercetatori.

Reviste stiintifice care propaga o cvasi-mafie locala

Tinerii au inceput sa fie promovati in institutele de cercetare si in universitatile romanesti sau functioneaza inca nepotismul, favoritismul? Vorbeati deunazi de gerontocratia din institutele romanesti. Cit de serioasa este aceasta problema?
In foarte rare cazuri, tinerii si persoanele cu adevarat valoroase sint promovate de catre persoanele din functii de decizie. In multe functii de conducere din sistemul academic sint oameni care nu au competente stiintifice reale.

Ei nu-i lasa pe cei cu adevarat valorosi sa avanseze, pentru a-si pastra puterea, si isi sustin cariera academica prin publicatii in “reviste stiintifice” romanesti, care n-au nici un impact sau recunoastere pe plan international.

Aceste reviste nu fac altceva decit sa propage o cvasi-mafie locala si sa incurajeze sprijinirea reciproca a unor oameni care, de fapt, nu au performante stiintifice competitive.

Un rezultat stiintific este original atunci cind el este asa pe plan international; daca el este original doar in Romania, atunci el nu este de fapt decit un plagiat sau o impostura, pentru care s-au cheltuit bani publici intr-un mod nejustificat.
Au fost multe cazuri de nepotism in mediul universitar care au fost mentionate si in presa. Forumul Academic Romin a tratat multe aceste cazuri si se pot gasi informatii despre ele pe Internet la adresa http://www. forum-academic.com/dosare/ .

Care ar trebui sa fie domeniile pe care cercetarea sa se axeze in urmatorii 10 ani?
Nici o tara, cu exceptia, poate, a unor superputeri, nu-si poate permite sa acopere toate domeniile stiintei. Fiecare tara trebuie sa-si stabileasca prioritatile dupa nevoile si posibilitatile de care dispune, printr-o evaluare de ansamblu a contextului economic si a potentialului existent. Eu nu sint in masura sa fac aprecieri asupra domeniilor prioritare, decit cu titlu speculativ.

Un raport recent al National Science Foundation din SUA a identificat ca directii stiintifice cu mare potential nanotehnologiile, biotehnologiile, tehnologiile informatiei si stiintele cognitive.

Din pacate, cercetarea experimentala in domeniul nanotehnologiilor sau biotehnologiilor implica dotari de laborator extrem de scumpe, pe care Romania nu prea si le permite - exista in tara doar citeva centre cu activitate de nivel international in acest domeniu.
Cercetatorii Tudor Oprea (SUA) si Daniel Funeriu (Japonia) estimeaza costul de lansare a unui institut de cercetare biomedicala de prim-rang in Romania la 50 milioane euro, suma care actualmente este comparabila cu bugetul intregii cercetari romanesti pentru un an.

Este posibil insa, de exemplu, sa se faca aici cercetare teoretica in fizica sau matematica cu aplicatii in domeniul nanotehnologiilor. Serban Costa (Germania), cel care a initiat fertilizarea in vitro in Romania in 1990, considera ca performata cercetarii clinice poate fi ridicata la nivel international cu costuri relativ reduse, doar prin modernizarea aspectelor de biostatistica.
In domeniul tehnologiei informatiilor, prea putine dintre persoanele care ar putea sa faca cercetare competitiva in domeniu lucreaza in cercetare, ele prefera de obicei sa lucreze in firme private, unde primesc salarii de 10 ori mai mari. Aceasta situatie ar putea fi schimbata daca guvernul ar sprijini cercetarea de performanta.

In domeniul stiintelor cognitive se face deocamdata prea putina cercetare in Romania. Personal, am contribuit la infiintarea unui centru privat de cercetari cognitive si neuronale (Coneural) la Cluj-Napoca.

Domnule Florian, sint banii destinati cercetarii in informatica cheltuiti fara nici o justificare?
Am facut o declaratie in acest sens, dorind sa atrag atentia publicului asupra modului total netransparent in care se cheltuiesc mare parte din fondurile alocate cercetarii.

Am ales programul INFOSOC, care finanteaza cercetarea in informatica, pentru ca in acest caz este greu de motivat lipsa transparentei datorita problemelor tehnice de realizare a unei pagini web, deoarece este administrat de cel mai important institut national de cercetare in informatica.

Este un exemplu clar de lipsa voita de transparenta, care incurajeaza coruptia si alocarea fondurilor pe criterii subiective. Probleme similare se regasesc si in unele din celelalte 13 programe din cadrul Programului National de Cercetare-Dezvoltare si Inovare (PNCDI).

In cadrul programului INFOSOC s-au cheltuit din 2001 pina acum peste 7 milioane euro, bani din bugetul statului care ar trebui sa finanteze cercetarea in domeniul tehnologiei informatiilor. Acesti bani s-au cheltuit insa in conditii de lipsa totala de transparenta asupra destinatiei lor si rezultatelor proiectelor finantate.

Singurele informatii accesibile publicului larg despre proiectele finantate, disponibile pe site-ul web INFOSOC, sint titlurile proiectelor evaluate in ultimul an. INFOSOC este parte a PNCDI si este un program gestionat de Institutul National de Cercetare-Dezvoltare in Informatica (ICI) sub conducerea Ministerului Educatiei si Cercetarii (MEC).
In contradictie cu dispozitiilor MEC, caruia i se subordoneaza, conducerea INFOSOC nu a publicat pe site-ul web numele directorului de proiect si al institutiilor participante, bugetul solicitat si negociat, pentru proiectele administrate, asa cum prevad aceste dispozitii.

De asemenea, nu exista informatii referitoare la rezultatele proiectelor finantate, de exemplu referinte la publicatiile stiintifice si brevetele rezultate din aceste proiecte.
Pagina web care ar fi trebuit sa prezinte aceste rezultate a ramas neschimbata din 2001 pina acum citeva zile, cind au aparut in presa informatiile difuzate de noi. In pagina respectiva scria: “In aceasta sectiune vor fi prezentate informatii relevante despre proiectele INFOSOC: Proiecte in curs de realizare; Proiecte finalizate.

Diseminare: in aceasta rubrica vor fi furnizate informatii cu privire la aplicatiile semnificative ale proiectelor finalizate”. In urma aparitiei in presa a informatiilor despre aceasta situatie, conducerea INFOSOC a reactionat prin publicarea unei liste de activitati de diseminare a unor informatii despre unele dintre proiectele finantate de ei.

Aceasta lista nu cuprinde insa informatiile minimale cerute despre toate proiectele gestionate de ei, iar activitatile respective de diseminare, pentru un public restrins, nu corespund necesitatii de informare a tuturor celor interesati (de exemplu, printr-un site web).
Asociatia Ad Astra a cercetatorilor romani a transmis conducerii INFOSOC, in data de 15 septembrie 2004, o scrisoare deschisa in care cerea publicarea pe site-ul programului a unui minim de informatii despre proiectele finantate, conform dispozitiilor MEC. Deoarece termenul de 30 de zile prevazut de Legea privind liberul acces la informatiile de interes public a trecut, asociatia
Ad Astra a cerut conducerii MEC, in temeiul acestei legi, sanctionarea disciplinara a conducerii INFOSOC.

Dati-ne, va rog, citeva exemple de universitati si institute din lume unde colegii dv. s-au impus.
Exista cercetatori romani cu rezultate de exceptie in multe universitati si institute occidentale. Printre tinerii cercetatori romani cu rezultate de exceptie l-as mentiona pe Mihail Dumitru Barboiu, care isi desfasoara activitatea la Institut EuropTen des Membranes din Montpellier, in cadrul Centre National de la Recherche Scientifique (CNRS).

El este unul dintre cei 25 de laureati ai Programului “European Young Investigator - EURYI Awards” si a primit recent, in urma unei competitii extrem de dure la nivel european, 1,25 milioane de euro pentru finantarea cercetarii lui in domeniul materialelor inteligente si al noilor metodologii de sinteza in domeniul chimiei supramoleculare si al chimiei combinatorii dinamice.

Si rezultatele unora dintre colegii mei din asociatia Ad Astra au fost mentionate in reviste stiintifice prestigioase, cum ar fi “Science” si “Nature”.
De exemplu, Dragos Ciuparu, de la Yale University, SUA, a sintetizat pentru prima data in lume nanotuburi din bor pur. Liviu Giosan de la Woods Hole Oceanografic Institution, SUA, a folosit modelarea numerica pentru a analiza ipoteza inundarii catastrofice a Marii Negre de catre apele Mediteranei cu aproximativ 8.

000 de ani in urma, un eveniment pe care unii comentatori il pun la originea miturilor potopului. Roxana Bojariu de la Administratia Nationala de Meteorologie, Bucuresti, a gasit o corelatie intre cantitatea de zapada cazuta in Eurasia si oscilatia nord-atlantica.
Tudor Oprea, profesor la Scoala de Medicina a Universitatii din New Mexico, SUA, a primit Premiul Societatii de QSAR si Modelare Moleculara in 2002 pentru activitatea sa in domeniul descoperirii medicamentelor folosind informatica chimica, modelarea moleculara si screeningul virtual.


















94 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version