Anul Nou in lume

de     Realitatea Romaneasca
Vineri, 31 decembrie 2004, 0:00


Nu toate tarile sarbatoresc in acelasi timp Anul Nou si nici in acelasi fel, in pofida inventiilor tehnicii. In diferite parti ale lumii sunt folosite diverse calendare, care se bazeaza pe miscarile Lunii sau ale Soarelui, in timp ce altele si pe ale Lunii, si pe ale Soarelui.

In Egiptul Antic, Anul Nou era sarbatorit in momentul in care Nilul iesea din matca, eveniment ce se petrecea pe la sfarsitul lui septembrie si fara de care recoltele nu ar mai fi existat l In Babilon (zona unde se afla in prezent Irakul), Anul Nou era sarbatorit tot primavara, in timpul sarbatorii regele fiind dezbracat de hainele sale si trimis departe, pentru ca, timp de cateva zile, supusii

sa poata faca tot ce doreau l Romanii au sarbatorit Anul Nou in prima zi a lunii martie, pana in anul 46 i.H.

, cand imparatul Iulius Cezar a stabilit un nou calendar, cel modern, iar data inceperii unui nou an a fost fixata la 1 ianuarie (luna denumita dupa zeul Ianus, cel care privea cu cele doua fete spre noul an si spre cel vechi) l Celtii celebrau Anul Nou in octombrie (sarbatoarea fiind numita Samhain - "Sfarsitul verii"), cand adunau vasc, pentru a tine departe spiritele, venite pentru a-i

bantui pe cei vii l In calendarul islamic, bazat pe miscarile Lunii, data noului an este devansata cu 11 zile in fiecare an - in Iran (Persia), Anul Nou se sarbatoreste la 21 martie l Hindusii nu sarbatoresc noul an in acelasi timp - in provincia Gujarat, vestul Indiei, Anul Nou este celebrat la sfarsitul lui octombrie, in acelasi timp cu Festivalul Diwali l In Vietnan, Anul Nou, numit Tet Nguyen

Dan, incepe la 21 ianuarie sau 19 februarie, in functie de an l In Japonia, Revelionul este celebrat la 1 ianuarie, iar japonezii incep sa rada in momentul in care incepe Anul Nou, pentru a avea noroc l Anul Noul chinezesc este celebrat intre 17 ianuarie si 19 februarie, cand este Luna Noua (Yuan Tan).

Superstitii si preziceri

In Europa, Anul Nou este adesea un timp al superstitiilor si al prezicerilor. In unele parti din Elvetia si Austria, oamenii se costumeaza pentru a sarbatori ajunul zilei de Sfantul Silvestru (in anul 314, oamenii au crezut ca Papa Silvestru a capturat un monstru marin, care va scapa si va distruge lumea in anul 1.000).

In Grecia, ziua de Anul Nou este dedicata Sfantului Vasile, iar copiii isi lasa incaltarile langa semineu, pentru a primi daruri de la sfantul cel bun.
In Scotia, de Anul Nou (Hogmanay), in unele sate sunt aprinse si rostogolite pe strazi suluri de smoala, pentru ca anul vechi sa fie ars.
Ceremonialul de innoire a timpului calendaristic in noaptea de 31 decembrie/1 ianuarie este numit la romani ingropatul anului, denumirea de Revelion apartinand timpurilor moderne.

Ciclul sarbatorilor de Anul Nou este un timp ritual, impartit simetric de Revelion in doua segmente: perioada dintre Craciun si miezul noptii de 31 decembrie (cand timpul se degradeaza neincetat) si apoi pana la Boboteaza (cand incepe sa se faca simtit fenomenul astronomic al solstitiului de iarna).
Pe toate meridianele, chiar daca nu la aceeasi data, oamenii sarbatoresc Anul Nou cu speranta si bucurie, visand la vremuri mai bune decat cele prin care abia au trecut.



















177 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Miercuri